Averea preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a diminuat, cel puţin aceasta rezultă din declaraţia sa de avere depusă pentru anul 2024, relatează vineri portalul NewsMaker, făcând comparaţie cu declaraţia sa de avere de anul trecut, scrie stiripesurse.ro

În 2023, Maia Sandu declarase două conturi bancare, inclusiv unul în SUA, dar acesta din urmă nu se mai regăseşte în declaraţia de avere pe anul trecut. Singurul cont declarat este la o bancă comercială din Republica Moldova, potrivit mass-media citate de AGERPRES.

Conform declaraţiei sale de avere, preşedinta Maia Sandu a încasat anul trecut aproape 245.000 de lei moldoveneşti din salarii, circa 12.700 de euro. În 2023, Sandu câştigase din salarii aproape 265.000 de lei moldoveneşti, adică aproape 13.800 de euro.

Sandu a beneficiat şi de diurne pentru deplasările peste hotare în mărime totală de peste 100.000 de lei moldoveneşti, circa 5.200 de euro. În comparaţie, în 2023 ea a beneficiat de o diurnă în valoare totală de puţin peste 95.000 de lei (mai puţin de 5.000 de euro).

Potrivit declaraţiei de avere, preşedinta Republicii Moldova deţine din 2003 un apartament de 74,5 metri pătraţi. Valoarea bunului imobil, declarat şi în 2023, se ridică la peste 440.000 de lei moldoveneşti (circa 22.800 de euro), conform aceluiaşi document.

La capitolul conturi bancare, Maia Sandu menţionează un singur un cont curent, deschis la o bancă comercială din Republica Moldova şi în care deţine 5.123 de lei moldoveneşti (ceva mai mult de 260 de euro). În 2023, şefa statului avea în contul de la banca comercială din Moldova puţin peste 6.000 de lei (circa 300 euro), iar, în 2022 - peste 13.000 de lei (aproape 700 de euro).

NewsMaker remarcă faptul că, în 2023, preşedinta Republicii Moldova declarase şi un cont bancar deschis în SUA, în care deţinea 300 de dolari, iar în 2022 avea în acest cont 600 dolari. Acest cont nu se mai regăseşte în declaraţia de avere pe anul 2024.

Media citată aminteşte că la preluarea funcţiei de preşedinte în 2020, Maia Sandu declarase aproape 17. 600 dolari în contul din SUA şi 10.000 de lei moldoveneşti (aproape 520 de euro) în cel din Republica Moldova. Tot atunci, ea declarase la bunuri imobiliare apartamentul în care locuieşte, precum şi un autoturism, la care a renunţat în 2023.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis astăzi să majoreze rata de bază cu 2 punte procentuale, de la 3,60% - la 5,60. Totodată, a fost majorată rata la creditele overnight, la nivelul de 7,60 la sută anual, la operațiunile repo până la 5,85 și la depozitele overnight, la nivelul de 3,60 la sută.

Decizia BNM a luat în calcul evoluțiile macroeconomice recente atât din mediul extern, cât și intern, inclusiv perspectivele accelerării inflației pe fondul sporirii tarifelor interne la gazul din rețea, energie termică și cea electrică, ajustate în decembrie 2024 și ianuarie 2025.

Astfel, majorarea ratei de bază este orientată spre temperarea efectelor secundare de la modificarea tarifelor reglementate asupra inflației și ancorarea așteptărilor inflaționiste cu scopul readucerii ratei anuale a prețurilor de consum în coridorul de variație de la ținta inflației într-un termen rezonabil.

Inflația anuală a constituit 6,97 la sută în decembrie 2024, fiind cu 1,6 puncte procentuale superioară nivelului lunii precedente, și s-a plasat peste limita superioară a intervalului țintei de 5,0 la sută ±1,5 puncte procentuale. Rata anuală a inflației, fără această majorare, constituie circa 6,3 la sută, fiind în proximitatea țintei.

De asemenea, mediul extern indică în continuare tensiuni geopolitice și presiuni inflaționiste.

Premier Energy, grup controlat indirect de omul de afaceri ceh Jiri Smejc, a anunțat finalizarea unui parc fotovoltaic de 10 MW în Republica Moldova.

Proiectul fotovoltaic a fost dezvoltat de una dintre filialele Premier Energy în RM, Navitas SRL.

Aceasta ″a finalizat cu succes dezvoltarea și construirea unei centrale fotovoltaice de 10 MW în apropierea localității Cismichioi, Republica Moldova, la un cost total de aproximativ 380.000 de euro per MW de capacitate″, a transmis Premier Energy.

Centrala a devenit complet operațională la sfârșitul lunii decembrie, aducând capacitatea totală de producție de energie electrică din surse fotovoltaice a Premier Energy în Republica Moldova, la sfârșitul anului 2024, la 28 MW.

″Pe parcursul anului 2024, compania a dezvoltat și construit cu succes 24 MW de capacitate de producție fotovoltaică în Republica Moldova, contribuind astfel la creșterea capacității interne de producție de energie electrică la nivelul acestei piețe″, a mai menționat Premier Energy.

Analistul economic, Andrei Caramitru a prezentat, într-o postare pe Facebook, o analiză dură a situației economice și sociale din Republica Moldova, subliniind caracterul nefuncțional al statului în forma sa actuală și propunând o soluție bazată pe crearea unei confederații cu România, scrie bani.md.

Situația actuală a Republicii Moldova, conform lui Caramitru:

Aproximativ 1-2 milioane de cetățeni trăiesc în diaspora, în timp ce în țară mai sunt doar 2,4 milioane de locuitori.

Doar 600.000 de oameni sunt angajați în sectorul privat, restul fiind bugetari, pensionari sau agricultori care trăiesc din autoconsum.

PIB-ul pe cap de locuitor este sub 7.000 de dolari pe an, comparativ cu 19.000 de dolari în România, situând Moldova sub nivelul Albaniei.

Salariul mediu brut este de aproximativ 600 de euro, iar pensia medie sub 200 de euro.

Economia depinde masiv de banii trimiși de diaspora (15% din PIB) și de ajutoarele internaționale (UE, FMI etc.).

Republica Moldova este complet dependentă de energia furnizată de România.

Soluția propusă: confederația cu România
Caramitru susține că singura cale viabilă pentru Republica Moldova este formarea unei confederații cu România, care să includă:

1. Un singur președinte, politică externă, armată, poliție, sistem de justiție, monedă (leul românesc) și un sistem bancar comun.

2. Parlamente și guverne separate, cu bugete, taxe, salarii și pensii distincte.

3. Preluarea infrastructurii strategice din Moldova (energie, telecomunicații, sistem bancar) de către companii românești.

4. Construirea unei autostrăzi Chișinău-Iași-București-Transilvania.

Caramitru argumentează că acest model ar garanta integrarea Republicii Moldova în UE și NATO, atragerea de fonduri europene și reducerea riscurilor legate de partidele pro-ruse din Moldova. Totodată, menționează că Transnistria ar putea fie să se alăture confederației, fie să fie transferată sub administrarea Ucrainei.

„Orice altă soluție este o iluzie. Moldova, în forma sa actuală, nu poate funcționa independent, iar integrarea rapidă în UE este imposibilă fără această abordare,” concluzionează Caramitru.

România și Republica Moldova au cerut Comisiei Europene derogarea temporară de la achiziția de certificate de CO2 pentru producția de energie electrică de la noi din țară care merge în Republica Moldova, unde este stare de urgență energetică, a spus ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja. 

“Problema este prețul, pentru că atunci când ai o producție bazată pe gaz și cu atât mai mult pe cărbune, prețul este mult mai mare din cauza certificatelor de CO2”, a spus Burduja, la Digi 24, întrebat fiind despe tranzacțiile cu energie electrică prin care România sprijină acum Republica Moldova, care a rămas fără cea mai importantă sursă, după ce Gazprom a oprit fluxurile de gaze inclusiv către centrala de la Cuciurgani, din Transnistria, scrie economica.net.

“Noi ne-am adresat Comisiei Europene, comisarului pentru energie comisarului pentru mediu, atât eu, cât și premierul Recean, care a scris Comisiei, și le-am solicitat o derogare temporară de la plata acestor certificate de CO2, care pur și simplu dublează prețul energiei electrice de la vreo 400-500 lei MWh până la peste 1.000 lei MWh”, a spus ministrul energiei.

“Luni am o nouă discuție”, a spus Burduja, care a mai afirmat că această exceptare de la plata certificatelor de carbon “ar ajuta într-adevăr Guvernul Republicii Moldova să suporte această cheltuială”.

Traderul moldovean Energocom, controlat de guvern, are deja încheiat un contract bilateral cu Nuclearelectrica, pentru livrare de energie la puterea de 100 MW, și, din ce a anunțat compania de la Chișinău, se poartă în continuare discuții cu OMV Petrom pentru a livra 100 MW de la centrala pe gaze de la Brazi, precum și cu Complexul Energetic Oltenia, pentru alți 100-200 MW de la termocentralele pe lignit.

Burduja a confirmat ce a spus Energocom, relativ mai ales la ultimele două companii, cele care de altfel trebuie să și cumpere certificatele de carbon necesare funcționării. “Se discută tot de contracte bilaterale între Energocom din Republica Moldova și OMV Petrom, pentru centrala Brazi, cam 100 MW, și/sau Complexul Energetic Oltenia – 100 până la 200 MW”, a spus Burduja.

Un bărbat de 52 de ani din raionul Ialoveni din Republica Moldova a fost plasat în arest la domiciliu, după ce ar fi exploatat prin muncă un minor.

Oamenii legii au stabilit că suspectul a exploatat victima în vârstă de 17 ani pe perioada unui an, începând cu luna decembrie a anului 2023. Anterior, băiatul ar fi lucrat în gospodăria agricolă a suspectului.

Ulterior, sub pretextul accidentării la acea vreme a unui automobil ce-i aparținea bărbatului, minorul a fost transportat la domicilul său, unde era adăpostit contrar voinței lui, în condiții de trai similare sclaviei. Totodată, polițiștii au stabilit că pe perioada exploatării, suspectul ar fi aplicat constrângerea fizică asupra minorului, amenințându-l cu violența fizică, limitându-i dreptul la libera circulație și urmărind scopul obținerii muncii forțate și a profitului, a comunicat Poliţia din Republica Moldova pe pagina sa de Facebook.

Poliţiştii au făcut percheziții la domiciliul bărbatului şi au deschis un dosar penal pentru trafic de copii comis în scopul exploatării prin muncă.

Suspectului i-a fost aplicată măsura preventivă de arest la domiciliu pe o perioada de 30 zile, iar victima urmează a fi audiată în condiții speciale în cadrul cauzei penale.

Conform legislației în vigoare, dacă va fi găsit vinovat, bărbatul riscă închisoare de la 10 la 12 ani.

Agricultura rămâne un pilon esențial al economiei Republicii Moldova, asigurând aproximativ 45% din totalul exporturilor naționale. În ciuda provocărilor cu care se confruntă sectorul agricol, cum ar fi secetele recente, acesta continuă să joace un rol crucial în dezvoltarea economică a țării. În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, desfășurată pe 29 noiembrie 2024, expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul” a subliniat faptul că, în ciuda scăderii numărului de angajați în agricultură, productivitatea a crescut semnificativ în ultimele decenii.

„Deși în prezent sunt de patru ori mai puțini oameni în agricultură comparativ cu acum 40 de ani, producția a crescut de două ori față de cea înregistrată în perioada sovietică”, a declarat Ioniță. În primele nouă luni ale anului 2024, din zece ramuri de export principale, cinci au fost din sectorul agricol: cereale, semințe, fructe, legume și băuturi alcoolice, cu o pondere semnificativă în totalul exporturilor. Agricultura a contribuit la diversificarea piețelor și produselor, mai ales după 2015, ca urmare a schimbării direcției exporturilor, din cauza embargoului impus de Federația Rusă, scrie bani.md.

Expertul a menționat că, în ultimii cinci ani, aproximativ 40% din exporturile țării au fost constituite de produse agricole, cu cereale și semințe având o pondere de 39,6%, urmate de fructe și legume (16,5%) și băuturi alcoolice (16,1%). În ceea ce privește exportul de fructe, Ioniță a evidențiat o creștere semnificativă a acestuia, care a ajuns în 2024 la aproximativ 292,7 milioane de dolari, în comparație cu doar 55,6 milioane de dolari în 1994.

De asemenea, economistul a subliniat că, în ciuda scăderii numărului de muncitori în agricultură, producția de fructe, nuci și pomușoare a rămas constantă și chiar a crescut. Creșterea semnificativă a consumului de pomușoare și a diversificării produselor exportate, cum ar fi strugurii și prunele, a contribuit la consolidarea poziției sectorului agricol pe piețele internaționale.

Totodată, expertul a subliniat că lipsa unui sistem de irigație eficient în Republica Moldova reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale agriculturii naționale. Deși cantitatea de apă utilizată pentru irigare a scăzut drastic în ultimele decenii, creșterea frecvenței secetelor a făcut ca acest subiect să devină o prioritate pentru autoritățile și agricultorii moldoveni.

Agricultura a jucat și continuă să joace un rol esențial în menținerea stabilității economice a țării, asigurând atât locuri de muncă, cât și un sector de export puternic. În ciuda provocărilor, aceasta rămâne fundamentul economiei naționale, având un potențial semnificativ de creștere și dezvoltare în viitor.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a anunțat lansarea unui modul online dedicat identificării foștilor acționari minoritari, persoane fizice, care au participat la procesul de privatizare din anii ’90. Aceștia pot beneficia de plăți din Fondul de compensare a investitorilor dacă nu și-au revendicat anterior sumele cuvenite, fie prin intermediul unui fond de investiții lichidat, fie ca acționari ai unor societăți pe acțiuni supuse procedurii de retragere obligatorie.

Modulul poate fi accesat pe site-ul CNPF la adresa: https://www.cnpf.md/ro/shareholder_search. Acesta permite căutarea după minim trei litere din numele de familie al acționarului și oferă ghidare pentru utilizatori în identificarea situației lor.

„Această inițiativă are scopul de a sprijini transparența și corectitudinea în procesul de revendicare a plăților din Fondul de compensare a investitorilor. Este important ca toți cei eligibili să fie informați și să își poată exercita drepturile”, a declarat Dumitru Budianschi, președintele CNPF.

CNPF încurajează toți foștii acționari să verifice dacă sunt eligibili și să urmeze pașii necesari pentru revendicarea plăților. Pe site-ul instituției sunt disponibile lista completă a societăților implicate și informații detaliate despre procedura de revendicare: https://tinyurl.com/376r8k6y.

În prezent, 16 fonduri de investiții se află încă în proces de lichidare, iar mijloacele bănești aferente acestora nu au fost repartizate. Lista acestor fonduri poate fi consultată pe pagina CNPF.

Pentru detalii suplimentare, vizitați secțiunea dedicată: https://www.cnpf.md/ro/fosti-actionari-6542.html.

Casa lui Kevin din Singur Acasă”s-a vândut! Exteriorul acestei case a fost folosit pentru a reda locuința memorabilă a familiei McCallister, din ambele filme „Home Alone” și „Home Alone 2: Lost in New York”. După ultimul ”update” s-a construit un bar modern, spații de recreere, o sală de gimnastică și un garaj spațios pentru trei mașini. Proprietarii anteriori au investit smușți bani pentru a păstra imaginea casei, combinând arhitectura clasică a părții din față cu dotări moderne.

Situată în Winnetka, o suburbie de lângă Chicago, conacul a ajuns recent în mâinile unui nou proprietar pentru o sumă de-a dreptul spectaculoasă. Proprietatea a fost listată la agenție la 5,25 milioane de dolari. Penultima oară (2012), casa iconică unde a fost turnat filmul a fost achiziționată pentru 1,58 milioane de dolari.

Reședința colosală, construită în 1921, se întinde după ultima restaurare pe o suprafață de 836 de metri pătrați. Include cinci dormitoare, șase băi, patru șeminee și dotări impresionante, cum ar fi două jacuzzi, două spălătorii și o sală privată de cinema. După lansarea filmului în 1990, casa a suferit o renovare amplă care i-a dublat spațiul locuibil, incluzând adăugarea unei sere generoase și a unui teren acoperit de baschet.

Chiar și actorul Macaulay Culkin (44 ani), cunoscut pentru rolul lui Kevin McCallister, a glumit că s-a gândit să cumpere casa „dintr-un impuls amuzant”. „Am avut un gând să o cumpăr doar pentru distracție”, a mărturisit el pentru Entertainment Weekly.

money.ro