ICS Draexlmaier Automotive va realiza în 2018 un proiect investițional în subzona Cahul din cadrul Zonei Economice ”Bălți” în valoare de circa 30 milioane euro, - comunică mybusiness.md.

Cea de-a 4 fabrică de producere a cablajului electric pentru automobile a companiei Dräxlmaier Group în Republica Moldova, cu o suprafață de 20 mii m2, va fi construită până la finele lunii iunie, iar din luna iulie va începe procesul de producere. Conform planului de investiții, până la finele anului 2018 la noua fabrică vor fi angajate 1500 de persoane.  

Pe parcursul anului viitor compania germană va mai crea încă 2000 locuri noi de muncă la întreprinderile sale amplasate în subzonele din municipiul Bălți, ridicând numărul acestora la 6500.

Potrivit lui Marin Ciobanu, administratorul ZEL ”Bălți”,  în 2018, grație proiectelor investiționale aflate în curs de implementare, în ZEL ”Bălți”, la cele 4700 locuri de muncă existente, vor fi create altele 5500, iar volumul investițiilor noi va crește cu circa 150 milioane euro, ajungând la suma de 260 milioane euro. 

Foto: rtr.md

Continuăm seria replicilor trăsnite auzite de avocați în instanța de judecată, și nu numai. De cele mai multe ori, în situații amuzante se pomenesc justițiabilii. Și asta pentru că, fie nu cunosc toți termenii juridici, fie nu înțeleg întrebările. Dar, sunt și avocați, și judecători care stau bine la capitolul ”perle”.

***
Am vrut să merg la un avocat mai bun, dar nu aveam bani.

***
Era o ședință la Curtea de Apel. Unul dintre participanți era un bătrânel venit dintr-un sat, fără avocat.
Judecătorul întreabă: Recuzări aveți?
Bătrânelul caută în buzunare și spune: Nu am cu mine. Da’ ce, trebuia de adus?

***
Am înțeles că sunteți om cinstit. Îi drept?

***
O persoană, care a ”ofensat” cu cuvinte necenzurate un procuror și a primit o amendă usturătoare, de câteva mii de lei, a fost întrebată de către instanță:
– Ați înțeles hotărârea? Mai aveți ceva de spus?
La care persoana răspunde:
– Ehe-he-he, câte am eu de spus… Dar cu prețurile acestea ale voastre, mai bine tac…

***
Sunteți de la drepturile omului? (nota avocatului: clienții cred că drepturile omului este un loc anume)

***
Adresare către client: Domiciliu?
Răspuns: Raionul Hâncești, satul Sărata Galbenă.
Adresare: Străzi aveți? Ce stradă?
Răspuns: Da, erau niște drumuri. Cum credeți că ajung acasă?

***
Ședința de judecată la Judecătoria Dubăsari din Ustia. După ce judecătorul a audiat discursul reclamantului soț, întreabă:
– Ce are de zis pârâta?
Soția se ridică, își așează rochia, își drege vocea:
– Eu nu-s din Pârâta (satul Pârâta), dar din Ustia.

***
Eu nu am învățat ca dumitale 5 ani la drept, dar 8 în construcții și știu că o încheiere se contestă la CSM (Consiliul Superior al Magistraturii).

***
Domnule judecător, iată avocatul mă numeşte pârâtă, dar eu nu am pârât pe nimeni, am spus purul adevăr.

***
Când eram procuror, interogam un primar, care de profesie era tractorist. Şi, într-un moment al discuţiei, dorind să-mi arate că ambii suntem persoane de stat, îmi spune: ”Noi doar suntem persoane juridice!”.

***
La Curtea de Apel, în Colegiul civil, când se anunţau deciziile, un bărbat din primul rând s-a răstit la judecători cu următoarele cuvinte: ”Tâlharilor! Bandiţi ce sunteţi! Aţi luat bani! Am să vă pun la 40 de slujbe, blestemaţilor!”.

***
O persoană, care a pierdut procesul, s-a considerat nedreptăţită şi a decis să se răzbune pe cel îndrituit să facă justiţie. I-a donat judecătorului cartea lui Fiodor Dostoievski ”Idiotul”. Se spune că donatarul l-ar fi atacat în instanţă pe donator pentru lezarea onoarei.

***
Cauză de divorţ la începutul anilor ’90. În sală, într-o parte se afla soţul, în altă parte – soţia gravidă, alături de un bărbat despre care a afirmat că ar fi viitorul soț.
Judecătorul după ce a îndeplinit toate fromalităţile de începere a procesului întreabă soţia: ”Da’ amu (n.r. acum), de la cine eşti gravidă, de la aista sau de la celălalt?”. Și, parcă dându-şi seama de modul caraghios de a pune aşa întrebare, spune: ”Să nu crezi că pe mine mă interesează, legea mă obligă să întreb”, şi arată ridicând de pe masă prima carte care se afla sub mână. S-a întâmplat să fie cartea ”Cei trei muşchetari”.

***
Într-o cauză civilă (anul 2015, Judecătoria sectorului Centru) între doi agenți economici privind încasarea datoriei în baza contractului de vânzare-cumparare, avocatul pârâtului a înaintat cerere reconvențională privind anularea contractului, dar și a unui ordin intern de desemnare a managerului responsabil. La întrebarea instanței de ce adresează cererea în baza Legii contenciosului administrativ cu trimitere la normele ei, avocatul a invocat:
– Actele juridice, care urmează a fi anulate (contractul de vânzare-cumpărare și ordinul de desemnare a managerului), au fost emise de o autoritate publică. Pentru noi un SRL este autoritate publică, deoarece are organe de conducere și poate emite ordine care sunt acte juridice publice.

***
Nu sunt dumitale cu tine că nu am fost la concert împreună. Pentru tine sunt Alteța sau Măria Ta. Dar nu ai atâta școală a bunului simț, din câte observ.

***
Eu nu-s ca toți bandiții ca să vin la tine (n.r. avocat) la oficiu, eu îs special, așa că ai să-ți iei foaia, pixul și codul, și vii la judecată să scriem cererea de chemare în judecată.

***
Un an în urmă, eram la Curtea de Apel Chişinău şi o bătrânică (în etate şi săracă) cerea de la vecin despăgubiri pentru că acesta i-a ucis pisica.  Ea nu avea pe nimeni, decât acea pisică. Jumătate de sală a râs. Și judecătorii au râs sub nas. Apoi i-au respins apelul. (Nota avocatului: nici nu ştiu dacă e de râs sau mai degrabă de plâns)

***
Un student la drept luă un test despre persoana fizică şi persoana juridică. Şi, cum a învăţat aşa a şi răspuns: ”Persoana fizică e cea care învaţă la facultatea de fizică, şi, respectiv, persoana juridică cea care învaţă la … juridică”.

bizlaw.md

Energia regenerabilă este deocamdată singura oportunitate pentru Republica Moldova de a-și diversifica sursele de aprovizionare cu energie și de a-și spori securitatea energetică. Din toate sursele de energie regenerabilă, biomasa are potenţial mare în Republica Moldova.

De acest fapt s-a convins și tânărul antreprenor, Dmitri Asoscov, care câștigă bani transformând deșeurile în energie. Inspirat de succesul altor producători și din dorința de a rămâne acasă, lângă familie, Dmitri și partenerul său Serghei Alexei au pus pe roate o afacere care, la trei ani de la lansare, le asigură nu doar confort financiar, dar și satisfacție morală pentru contribuția la reducerea consumului de energie fosilă și sporirea securităţii energetice a țării.

„Am învăţat să fac bani din deşeuri”

„Am vrut să rămân acasă și să valorific potențialul pe care îl oferă țara noastră. Am învățat să fac bani din deșeuri, transformându-le în energie verde. Si apoi, nu este nimic mai important pentru mine, decât să fiu mereu alături de familia mea, să mă bucur de timpul petrecut cu fiica mea de patru ani, mai ales că,  foarte curând, voi deveni tătic pentru a doua oară”, spune Dmitri.

Cei doi au început afacerea de la un mic atelier de tâmplărie și, pentru că trebuia să facă ceva cu rumegușul de lemn, s-au extins într-o zonă conexă – au început să producă brichete. Biocombustibilul din rumeguș este cel mai căutat de consumatori pentru că are putere calorifică mare și puțină cenușă sau smoli. Și pentru că cererea era mare, cei doi parteneri au căutat noi surse de materie primă pentru a produce mai mult și s-au oprit la coji de hrișcă și de migdale.

„Calitatea brichetelor din coji de migdale și de hrișcă este foarte bună, singura recomandare pentru producător este să adauge o anumită proporție de rumeguș de lemn. Lignina conținută în acesta ajută la o mai bună presare și durabilitate a brichetelor”, spune directorul Laboratorului pentru biocombustibili solizi în cadrul Universității Agrare, Grigore Marian. Fiecare nou lot de brichete a fost testat la Laborator pentru a fi sigur că experimentul dă rezultate bune, spune Dmitri Asoscov.

În curând hala de producere va fi încălzită cu energie verde

Până la moment compania a produs și a comercializat 150 de tone de brichete din hrișcă și 150 de tone din coji de migdale. Pe lângă aceste doua tipuri de brichete, compania mai produce și brichete din coji de floarea soarelui, de nuci și din rumeguș din lemn, dar și cărbune de lemn, obținut prin piroliză. De aici, a apărut ideea unei noi linii de business – producerea energiei electrice în baza gazelor eliberate în procesul de piroliză. „Primul beneficiar al acestei noi linii de business vom fi chiar noi. Vom utiliza energia pentru alimentarea halei și a întregului proces de producere, dar și pentru necesitățile clădirii de oficii”, spune antreprenorul.

În cadrul întreprinderii funcționează în paralel două  linii de producere de brichete cu potențialul de producere de 80 de tone per lună. Ambele linii produc brichete de tip pini-kay, de calitate înaltă, chiar dacă metoda este mai complexă și necesită eforturi mai mari din partea personalului, dar și un timp mai îndelungat de producere.

Întreprinderea oferă locuri de muncă pentru 25 de angajați, 15 dintre care sunt antrenați în zona de producere. „La început când m-am angajat nu înţelegeam care este cu adevărat valoarea lucrului pe care îl fac. Dar, după ce mi-am încălzit casa o iarnă întreagă cu brichete, am văzut economia de bani și am înțeles că putem fi mai eficienți, dacă știm să utilizăm propriile resurse”, crede Anton Stici, angajat în cadrul companiei.

Plantele energetice – noua sursă de materie primă

Pentru că cererea de biocombustibil este în continuare mare, cei doi parteneri se gândesc la noi surse de materie primă. „Acum suntem în căutarea unor terenuri agricole pe care vrem să sădim plante energetice, în special salcie energetică, care generează o cantitate mare de masă lemnoasă. Aceasta ne va asigura cu propria materie primă, astfel tăind din costul de producere a biocombustibilului”, conchide Dmitri.

Un moldovean, aflat la Moscova, a surprins pe rafturile unui magazin din capitala rusa, mandarine "importate" din Moldova. Pentru a confirma acest lucru, barbatul ne-a transmis si fotografiile facute acolo.

Barbatul a scris ca a ramas amuzat de cele vazute. El povesteste ca a fost intr-un market din Moscova pentru a face cumparaturi si a zarit pe un raft mandarine, iar langa pretul lor scria ca mandarinele sunt importate din Moldova.

Barbatul mai spune ca a intrebat de un consultant din magazin cum poate fi posibil acest lucru, insa acesta a spus ca poate prezenta toate documentele care ar demonstra ca mandarinele sunt din Moldova.  "Cum se elibereaza documente pentru fructele care, de fapt, nici nu cresc in Moldova ?" a mai adaugat moldoveanul care ne-a transmis fotografiile. 

Pretul acestor mandarine, care ar fi importate din Moldova, este de 100 de ruble, adica 30 de lei. 

Sursa: PRO TV

Conform Legii nr.166 din 21.09.2017, angajatorul este în drept sa ofere angajatilor săi tichete de masă cu valoare nominal cuprinsă între 35 şi 45 lei, cheltuieli care vor fi deductibile în scopuri fiscale. În cazul in care angajatorul oferă tichete de masă cu costul ce depăşeşte 45 lei, atunci marimea depăşirii urmează a fie impozitată cu PAS (6%+23%), PAM (4.5%+4.5%) si impozit pe venit de la PF?

În principiu, răspunsul la întrebare îl găsim în art. 4 din Legea cu privire la tichetele de masă, care prevede că

1) Valoarea nominală deductibilă a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare trebuie să fie cuprinsă între 35 și 45 de lei și

2) Angajatorii pot acorda tichete de masă cu valoarea nominală mai mare de 45 lei, diferența dintre maximul prevăzut și valoarea nominală acordată fiind nedeductibilă.

În același timp, conform prevederilor art. 19 lit. a) din Codul Fiscal această diferență va fi considerată facilitate impozabilă acordată de angajator.

Prin urmare, valoarea tichetelor de masă acordate de angajator ce depășește plafonul stabilit de lege:

• va fi atribuită de către entitatea angajator la cheltuieli nedeductibile la calcularea venitului impozabil din activitatea de întreprinzător

• va fi tratată în mod similar veniturilor salariale ale angajatului — se vor calcula și achita în modul general stabilit de lege impozit pe venit, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, contribuții individuală şi contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Edenred

Tanks-A-Lot este o companie din Londra care le oferă clienţilor posibilitatea să meargă cu vehicule militare reale, care au fost folosite pe câmpul de luptă sau s-au aflat în serviciul unei armate. Acestea pot fi chiar închiriate pentru anumite evenimente.
 
Nick Mead, fondatorul firmei, a găsit în urmă cu câteva luni pe eBAY un tanc (o versiune chineză a modelului rusesc T-54) de vânzare, care a fost folosit în timpul Războiului din Golf. L-a cumpărat cu 40.000 de dolari, iar la scurt timp după ce l-a inspectat cu atenţie a avut parte de o mare surpriză.
 
În incinta motorului a descoperit 12 lingouri de aur. Valoarea estimată a acestora este de 2,5 milioane de dolari. Nick a chemat imediat poliţia şi a predat metalul preţios.
 
Ulterior s-a aflat că aurul a fost ascuns în tanc de soldaţi irakieni aflaţi în Kuweit, după ce şi l-au însuşit dintr-o zonă ocupată. Nu se ştie de ce nu au mai reuşit să îl ia din locul în care l-au ascuns.

go4it.ro

Ciocolatierul Ana Egorova are 28 de ani. Ar fi trebuit să devină profesoară de informatică și economie, dar cele 6 luni lucrate la școală în timp ce își făcea studiile la Universitatea Pedagogică din Odessa au pus capăt carierei de profesor. Fiind studentă, nu a rezistat ritmului alert și și-a dat demisia, fără ca să mai revină vreodată la această meserie. Mereu însă i-au plăcut copiii, dragostea pentru proprii copii a apropiat-o de ciocolata raw vegană, care nu conține zahăr alb sau coloranți artificiali, - povestește ea.md.

Citiți articolul complet

Declaraţia a fost făcută de directorul Agenţiei pentru intervenţii şi plăţi în agricultură, Nicolae Ciubuc, în cadrul Forumului naţional al apicultorilor.

El a povestit că, în Moldova sunt circa şase mii de apicultori, dintre care doar 60 au depus solicitări.

De asemenea, el a spus că în ultimii cinci ani producţia de miere în Moldova este stabilă şi constituie circa 4 mii tone pe an. Aproape 15 la sută din miere este consumată pe piaţa internă, iar 85 la sută – se exportă. Exportul a crescut de la 245 tone in 2005 – 2016, la 3440 tone – în 2017.

Moldova exportă miere în ţările UE – România, Italia, Franţa, Germania, Spania, etc.

InfoMarket

La inițiativa socialiștilor și verzilor din Parlamentul European, shaorma ar putea fi interzisă în Uniunea Europeană. Aceeași soartă o va avea și kebabul, dacă solicitările celor două grupuri politice vor fi adoptate.

În Uniunea Europeană se consumă zilnic 500 de tone de carne pentru shaorma și kebab, potrivit unei statistici invocate de cotidianul german Bild. România este una dintre țările în care cele două preparate de proveniență orientală se bucură de mare succes. Toate acestea ar putea deveni istorie, însă.

O măsură pe care doresc să o impună socialiștii și verzii din Comisia pentru Mediu a Parlamentului European ar putea duce la dispariția shaormei și a kebabului de pe piață. De ce? Pentru că reprezentanții celor două grupuri politice vor să interzică folosirea fosfatului în conservarea cărnii folosite pentru cele două produse, scrie libertatea.ro.

Fosfatul “leagă” apa și diferitele componente ale cărnii; în absența lui, carnea pusă la fript, pe obișnuitul rotisor vertical existent în orice shaormărie, s-ar usca și ar cădea. Problema este că fosfatul poate cauza serioase probleme de sănătate, inima și sistemul circulator fiind cele mai expuse.

bani.md