Familia Rusu crede ca in fiecare localitate rurala este nevoie de cate un magazin de materiale de constructii, astfel satele Moldovei nu ar arata atat de jalnic!
Familia Rusu, cand au inceput reparatia casei din comuna Truseni, mun.Chisinau, acum 5 ani, a cheltuit mai mult de jumatate din pretul materialelor de constructie necesare pentru transportarea lor din Chisinau. “Ideea de a deschide un magazin de materiale de constructii ni se paruse si mai ingenioasa, cand am constatat ca satul nostru, de rand cu cele vecine, se reconstruieste si extinde, iar magazine de acest gen nu exista decat la Straseni si Chisinau”, — spune Ludmila Rusu, proprietara “Servirus-Com” SRL.
Actele necesare pentru a deschide un magazine in sat.
Ca sa deschida un magazin in sat, cuplu Rusu a studiat cateva lucruri importante: cerintele potentialilor cumparatorilor, (in particular) si tendintele dezvoltarii comertului cu amanuntul in localitatile rurale (in general). “Pentru desfasurarea activitatii comerciale, mai intai trebuie sa inregistrati intrprinderea la Camera Inregistrarii de Stat, care elibereaza mai multe acte: Certificat de inregistrare, Extras din Registru de Stat, Actul de constituire al societatii comerciale, Decizia privind inregistrarea intreprinderii. Avand aceste acte, intreprinderea urmeaza a fi inregistrata in alte instante: Inspectoratul Fiscal, Casa Nationala de Asigurari Sociale, Departamentul Statistica.
In baza acestor documente se incheie Contractul de arenda a incaperii pentru magazin. La aceasta etapa se procura aparatul de casa si se inregistreaza la Inspectoratul Fiscal. Centrul de Medicina Preventiva, dupa efectuarea controalelor de rigoare, va elibereaza Autorizatia Sanitara de functionare in spatiul inchiriat. Iar Primaria elibereaza Autorizatia pentru amplasarea si functionarea unitatilor comerciale si de prestare a serviciilor sociale pe teritoriul comunei”, — enumera Ludmila lista de documente necesare in ordinea obtinerii lor.
Cine isi doreste concurenti?
Primul magazin l-au deschis in primavara anului 2005, al doilea, acum un an. Cu timpul, aria de clienti se extindea pana in satele vecine, la fel si gama de produse solicitate. In 4 ani de activitate familia Rusu a inteles ca oamenii de la sate au nevoie mai mult de ardezie, ciment, nisip, amestecuri, tigla, parchet laminat, linoleum, plinta, placi termoizolatoare, nu doar de vopsele, glazuri, dizolvanti, perii, piese pentru sisteme de canalizare si apeduct care le propunea pana acum. Pentru a mari gama de produse si stocurile, intentioneaza sa deschida un depozit en-gross de 300 m2, daca “le permite si criza”. Concurenti nu au in zona, iar pe ei deja ii cunosc si in satele vecine.
Cerintele de piata le impun sa-si extinda reteaua de magazine, altfel o face altcineva in locul lor. Concurenti, fireste, nu isi doresc. “Magazinele nu le vom inchide. Intretinerea lor ne costa ieftin. Pentru arenda celui din centru, care deserveste locuitorii satului, platim1000 de lei, iar pentru folosirea spatiului de la periferie avem incheiat contract de comodat. Deoarece sunt amplasate la locuri accesibile, vom realiza in contunuare marfuri de uz casnic – becuri, baterii, stergare, lavete, cescute, caldari, vesela, suveniruri, aparate electrocasnice, tot felul de maruntisuri pentru casa si gospodarie. Avem profit si din asemenea maruntisuri”, — continua proprietare.
Sa le calculam profitul!
Incasarile lunare constituie cca 50 – 60 de mii de lei. Cheltuielile, inafara de arenda, se sumeaza la: 700 – 800 de lei pentru energia electrica, pana in 200 pentru telefon, salariile a doua vanzatoare cate 950 de lei fiecareea. Ludmila continua: - “Incalzire centralizata, frigidere, paza nu avem. Iarna incalzim sobele cu lemne, este si mai ieftin. Ei, si cheltuielile ce tin de transportatrea produselor si piese de schimb, cand e cazul – aproximativ 1000 de lei. Lunar si trimestrial achitam impozite si taxe la stat. Spre exemplu, din salarii calculam contributiile de asigurari sociale de stat obligatorii — 23%, primele de asigurare obligatorie de asistenta medicala (achitate de patron in marime 3,5%). Trimestrial platim taxa pentru amenajarea teritoriului (10 lei de persoana angajata). Alta taxa prevazuta pentru unitatile comerciale — cate 300 - 400 lei (in dependenta de suprafata incaperii inchiriate). Cam atat”, — incheie proprietara calculele.
Atentie la alte aspecte ce tin de activitate.
A gasi localuri libere si potrivite pentru asemenea activitati la loc bun in sat nu a fost greu, din cate ne dam seama.. In afacere cererea de piata te determina cum si unde poti gasi oferta.
“Bugetul initial a fost minim — doar pentru cateva tipuri de produse. Din start lucram cu agentii economici care ofera la realizare produsele in baza de contract. Achitarea o efectuam pe parcursul realizarii. Furnizorii en-grosisti ofera clientilor si utilaj in folosinta gratis — rafturi, vitrine, dulapuri”, — ne informeaza Ludmila despre un detaliu la fel de important.
“Pentru depozitarea stocurile mai mari de marfa avem un depozit, dar e aproape gol mereu, nici nu este pazit. Produsele le aducem in cantitati minime, deja stim ce se vinde intr-o saptamana sau in sezonul respectiv. Pana in sat unele produse ni le livreaza furnizorii, altele le aducem cu transportul propriu. Pentru asta am cumparat un mini-bus la mana a doua de 40 de mii de lei. La noul magazin vom avea nevoie de 1 – 2 camioane”, — a fost alta informatie de la Ludmila Rusu, la fel de utila.
Datorii catre furnizori nu au avut niciodata. 80% din incasarile de vanzari le investesc in marfa, restul este profitul lor. “20 % ar insemna cca 10 mii de lei profit lunar. Destul de convenabil, daca luam in calcul ca cheltuielile sunt minime. Uneori oferim localnicilor produse pe datorie, cum se practica in sate. Dam pensionarilor si persoanelor care achita in termen, deja ii cunoastem. Nu dam mult, pana in 300 de lei”, — isi incheie Ludmila pe aceeasi nota optimista “povestea afacerii de familie” dintr-un sat din Moldova.
