CE 1160x100 4 2

Avertizare

JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 95

Joi, 10 Mai 2012 03:00

Ceramica – o afacere de creaţie

Ceramica – o afacere de creaţieOlga Coşel este proprietara unui atelier de olărit. Ea activează în bază de patentă şi acest lucru îi convine. Meştera nu tinde să ocupe fotoliul de director, ea doreşte să creeze singură, cu mâinile proprii.

În opinia Olgăi Coşel, fiecare om trebuie să fie o personalitate creativă, indiferent de domeniul de activitate, pentru că în caz contrar va devein victimă a rutinei. «Nu degeaba toată munca plictisitoare şi monotonă este pusă pe seama maşinilor», argumentează olăreasa.

Iniţial, olăritul a fost pentru Olga un hobby. Acum ea nici nu-şi poate aminti când a vândut prima lucrare şi a decis să deschidă un atelier propriu. Meştera s-a ataşat într-atât că nici nu a observat cum această îndeletnicire plăcută a devenit un mod de viaţă, care uneori mai aduce şi profit.

«Cu siguranţă totul a început atunci, când a venit cineva şi a spus că îşi doreşte ceva exact la fel. Şi treaba a pornit. La un moment dat, ceramica m-a înghiţit, însă acest lucru este inadmisibil, or, trebuie de găsit timp şi pentru odihnă, trebuie de delimitat munca de timpul personal. În caz contrar, munca te va înghiţi în totalitate», a menţionat Olga.

Producţia în serie uneori afectează partea artistică, însă Olga a rezolvat această dilemă — ea îşi urmează intuiţia. Uneori, când simte că este copleşită de producţia articolelor în serie, Olga face o pauză pentru a-şi recupera forţele, energia şi ideile, confecţionând din lut obiecte originale. Aceste obiecte, de asemenea, nu se prăfuiesc pe poliţă, pentru mai devreme sau mai târziu îşi vor găsi cumpărătorul.

Deocamdată, sistemul de patente nu a fost lichidat şi, în opinia Olgăi, acest lucru nici nu se va întâpla, deoarece în Moldova puţină lume activează în bază de patente. Totodată, este destul de dificil de inventat o formă mai raţională şi comodă pentru existenţa întreprinderilor individuale. «Procuri asigurăre în medicină şi socială şi cu întreg setul de documente mergi la inspectoratul fiscal, unde în dependenţă de genul de activitate achiţi între 100 şi 600 de lei. Patenta poate fi obţinută pe un termen de la câteva luni până la trei ani. Astfel, te ocupi de afacerea proprie şi nu depinzi de nimeni, doar prelungeşti patenta şi asigurările».

Ceramica necesită cheltuieli importante, în particular, pentru închirierea încăperilor mari cu spaţii separate pentru uscare, ardere, glasare. Lutul nu este un material scump, însă cheltuielile complementare sunt mari, deoarece pentru ardere este nevoie de temperaturi înalte, iar aceasta înseamnă cheltuieli considerabile pentru energia electrică.

Ceramica – o afacere de creaţiePentru ardere este nevoie de cuptor special. Pentru procurarea cuptorului Olga a apelat la o bancă pentru a obţine un credit, însă nu a fost deloc uşor sa-l obţină. «În principiu, îi înţeleg. La acel moment nu cred că erau precedente, când un meşter popular lua în credit o sumă mare de bani pentru dezvoltarea afacerii. Până la urmă, am obţinut creditul şi timp de doi ani l-a rambursat fără nicio restanţă la plăţi», a menţionat Olga.

Olga a procurat cuptorul în Germania, deoarece la noi nu se află în vânzare. Cuptorul este second hand, însă perfect funcţional. Cele mai mari probleme a fost transportarea în Moldova, deoarece acest utilaj este atât de fin, încât pereţii interiori pot fi deterioraţi chiar şi cu unghia. Cuptorul este produs din cărămidă foarte uşoară, cu o grosime de circa 10 cm, care la ardere «frânează» 1000 de grade. În acest cuptor zilnic pot fi fabricate până la 100 de obiecte de dimensiuni mici, evident, cu condiţia de muncit din zori până noaptea târziu. Însă nu toate obiectele «supravieţuiesc» procesului de ardere.

«Nu poţi huzuri prea tare. Tot ce am câştigat am investit în utilaj nou. Au fost timpuri când situaţia era foarte complicată, însă totul nu este atât de grav cum pare la prima vedere. Nimeni nu este asigurat de asemenea momente. Principalul este să nu cazi în disperare. Înainte gândeam că voi depăşi această barieră şi totul va fi bine, însă urma o altă problemă. Credeam că o voi depăşi şi pe aceasta şi totul se va rezolva, însă nu se întâmpla aşa. Îmi închipuiam că va apărea lumina de la capătul tunelului, dar am înţeles că această lumină trebuie să fie aici şi acum. Iar viitorul aşa şi va rămâne viitor, atâta timp cât ne vom ocupa cu ghicitul lui. În natură nu există pauze — există sau dezvoltare, sau degradare».

Bineînţeles, în mare parte, atelierul de menţine datorită comercializării suvenirelor, în special, cele ce ţin de tematica vinicolă. Însă chinezii produc articole mai ieftine. «Fără pic de jenă, ei copie forma suvenirelor moldoveneşti şi le produc», nu fără ironie tristă spune Olga. «Am înţeles că nu-mi mai este convenabil să produc suvenire de Revelion. Chiar şi cu adaosul comercial al magazinelor calchierile chineze sunt mai ieftine. Chiar şi în cazul în care voi procura materialele aici şi nu va trebui să achit arenda, energia electrică şi lucrul efectuat. Oricum, nu mă voi putea încadra la nivelul preţurilor chinezilor. Ei sau nu le plătesc nimic muncitorilor săi, sau produc aceste suvenire în cantităţi enorme».

Unicul răspuns demn şi solid chinezilor este calitatea. Anume datorită calităţii, probabil, cumpărătorii procură obiectele produse de Olga. De remarcat, că anume cumpărătorii o găsesc pe olăreasă, nu invers. Şi asta în pofida faptului că Olga niciodată nu a desfăşurat ample campanii de publicitate, considerând că aceasta ar putea «îngropa» mica producţie. Or, comenzile în masă vor impune extinderea procesului de producţie şi angajarea muncitorilor, iar aceasta înseamnă că meştera va trebui să se ocupe de conducere în loc de creaţie, lucru deloc dorit de Olga.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Mai multe din această categorie: « Din Sadaclia, cu dragoste! Călătorii cu balonul »
ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика