Vara nu e doar despre concedii şi odihnă, ci e și sezonul reparațiilor în locuințe. Muncitorii au cu până la 50 la sută mai multe solicitări comparativ cu alte perioade ale anului. Dacă unii oameni se limitează doar la reparații curente și superficiale, alții se avântă în lucrări complexe.

Reparaţia la cheie a unui apartament cu două camere costă, cel puţin, 300 mii de lei. Aici intră materialele de construcţie şi munca. E un preţ cu peste 30 la sută mai mare faţă de anul trecut, ne spune directorul unei firme de reparaţii şi construcţii din Chişinău, scrie tvrmoldova.md.

MIHAIL ŞTIRBU, director, firmă de reparaţii şi construcţii: „Bugetul începe de la 300 mii de lei şi în sus. Totul depinde de ce fel de reparaţie vrea omul. Asta pentru un apartament să zicem de 50 de metri pătraţi. Vorbim de un preţ care abia începe aici, fiindcă serviciile au un preţ iar materialele au un alt preţ. Noi oferim un an de zile la lucrări şi oferim doar la lucrările de electricitate, de apeduct, dacă nu o să se strice o priză, nu o să curgă un robinet.”

Preţul creşte în cazul în care şi lucrările sunt mai complexe.

MARIANA GÎSCĂ, tencuitor: „Acum suntem în proces de vopsit. Pregătim pentru vopsit cu aparatul şi încleiem scociul. – E migălos lucrul? – Foarte, foarte migălos. Vedeţi singură că nu putem să vârâm mâinile şi ne chinuim ca să fie bine.”

OLESEA MOCANU, tencuitor: „Lucru este foarte încărcat din punct de vedere că toţi stăpânii vor ceva frumos, vor ceva deosebit, cum se spune: "Ca la mine la nimeni". ” Sunt solicitate şi reparaţiile cosmetice.

MIHAIL ŞTIRBU, director, firmă de reparaţii şi construcţii: „Cel mai solicitat lucru la noi în oraş, dar chiajr şi în Republică, eu cred că sunt băile. Cel puţin în ultima perioadă oamenii pun accent, pe camera de baie şi acolo se investeşte cel mai mulţi bani.”

Mulţi oameni spun că sunt nevoiţi să strângă cureaua în timpul anului, pentru a aduna bani de reparaţie. Alţii se împrumută.

Potrivit specialiştilor, vara nu sunt recomandate lucrările de exterior, deoarece temperaturile sunt prea ridicate. Cele mai potrivite anotimpuri sunt primavara şi toamna.

În cadrul vizitei sale la Ștefan Vodă, prim-ministrul Dorin Recean a vizitat o afacere de creștere și prelucrare a migdalelor - „Laro Migdale”.

Livada de migdale se întinde pe o suprafață de 35 hectare și este dezvoltată de soții Renat și Oxana Lebedev, transmite MOLDPRES.

Livada a fost plantată în anul 2007, iar în prezent compania are un sortiment larg de produse – făină, fulgi de migdale, ulei presat la rece – livrate în majoritatea patiseriilor și rețelelor de magazine din țară. Mai mult, gama de produse a fost extinsă și cu mărfuri ca săpunul artizanal din ulei de migdale și cosmetice din ingrediente naturale. 

Dezvoltarea afacerii a fost susținută de mai multe programe guvernamentale: PARE 1+1, Programul de promovare a participării agenților economici la târguri și expoziții, subvenții oferite de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, precum și de programul Livada Moldovei.

În context, prim-ministrul Dorin Recean a discutat cu antreprenorii despre oportunitățile actuale care i-ar putea ajuta să-și crească businessul, menționând avantajele Programului 373, dar și despre sporirea capacităților de export și valorificarea piețelor externe.

Proprietarii afacerii sunt mândri că au contribuit, de-a lungul timpului, la educarea consumatorilor prin promovarea unui produs benefic sănătății. În ultimii ani, întreprinzătorii își diversifică activitatea și pe o suprafață de 5 hectare au sădit o livadă intensivă de cireș. De asemenea, au început deja construcția unei pensiuni turistice. 

Elon Musk a devenit din nou tătic. Miliardarul și Shivon Zilis, directoare a departamentului de proiecte speciale în cadrul companiei Neuralink, l-au întâmpinat în acest an, cu maximă discreție, pe cel de-al treilea lor copil, a raportat Bloomberg la finalul acestei săptămâni, citând persoane bine informate.

În 2021, Musk și Zilis au devenit părinții a doi gemeni, potrivit unor documente judiciare care arătau că Musk a depus o petiție pentru a schimba numele gemenilor, încât să „aibă numele de familie al tatălui lor, iar numele de familie al mamei lor să fie parte a numelui mijlociu”.

Nu se știe concret câți copii are Musk în total, însă are 11 copii despre care se știe public: 5 cu prima lui soție, autoarea Justine Musk, 3 cu artista Grimes și 3 cu Zilis.

Musk este co-fondatorul Neuralink și este co-CEO al companiei care dezvoltă tehnologia creier-computer. Vestea despre un alt copil cu Zilis vine la câteva săptămâni după ce Wall Street Journal a raportat că Musk are relații „neobișnuite” cu angajatele de la SpaceX. O fostă angajată de la SpaceX l-a acuzat pe Musk că i-a cerut să-i facă mai mulți copii, potrivit unui raport al Wall Street Journal.

Musk a vorbit public, ani de zile, despre riscurile scăderii ratei natalității, spunând că această problemă este cea mai mare amenințare la adresa civilizației.

Musk a spus că și-a încurajat și prietenii să facă mai mulți copii.

La o zi după ce Business Insider a raportat că Musk are gemeni cu Zilis, miliardarul a postat pe X că face tot posibilul „pentru a ajuta la combaterea crizei demografice”.

Zilis și Musk nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

alephnews.ro

La 2.153 de kilometri de R. Moldova, pe insula Creta, o profesoară de clasele primare din Fălești și-a găsit vocația în producerea uleiului extravirgin de măsline. Este vorba despre Diana Dabija, care a plecat acum 23 de ani în Grecia, în căutarea unui trai mai bun. Acum, moldoveanca locuiește în satul Zakros, regiunea Lasithi, și conduce o mică afacere de familie, fondată acum câțiva ani, scrie Ziar.md.

Femeia s-a născut și a locuit în orașul Fălești, finalizând studiile la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. În anul 2001, Diana Dabija a emigrat în Europa „pentru o viață mai bună”. Inițial, aceasta a lucrat la Atena, iar după zece ani l-a cunoscut pe viitorul său soț, Nikolaos, căruia Diana îi spune Nicu, un cultivator de măsline în a patra generație.

„Povestea legată de uleiul de măsline a început într-o zi foarte deosebită pentru noi, în 2011, când s-a născut fiica noastră Ana. Ana s-a născut de Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie, de ziua onomastică a soțului. El a vrut să remarce acest moment într-o formă oarecare, să fie ceva deosebit, și mi-a oferit o livadă de măslini, un cadou special și neașteptat. Din cele cinci livezi pe care le are în familie, una mi-a dat-o mie. Parcă ar fi rupt o bucățică de la el și mi-a oferit mie. El a fost cel care m-a îndemnat și m-a învățat cum să am grijă de măslini, cum se produce un ulei de măsline de calitate. El a fost cel care mi-a transmis pasiunea lui pentru pământ, tradiție și familie. Și așa, încet-încet, s-a depănat povestea”, povestește femeia.

Familia lui Nikolaos deține aproximativ 2.000 de măslini: livezi mai tinere, care au 60-70 de ani și livezi mai vechi, cu copaci de 200-300 de ani. Livada pe care Diana a primit-o în dar este livada în care soțul ei a copilărit, unde a sădit copaci împreună cu bunelul și tatăl său.

„În prezent, mă ocup de toate. Ne-am repartizat responsabilitățile. El un pic se ocupă mai mult de cultivarea măslinilor, adică este cel care pune îngrășăminte, curăță copacii, dar iarna mergem împreună și când avem nevoie de ajutor, bineînțeles, avem și oameni care ne ajută. Pentru calitatea uleiului este importat să strângi măslinele dimineața și să le presezi seara. În asta constă secretul de ce un ulei este de calitate superioară, ca măslinele să nu rămână multe zile în saci sau jos, pe plase. Este bine ca uleiul să fie presat în aceeași zi”, a spus moldoveanca.

De obicei, Diana și Nikolaos merg în doi la cules măsline. Uneori, merge și soacra Dianei, pentru că este o tradiție de familie. Se adună toți, de la mic la mare, inclusiv fiica Ana, care vine sâmbătă și duminică, când nu are ore la școală.

„Am strâns măslinele, iar la prânz ședem sub copac, pregătim ceva să mâncăm, ne odihnim, discutăm. Nu este o muncă unde lucrezi ca robotul. Este familie. În jurul măslinului se adună familia, se discută, se povestește, comparăm cum a fost anul trecut. Nicu ne povestește istorioare despre ce făcea cu surorile prin livezi când erau copii”, mai spune Diana.

Cum a apărut afacerea Dianei

Având prieteni în diferite țări, cum ar fi Rusia, Ucraina, Germania, și, evident, R. Moldova, toți gustau din uleiul Dianei, atunci când veneau în ospeție în Grecia. La rândul lor, aceștia au recomandat-o pe Diana altor prieteni, care o sunau și o întrebau dacă livrează ulei în R. Moldova sau în România. Așa au și apărut primii clienți, iar producătoarea s-a văzut nevoită să îi dea uleiului o denumire – o denumire care să fie un simbol al păcii, al Greciei și să îi reprezinte într-un fel și familia. Astfel, alegerea a fost făcută în favoarea denumirii „Olivius”.

Datorită faptului că este o afacere de familie, totul este transparent, spune producătoarea. Clienții au posibilitatea să vadă pe paginile de pe rețelele sociale când sunt strânse măslinele, când sunt presate sau când este ulei proaspăt.

„Dăm garanții de producător că într-adevăr este un ulei proaspăt, de calitate și nu este contrafăcut. Dacă omul își dorește într-adevăr să consume ulei și să aibă beneficii, este bine să-și găsească un producător. Nu neapărat să ia de la noi, dar să verifice unde sunt măslinii, în ce localitate, cine este producătorul, când a fost presat uleiul, ce calitate este. Într-un fel, câștig încrederea oamenilor și cine a luat o dată vine și a doua oară”, a mai povestit ea.

O fată simplă din Fălești, la un concurs internațional de la Berlin

Recent, uleiul Dianei a fost inclus pe lista celor mai bune uleiuri din lume, după ce a câștigat medalia de argint la categoria calitate în cadrul concursului Berlin Global Olive Oil Awards. Diana a cumpărat licența pentru a lipi pe fiecare sticlă insigna și se mândrește că, „fiind o fată simplă din Fălești”, a reușit să ajungă la un concurs internațional.

„Nu este destul să spun că am un ulei de măsline extravirgin foarte bun, aveam nevoie și de dovezi. Anul acesta mi-am luat inima în dinți și am zis că pot să particip, dar fiind un mic producător de măsline cu ulei grecesc, nu știam dacă o să mă accepte, dacă toate actele sunt în regulă. Totuși, am mers la risc. Am trimis cererea și am reușit să mă înscriu la concurs printre ultimii. Nu eram sigură că o să câștig ceva, pentru că participă uleiuri de măsline din toată lumea: din Tunisia, Grecia, Italia, Portugalia, Croația, SUA. Anul trecut au fost peste 800 de firme de ulei. Am trimis trei sticle de măsline și am așteptat mai bine de o lună rezultatele, care au fost anunțate pe Facebook. Când am văzut că am luat medalia de argint, sărisem de pe scaun. Pentru mine a fost o surpriză, chiar dacă toți îmi spuneau că am ulei foarte bun. Din atâtea sute să câștig și eu un locșor micuț sub soare - pentru mine era fenomenal”, spune Diana.

Succesul i-a insuflat Dianei mai multă încredere, așa că moldoveanca planifică deja să participe în fiecare an la concursuri, „fiindcă doar așa îți poți da seama dacă uleiul este într-adevăr bun”. Astfel, odată cu noua recoltă, moldoveanca intenționează să participe la concursul de la Londra sau la cel din Atena, și, de ce să nu - să mai meargă încă o dată la Berlin.

Concurența în Grecia și diferența dintre uleiul de măsline extravirgin și alte tipuri de ulei

Există mai multe categorii de uleiuri de măsline. Printre acestea se numără uleiul extravirgin, uleiul virgin, uleiul obișnuit și uleiul pomace. Potrivit Dianei, uleiul de măsline extravirgin trebuie să aibă aciditatea mai mică de 0,8. Dacă are aciditatea mai mică de 0,5, deja se consideră un medicament.

„Uleiului pomace i se mai zice ulei șansa sau ulei din turte de măsline. După ce s-a presat uleiul de măsline – rămâne turta de măsline, care este exportată la altă fabrică, unde prin adăugarea solvenților chimici se obține ulei. De multe ori, consumatorii îl utilizează pentru prăjit. Grecii, de exemplu, nu folosesc acest ulei în alimentație. Acesta este folosit da producerea săpunurilor, produselor cosmetice sau este utilizat de unii comercianți la contrafacerea uleiului de măsline”, explică moldoveanca.

Chiar dacă în Grecia se atestă o concurență destul de mare în domeniul uleiului de măsline, acest lucru nu îi afectează pe producători. Fiecare își are clienții lui, iar pe piața mondială nu este chiar atât de mult ulei de măsline extravirgin, explică Diana.

„În ultimii doi ani a fost secetă atât în Grecia, cât și în Italia și Spania. Ulei curat, pur, autentic, este mult mai puțin decât ne închipuim noi consumatorii. Din acest motiv și prețul uleiului de măsline a crescut foarte mult. Dacă în 2020 vindeam uleiul cu zece euro, acum, prețul s-a majorat și ajunge la 15-17 euro. Acesta este un preț în țară, dar când îl duci peste hotare – crește, fiindcă se adaugă prețul livrării și alte costuri”, subliniază femeia.

„Citiți cu atenție ce scrie în spatele sticlelor cu litere mici”

Când mergeți la magazin după ulei de măsline, citiți cu atenție ce scrie cu litere mici în spatele sticlelor și uitați-vă când a fost produs uleiul. Potrivit Dianei, uleiul poate fi foarte bun, dar dacă a fost produs în decembrie 2023 și a fost îmbuteliat în august 2024, pe sticlă va fi indicată data îmbutelierii, dar nu și data producerii.

„Data îmbutelierii este de 18 luni, 24 de luni, adică îl cumperi peste un an de zile și el deja nu mai este proaspăt, chiar dacă la început a fost extraordinar de bun. Asta înseamnă că el și-a pierdut aroma și multe din calitățile pe care ar trebui să le aibă. Acesta este primul lucru pe care îl explic oamenilor: data producerii și data îmbutelierii sunt două lucruri diferite. La mine uleiul este proaspăt. L-am presat în decembrie 2023, deci până în octombrie 2024 nu mai am ulei, nu mai vând. Nu produc sute de tone și ceea ce am se vinde în totalitate. Omul știe că vine decembrie și anunț că în februarie-ianuarie îmbuteliem și iarăși avem ulei”, explică moldoveanca.

De obicei, Diana și soțul ei încep să strângă măslinele la sfârșitul lunii octombrie și finalizează culesul la începutul lunii ianuarie, în funcție de starea timpului. Nikolaos merge în livadă, se uită dacă măslina are ulei. Dacă este mai cald, măslina se coace mai repede, ceea ce înseamnă că va trebui să fie culeasă mai repede.

„În această perioadă nu vindem ulei pentru că nu avem, doar lucrăm. Strângem măslinele, le depozităm. Când finalizăm lucrul la livezi, deja încep să îmbuteliez. Într-un an pot să am zece tone, în altul pot să am 500 de litri. Totul depinde de condițiile meteorologice. De obicei, în august-septembrie practic îl terminăm. Anul acesta am început să vând ulei foarte devreme, în decembrie deja aveam clienți care băteau la ușă și îmi spuneau că vor ulei pe masa de Crăciun. În paralel, strângeam măsline, îmbuteliam ulei și expediam colete. Era o bucurie, fiindcă mă așteptau la ușă ca pe Moș Crăciun”, punctează ea.

Având în vedere că Diana și Nikolaos și-au făcut foarte mulți prieteni și existau multe persoane care doreau să vină în vizită, soții au renovat o casă pe malul mării. Anul trecut, în ospeție au fost câteva familii din R. Moldova și din Germania.

„Când vorbești pe Facebook sau pe Instagram este un lucru, dar când vin la tine acasă, le deschizi ușile, beți un pahar de vin și gustați uleiul de măsline, este diferit. Pentru noi este important ca omul să vină și să vadă că există această livadă, că există o Diana pe insula Creta și să descopere o altă Grecie, una autentică. Pentru fiecare familie în parte creez un calendar de vacanță, cu ce ar putea să viziteze în fiecare zi. Astfel, reușești să vezi mai multe și poți trăi ca un grec, nu ca un turist”, a conchis ea.

Pe viitor, Diana și-ar dori să colaboreze cu Germania - deja are o propunere și lucrează asupra unui proiect. Concomitent, există și o propunere în privința R. Moldova - ca uleiul să ajungă la clienții de acasă în condiții mai accesibile, să fie mai simplu de procurat.

Potrivit autorilor clasamentului, din cele 146 țări incluse, cea mai mică discrepanță între genuri este în Islanda, țara care domină clasamentul 15 ani consecutiv. Podiumul este completat de alte două țări nordice: Finlanda și Norvegia. În top au mai fost incluse Noua Zeelandă, Suedia, Nicaragua, Germania, Namibia, Irlanda și Spania, scrie europalibera.org.

Moldova este plasată între Belgia și Marea Britanie, lăsând în urmă țări precum Franța, Italia sau Statele Unite. Ucraina și România s-au situat pe pozițiile 63 și 68, respectiv.

Cercetarea Forumului Economic Mondial a arătat că, față de anul trecut, decalajul general de gen s-a redus ușor, de la 68,5% la 68,6%. Cu toate acestea, raportul din anul acesta a arătat că, în continuare, nicio țară nu a reușit să atingă paritatea deplină între genuri, dar 97% din țările incluse în această ediție și-au redus cu mai mult de 60% din decalajul între genuri, comparativ cu 85% cât era în 2006.

Cele mai bune rezultate sunt înregistrate în Europa.

Raportul „Global Gender Gap Report”, aflat la cea de-a 18-a ediție, analizează evoluția decalajelor de gen în patru domenii: participarea și oportunitățile economice; nivelul de educație; sănătatea și supraviețuirea; și împuternicirea politică. Este cel mai longeviv indice care urmărește progresele înregistrate în ceea ce privește eliminarea acestor decalaje. De asemenea, raportul analizează impactul șocurilor globale asupra diferențelor de gen pe piața muncii.

Se închide altă fabrică din România! Producătorii chinezi au dus „la sapă de lemn” o companie românească, producătoare de mobilier. Despre ce este vorba mai exact?

Famos și-a întrerupt producția

Famos, un cunoscut producător de mobilă, și-a întrerupt producția din cauza condițiilor economice dificile în industria prelucrătoare de mobilă.

Acționarii firmei au dezvăluit că principalele motive sunt costurile crescute ale materiilor prime și energiei, dar și competiția puternică din partea produselor similare importate din China, ce sunt disponibile la prețuri semnificativ mai scăzute.

„Prețul comenzilor plasate de către clienți nu permite continuarea producției, nefiind sustenabilă din punct de vedere economic”, se arată în decizia acționarilor.

Înainte de a întrerupe complet producția, compania respectivă va continua să opereze cu un număr redus de personal, ajustat în funcție de volumul comenzilor și pentru a asigura siguranța și buna funcționare a întregii platforme industriale, transmite economica.net.

Se vor pune la vânzare mai multe proprietăți din patrimoniul societății

În paralel cu suspendarea activității de producție, acționarii au decis să pună în vânzare mai multe proprietăți din patrimoniul societății. Astfel, complexul de clădiri din Odorheiu Secuiesc, unde se găsește unul dintre sediile companiei, este disponibil pentru vânzare la un preț de pornire de cel puțin 2,7 milioane de euro.

Complexul de clădiri din Cristuru Secuiesc, unde se află al doilea sediu al societății, este pus în vânzare pentru cel puțin 735.150 de euro.

În anul 2023, Famos a raportat o cifră de afaceri netă de 33 de milioane de lei, în scădere cu 10,4% față de anul 2022. În plus, a înregistrat pierderi de peste 5 milioane de lei în același an. În anul 2023, numărul mediu de angajați a fost de doar 262 de persoane, cu 46 mai puțini față de anul 2022.

Romanița S.A. și-a încheiat activitatea fix de 1 Decembrie

Vă amintim că, la finalul anului trecut, o altă fabrică de renume din România și-a încheiat activitatea. Romanița S.A. și-a încheiat activitatea fix de Ziua Națională. Romanița S.A. din Caracal era una dintre cele mai cunoscute fabrici de confecții din România.

Cu 35 de ani de activitate, Romanița s-a clasat în topul producătorilor de confecții textile din România. De la înființarea ei din anul 1972, a depus eforturi constante pentru a crește calitatea produselor sale.

De Ziua Națională a României, circa 250 de oameni au intrat în șomaj, conform prevederilor legale. În decembrie 2023, mai erau doar 25 de persoane care au asigurat condițiile necesare de pază, conservare a clădirilor fabricii și conservare a spațiilor interioare.

capital.ro

Noua strategie energetică a României 2025-2035 publicată de Ministerul Energiei are printre obiective asigurarea integrală, în orice situație și pe termen nedefinit, a consumului de energie al Republicii Moldova și, mai mult, vorbește despre impunerea prin legislația românească a garantării aprovizionării cu energie a Republicii Moldova.

“Securitatea energetică a României este indisolubil legată de cea a Republicii Moldova. Sectorul energetic național trebuie să aibă capacitatea de a asigura întreaga necesitate a Republicii Moldova, pe perioadă nedeterminată, sub orice circumstanță. În acest context, România aspiră să consolideze profilul țării de pilon regional al securității energetice”, se arată în strategie, scrie economica.net.

“Pentru România, prioritatea de prim-rang este interconectarea energetică cu Republica Moldova, asigurându-i acesteia securitatea energetică în proporție de 100%”, se mai arată în document, care mai vorbește și despre faptul că România trebuie să integreze piața de energie electrică a Republicii Moldova în cea națională și internațională.

În strategie se vorbește despre situația actuală, de exemplu despre faptul că 80% din necesarul de carburanți al Republicii Moldova este asigurat din România sau că societatea românească Transgaz a preluat gestionarea sistemului național de transport al gazelor naturale din Republica Moldova.

Pentru viitor, strategia vorbește despre creșterea capcității de interconectare: “O prioritate stringentă pentru România este dezvoltarea cu rapiditate a mai multor noi interconexiuni cu Republica Moldova” – și amintește că sunt în derulare proiecte pentru noi linii de 400 kV.

Republica Moldova ar urma să fie conectată la sistemul energetic românesc prin trei linii de interconexiune. Una este linia electrică aeriană Vulcăneşti- Chişinău de 400 kV, care va va avea  peste 150 de kilometri și a cărei construcție a început deja. A doua este linia de 400 kV Suceava-Bălți, de 142 km, dintre care 93 km pe teritoriul României, care are finanțare europeană pentru sectorul românesc și pentru care Transelectrica a scos  deja la licitație contractul de construire. O a treia este încă în proiect, între stațiile Strășeni (Moldova) și Gutinaș (România), și pentru care guvernul de la Chișinău are asistență de la USAID.  Linia aeriană va avea o lungime de 190 de kilometri.

De asemenea, se urmărește și o creștere de capacitate în ceea ce privește interconectarea sistemelor de transport al gazelor naturale,  astfel ca, mai ales după ce România va extrage gazele naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră și va deveni exportator net, gazele să poată fi folosite și în Republica Moldova, care nu va mai fi astfel dependentă de gazele rusești.

Marius Iliev, liderul grupului viticol românesc Vintruvian Estates acuză, într-un interviu pentru Vinul.ro, autoritățile din Republica Moldova și anumiți producători de vinuri de „practici incorecte sau ilegale”. În replică, aceștia susțin că sunt acuzații nefondate.

Potrivit lui Marius lliev, în rândul producătorilor români de vinuri din România ar exista o revoltă, care nu ar fi legată de „ascensiunea” vinurilor moldovenești care au ajuns la o cotă de 15% din piața românească și ar „înghite din cota aparținând de drept cramelor romanești”, scrie mold-street.com.

Practici inamicale și/sau ilegale din partea cramelor din Moldova

„Nici vorbă de așa ceva! Revolta este legata de unele practici inamicale și/sau ilegale pe care fie unele organisme oficiale moldovenești, precum Wines of Moldova, fie unii producători din Republica Moldova, le adoptă. Nu este nimeni naiv între producătorii din România să creadă că poate elimina competiția pe modelele protecționiste din epocile trecute”, afirma șeful Vintruvian Estates in interviul pentru Vinul.ro.

Potrivit lui, „practicile incorecte sau ilegale sunt o îngrijorare din ce în ce mai mare, mai ales că există o opinie exprimată public că producătorii din Republica Moldova ar beneficia de o exceptare de la aplicarea legii în aceste vremuri dificile și în perioada de pre-aderare”. „Poziția noastră este clară în această privință: legea-i una pentru toți”, susține Marius lliev.

Specialistul prezintă și un caz din Dealu Mare (regiune vitivinicolã din România), despre care spune că încalcă „Legea Viei și Vinului + norme și alte acte (inclusiv Regulamente Europene)”.

Atac la adresa Vinăriei Purcari

„Nu poți folosi o denumire protejată, așa cum este Ceptura, în etichetarea vinurilor care provin din alt areal - nici măcar din alt centru viticol din Dealu Mare. Deci a eticheta un vin produs în Republica Moldova cu marca Ceptura este o fraudă la lege. Problema este că ea este făcută cu bună știință, și nu ca o simplă eroare”, afirmă Marius lliev, care sugerează astfel că Vinăria Purcari, cel mai mare producător de vinuri din Republica Moldova, care deține și o crama la Ceptura, România, ar încălca legislația română.

Mold-Street.com a solicitat un comentariu de la Victor Bostan, fondatorul și șeful Vinăriei Purcari. El califică învinuirea adusă de Marius lliev ca neîntemeiată si „bazată pe unele gânduri și calcule personale”.

„Noi am avut o discuție acum 2-3 luni la Paris la expo, i-am dat unele cifre, l-am invitat cu echipa de experți să vină la Purcari și nici nu gândeam ca el vine cu așa tâmpenie public. Este o supărare, când noi anul acesta am devenit N1 in România și el face doar 10% din cifrele noastre. Purcari deține 50% din segmentul premium în România. Cu Ceptura e și mai simplu, pe el nu-l privește total. Ne clarificam... O trecem și pe aceasta. Cu Putin în 2006 a fost mai grav. Aici, acum cred că mai sunt și legi și reguli ce funcționează. Atunci nu a funcționat nimic”, a menționat vinificatorul.

Moldova produce prea mult vin Rară Neagră?

Dar Iliev lansează și alte învinuiri. El acuză Republica Moldova de „furt de identitate” în cazul soiulul Feteasca Regală. Totodată, despre „Băbească Neagră - Rară Neagră” spune ca „discrepanța dintre suprafața plantată cu Rară Neagră [din Republica Moldova] si producția mare de vinuri ridică suspiciunea falsificării identității senzoriale a acestui sor”. „Nu este o acuză, ci o ipoteză plauzibilă”, a adăugat el. Iliev susține chiar că producătorii români vor cere despăgubiri.

Potrivit Vinul-ro, Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) a oferit răspuns la aceste acuzații. De exemplu, cu privire la „discrepanța dintre suprafața plantată cu Rară Neagră și producția mare de vinuri” - în conformitate cu Registrul Vitivinicol al Republicii Moldova, deținut de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și gestionat de către ONVV, în prezent, soiul Rară neagră ocupă o suprafață de 223 ha”, ceea ce este de 2 ori mai mult decât cifra menționată de Iliev.

În plus, ONWV afirmă că, orice abatere sau încălcare a legislației României sau a Republici Moldova trebuie să fie examinată de autoritățile de control abilitate, documentate, susținute de probe, și, după caz, sancționate”.

Defăimările publice nejustificate pot aduce atingeri grave intereselor producătorilor si imaginii țării, ceea ce Republica Moldova a suferit anterior, în perioada anilor 2006-2013, când Federația Rusă a interzis importul de vinuri din Republica Moldova și a lansat acuzații neprobate. România este o piață de export strategică pentru Republica Moldova, dar și o tară cu care avem cele mai bune relații, o istorie comună și, sperăm noi, un viitor comun”, mai spune ONVV.

În perioada anilor 2022-2024, Republica Moldova a exportat peste 3 522 000 de butași (material săditor) de trandafir, anunță Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Principalele țări de export sunt Ucraina, Belarus, Letonia, Turcia, Polonia, România, Lebanon și Uzbekistan.

Agricultorii din satul Dobrogea Veche, raionul Sîngerei sunt unii dintre cei mai activi producători de puieți de trandafir din țară. Operatorii economici din sat au reușit, în ultimii trei ani, să exporte o cantitate de peste 570 de mii de butași, iar în primele luni ale anului 2024 din regiune s-au exportat aproximativ 163 de mii de puieți, scrie realitatea.md.

Accesul pe piațe noi reprezintă o oportunitate semnificativă inclusiv și pentru producătorii de puieți de trandafir. În anul 2022, ANSA a obținut permisiunea Republicii Moldova de a exporta puieți de trandafir și în Uzbekistan.

„Amintim, că datorită rezultatului cooperării, la nivel tehnic, între Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor şi Comisia Europeană, a schimbului de informații, a discuțiilor pentru argumentarea riscurilor fitosanitare, Republica Moldova în anul 2022 a obținut dreptul să exporte pe piața UE a materialului săditor de nuc și măr, iar în 2024 materialului săditor din genul Prunus L. (prun, vișin, cireș, ș.a)”, comunică sursa citată.