Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dobrogea“ al județului Constanța a fost solicitat să intervină pentru ridicarea unui element de muniție, scos la mal de valuri, în zona Periboina – Săcele.

În cursul serii de duminică, 15 ianuarie, echipajul pirotehnic din cadrul ISU Dobrogea, format din trei subofițeri și un ofițer, a identificat obiectul ca fiind „booster“ de rachetă - element care ajută la propulsarea rachetei, scrie adevarul.ro.

„Acesta a fost ridicat și depozitat, iar, în cursul zilei de astăzi va fi predat structurilor specializate din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Obiectul nu prezintă niciun pericol, fiind vorba despre componenta care propulsează racheta”, transmite ISU.

Persoanele care găsesc elemente de muniţie au obligaţia să apeleze numărul unic 112, să anunţe primăria din localitate sau cel mai apropiat post de poliţie.

De asemenea, ISU DObrogea avertizează că în cazul descoperirii elementelor de muniţie sunt interzise:

- ridicarea, transportul şi introducerea muniţiilor în diferite încăperi sau locuinţe;

- comercializarea acestora prin agenţii de colectare a deşeurilor feroase şi neferoase;

- lovirea sau mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă;

- introducerea muniţiilor în foc;

- tăierea muniţiilor cu ferăstrăul, scule electrice sau prin sudură;

- folosirea muniţiilor pentru improvizarea diferitelor unelte;

- utilizarea pulberilor şi explozivilor provenite din muniţii în scopuri artizanale;

- demontarea focoaselor sau a altor elemente componente.

Directorul Departamentului II CSI al Ministerului rus de Externe, Alexey Polishchuk, a lansat un atac la adresa autorităților din Republica Moldova. Reacția sa a venit după o declarație făcută de Alexandru Musteață, directorul Serviciului de Securitate și Informații, cu privire la un atac iminent al Rusiei.

Tensiuni între Rusia și Republica Moldova. Un oficial de la Kremlin îl critică pe șeful spionajului de la Chișinău

Așadar, Alexey Polishchuk a susținut că mesajul lui Alexandru Musteață despre un atac iminent al Rusiei contrazic declarațiile oficiale ale autorităților de la Chișinău, scrie capital.ro.

„Autoritățile moldovenești, inclusiv președintele și președintele parlamentului, precum și liderii NATO și ai țărilor vecine Republicii Moldova, au făcut declarații contradictorii în același timp cu această remarcă. Poziția oficialilor de rang înalt implică, de obicei, că aceștia ar trebui să fie responsabili în ceea ce privește declarațiile publice”, a menționat diplomatul din Rusia, într-un interviu pentru tass.com

Amintim că reacția lui Alexey Polishchuk a venit după ce Alexandru Musteață a subliniat într-un interviu acordat postului de televiziune TVR Moldova în decembrie 2022 „riscul ridicat” ca forțele armate ruse să desfășoare o ofensivă în 2023 pentru a ajunge în Transnistria.

Trebuie menționat că Serviciul de Securitate și Informații din Republica Moldova a emis un comunicat două ore mai târziu, afirmând că declarația directorului a fost interpretată greșit.

Un jurnalist ucrainean spune că Transnistria a devenit o gaură neagră de contrabandă

În altă ordine de idei, jurnalistul ucrainean Serghei Sidorenko a subliniat într-o analiză publicată recent că Transnistria a devenit „o gaură neagră de contrabandă fără nici un viitor economic”.

„Transnistria a devenit o gaură neagră de contrabandă fără nici un viitor economic. Dar, în ciuda acestui fapt, soarta ei a fost, ani la rând, în mâinile autorităților din Moldova și Ucraina. Această zonă gri a adus beneficii financiare reprezentanților ambelor state, obligându-i să închidă ochii la multe ilegalități”, a subliniat jurnalistul ucrainean Serghei Sidorenko, conform eurointegration.com

De asemenea, jurnalistul ucrainean spune că ziua de 24 februarie 2022 a schimbat totul, deoarece Ucraina și-a dat seama că Transnistria reprezintă o amenințare la adresa securității naționale.

Amintim că autoritățile de la Chișinău doresc soluționarea conflictului transnistrean exclusiv pe cale pașnică, fără ca acest proces să afecteze parcursul european al țării. Maia Sandu a spus că Moldova trebuie să devină membră a UE până la sfârșitul acestui deceniu.

În 2023, Chișinăul a stabilit un buget record pentru apărare, investiții majore urmând a fi efectuate în securizarea spațiului aerian.

Creștinii ortodocși de stil vechi îl sărbătoresc sâmbătă, 14 ianuarie, pe Sfântul Vasile cel Mare, considerat ocrotitorul săracilor. În această zi, există obiceiul de a umbla cu semănatul și este marcat Anul Nou pe stil vechi.

Sfântul Vasile cel Mare a trăit în secolul al IV-lea şi provenea dintr-o familie creştină deosebită: sora, Macrina, şi fratele său, Grigore din Nyssa, au devenit, de asemenea, sfinţi, scrie tv8.md. 

Sf. Vasile a urmat şcoli în Cezareea, Bizanţ şi Atena, remarcându-se de tânăr prin profunde cunoştinţe în filosofie, astronomie, geometrie, medicină şi retorică. Scrierile sale strălucite pun bazele vieţii monahale sistematice, Sf. Vasile fiind considerat părintele monahismului oriental. 

Sfântul Vasile a moștenit o avere imensă din partea familiei, iar odată cu banii primiți, el acordă o atenţie deosebită păturii sărace şi celor oprimaţi, iniţiind nenumărate acte de caritate. Este primul ierarh care întemeiază, pe lângă biserici, aziluri şi spitale pentru săraci, leprozerie şi un aşezământ pentru recuperarea prostituatelor.

Sf. Vasile e unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari şi e considerat păzitor de duhuri rele, cu mare putere asupra dracilor. În 364, a fost chemat în Cezareea de episcopul Eusebiu şi a fost hirotonit preot, aducându-şi o contribuţie importantă în lupta împotriva ereticilor arieni. 

Pastoraţia pe care o începe de acum înainte a fost dedicată îndeosebi celor nevoiaşi, organizând renumitele azile, spitale şi case de reeducare a celor căzuţi moral, toate grupate sub denumirea de „Vasiliade”. 

Sf. Vasile a murit în anul 379, când încă nu împlinise 50 de ani, iar la înmormântarea sa a participat mulţime de creştini şi păgâni, dovadă a marii sale popularităţi. 

În tradiţia populară, Sfântul Vasile apare şi ca „mare beţiv”, care stă călare pe poloboc, iar de ziua lui se fac petreceri şi chefuri. De altfel, el s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel şi i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, în ajunul Sfântului Vasile, există obiceiul de a ura.

Tradiții și superstiții

Se spune că primul musafir care îţi intră în casă e bine să fie un bărbat. Cum ţi-a fost musafirul din ziua de Sf. Vasile, bogat ori sărac, aşa vei fi, cu îndestulare ori lipsuri, tot anul. 

Pentru ca familiei să-i meargă bine tot anul şi să aibă spor, în popor există obiceiul ca în ziua de Anul Nou să se fiarbă în oală un cap de porc şi nicidecum de găină, pentru că aşa cum porcul râmă numai înainte, tot aşa va merge şi omul spre belşug. 

La Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează tot anul şi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine. 

Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că e bine să bei mult vin, existând credinţa că atât vin cât va bea omul în această zi, atât sânge va avea în obraz în cursul anului. 

În această zi, femeile beau şi joacă fusul şi furca, pentru a creşte cânepa peste an.

Un obicei foarte popular, în special printre copii, este semănatul. În cursul dimineţii, grupuri de copii merg cu sorcova. 

În prezent, aceasta este confecţionată de obicei din flori de hârtie, în timp ce la origine, sorcova era formată din nuiele înverzite. Copii rostesc urări augurale, în timp ce lovesc uşor cu sorcova umărul celui sorcovit. 

Semnificația numelui Vasile și câți își sărbătoresc onomastica

Circa 51.500 de moldoveni poartă numele Vasile, potrivit e-services.md. 4.178 de femei se numesc Vasilisa, 482 - Vasilița, 434 - Vasilina, 10 - Vasilica, 4 - Vasiluța, iar 2 bărbați sunt botezați Vasilică.

Numele Vasile, foarte răspândit în toată lumea creștină, provine din grecescul basileios, care la rândul lui are legătură cu basileos, „rege”, „împărat”, „bazileu”. Latinii l-au redat prin Basilius. 

Salvador Dalí este cunoscut pentru extravaganța cu care și-a trăit atât viața publică, cât și cea cea privată. A fost și este în continuare un pictor de succes și o personalitate care a făcut istorie în domeniul artei. Un lucru mai puțiun știut despre el este că adora banii, iubea să-i aibă, îi plăcea luxul. Cu orice oportunitate, acesta se folosea de renumele și de talentul său pentru a se împogăți și mai mult. Așa s-a întâmplat și în cazul brandului Chupa Chups, în cazul căruia a primit un milion de dolari pentru a-i redesena logo-ul.

Când vine vorba de asocieri, ei bine, numele lui Salvador Dalí nu putea decât să fie alăturat de alte entități și persoane tari, valoroase și cu prestanță.

Una dintre cele mai neașteptate astfel de colaborări, dacă le putem spune așa, este cea cu brandul de dulciuri Chupa Chups pentru care Dalí a realizat logo-ul folosit și în zilele noastre, fiind una dintre celle mai bune investiții din business. În spatele acestei creații nu stau decât un milion de dolari și un șervețel de hârtie.

O poveste dulce

Fabricantul de dulciuri Chupa Chups este astăzi, fără vreun dubiu, una dintre cele mai recunoscute din lume. Se estimează că producția sa zilnică este de 12 milioane de unități care ajung în 108 țări. Aceasta este fondată de spaniolul Enric Bernat în țara de origine, care a dorit astfel să continue afacerea de familie.

La vârsta fragedă de doar 26 de ani, Bernat ia hotărârea de a fonda compania Productos Bernat împreună cu Nuria Serra, fiica unui cofetar din Barcelona ce avea un local cu mâncare dulce. Cei doi s-au focusat la început pe „peladillas”, o migdală confiată ce se comercializa la prețuri destul de ridicate deoarece se servea doar la ocazii cu fast, de Crăciun, dar și ca dar pentru invitații la botezuri.

Prima sa campanie de marketing a fost sloganul „És rodó i dura molt, Chupa Chups”, care se traduce din catalană astfel: „Este rotund și de lungă durată”, ceea ce s-a dovedit inițial ușor neinspirat, un slogan care nu zicea mai nimic special. Cu toate acestea, se pare că publicul nu lua în seamă sloganul, ci mai degrabă calitatea produsului de care aveau parte.

Pentru că a avut succes, iar încasările au fost unele pe măsură, Enric Bernat a dorit și mai mult de la afacerea sa. Era anul 1958, la nici un deceniu de când a pornit pe acest drum, Bernat i-a cerut unui consultant francez să realizeze un studiu privind obiceiurile consumatorilor în materie de dulciuri.

Cifrele acestuia au arătat că, la aceea vreme, 67% dintre aceștia aveau sub vârsta de 16 ani și că cea mai mare problemă a dulciurilor în general era faptul că cei care le consumau își murdăreau mâinile. La acel moment, pentru a rezolva această dilemă în cazul bomboanelor sale, Enric Bernat a decis să adauge la aceste produse un băț de plastic.

Ideea nu era una nouă, Enric nu inventase apa cală, căci în 1924 o companie americană scotea pe piață un produs asemănător, doar că bățul era realizat din lemn.

În necrologul lui Enric Bernat, acesta a fost citat de un apropiat chiar spunând: „Am văzut că dulciurile nu se potrivesc principalilor lor consumatori, adică copiii. Aceștia aveau probleme cu părinții pentru că își murdăreau mereu degetele. Așa că am lipit o bomboană pe un băț”.

Enric Bernat nu a stat mult pe gânduri, iar în același timp dădea drumul la vânzări și la strategii de promovare. Una dintre aceste metode a fost reclama la radio pe un ton jucăuș, pe placul copiilor.

Astfel, inițial, bomboanele au început să fie vândute sub numele de „Chups”, dar pentru că în această reclamă se repeta mesajul „Chupa … Chups!”, publicul a început să folosească acest nume pentru acanelele lui Enric. La urechea lui Bernat au ajuns toate aceste informații, iar la scurt timp, în 1961 brandul să-a redenumit sub emblema de „Chupa Chups”.

Citește întregul articol pe infofinanciar.ro

In realitatea moderna fiecare femeie foloseste produse de ingrijire pentru a avea un ten sanatos, luminos, curat si desigur fara riduri. Anume din aceasta cauza pe rafturile magazinelor apar din ce in ce mai multe produse pentru ingrijire de la diferiti producatori, producatori abia aparuti pe piata sau cei renumiti cu ani lungi de experienta, devenind brand-uri populare si cunoscute. In orice caz trebuie sa atragem atentia le eticheta, instructiune, lista componentelor si efectul promis.

Cosmetica coreeeana a inceput sa apara si in magazinele noastre, unde au gasit deja sute de mii de fani.

Este posibil de procurat produse cosmetice coreene in magazine online, care au contract de distribuire oficial, unde gasim produse originale. Putem procura nu numai produse de ingrijire a tenului, dar si produse pentru maini, corp, par si scalp. Popularitatea cosmeticii coreene se datoreaza listei de ingrediente unice, unde sunt o multime de componente de origine naturala, care mentin sanatatea tenului – infunzii din ierburi, extract din alge marine, mucina de melc, etc. Pe langa acestea, cosmetica coreeana este eficienta, rezultatul se observa in urma a doar cateva aplicari, iar dupa utilizarea indelungata nu o sa va recunoasteti pielea. Design-ul ambalajului este original, potrivit in calitate de cadou. Cosmetica coreeana este accesibila tuturor ca pret.

În magazine ele iBeauty.md, veți găsi produse cosmetic de calitate în o varietate foarte largă. Alegeți iBeauty, alegeți tot ce e mai bun. Consultanții din magazine o să vă ajute să alegeți produsele pentru rezultate maxime.

O echipă de jurnaliști din R. Moldova a documentat fragmente din viața a peste 40 de lucrătoare sexuale din diferite orașe. Ele sunt pe cont propriu și nu pot cere ajutorul poliției, activitatea lor fiind ilegală, transmite postul de Radio Deutsche Welle.

În Republica Moldova există aproximativ 15.800 de lucrători ai sexului comercial, între care 4.400 în Chișinău. Aceste cifre nu includ însă bărbații care fac sex cu bărbați sau lucrătorii sexuali transsexuali, această categorie fiind mai puțin studiată.

Respinse, ridiculizate și discriminate – aceasta este atitudinea societății față de aceste femei. Sondajele arată că 88% dintre moldovenii chestionați nu ar vrea să se afle în preajma unei persoane care practică sexul comercial. Vânate noaptea prin tufișuri, cu lanternele, de către polițiști, umilite, bătute și agresate sexual de clienții lor, aceste femei își riscă zilnic viața pentru câteva sute de lei moldovenești.

Cele trei lucrătoare sexuale pe care le-am găsit pe drumul de centură dintr-un oraș de la nordul țării spun că meseria lor este foarte periculoasă, pentru că niciodată nu știu peste ce criminal o să dea. „La prima vedere poate fi galant, îmbrăcat elegant, dar în interior poate fi un monstru. Pe Mariana au spânzurat-o, pe Natașa au înecat-o, pe Iulia, iată, am uitat cum au omorât-o, pe Tanea au bătut-o până la moarte și au aruncat-o pe acostament, pe o alta au omorât-o și au aruncat-o într-o gură de canalizare. Când au găsit-o au identificat-o doar după îmbrăcăminte”, ne-a spus una dintre femei.

Majoritatea prestatoarelor de servicii sexuale contra cost cu care am discutat ne-au spus că au început să-și vândă corpul atunci când au înțeles că nu mai au soluții. Pentru multe persoane din familii sărace din Moldova practicarea sexului plătit a ajuns singura sursă de întreținere a familiei – șansa de a supraviețui.

Lucrătoarele sexuale din Ucraina au locul lor

Strada „Calea Basarabiei” din Chișinău trece prin zona industrială de-a lungul malului drept al râului Bâc și este cunoscută anume pentru numărul mare de lucrătoare sexuale care stau pe ambele părți ale drumului de peste 5 kilometri. Printr-o înțelegere tacită, traseul este împărțit între grupurile de fete, iar intrarea unei nou-venite în „breaslă” pe unul din cele mai bune segmente este aproape imposibilă, fiind acceptată cu mare greu.

Motivul pentru care sunt alungate nou-venitele este tinerețea lor. O spun chiar cele care practică prostituția pe această stradă de peste 20 de ani. „Noi toate suntem bătrâne, ei…cum bătrâne…36, 46 ani și, evident, cei care vin aici pentru sex le-ar alege pe cele tinerele, așa că noi le fugărim”, spune una dintre femei. Odată cu valul de refugiați din Ucraina au apărut și grupuri de prostituate ucrainence, dar activitatea lor este gestionată de proxeneți. Ele ies la lucru doar noaptea și au un loc anume”.

Lucrătoarele sexuale din orașul Bălți, al doilea ca mărime din Moldova, ne-au vorbit despre un grup de 15 prostituate care lucrează doar noaptea, lângă o benzinărie de la ieșirea din oraș. „Au apărut de câteva luni la noi în oraș. Știu că se tem că o să le batem, de asta ies doar noaptea, în partea cealaltă a orașului”.

Taxa percepută de lucrătoarele sexuale diferă în funcție de statutul pe care îl ocupă în breaslă, de cerințele clientului, dar și de zona țării. În timp ce escortele de lux percep taxe de câteva sute de euro pentru o noapte, cele care își racolează clienții de-a lungul străzii iau câteva sute de lei pentru o partidă de sex. Femeile spun că industria sexului nu mai este gestionată de proxeneți și că fiecare lucrează pe cont propriu, negociind cu clientul suma pentru serviciul prestat – prețul variind între aproximativ 10 euro și 25 de euro.

Cu cât orașul este mai mic, cu atât prețurile pentru serviciile sexuale scad. Astfel, într-un orășel cu o populație de 30 000 de persoane prețurile pentru serviciile sexuale pornesc de la 100 de lei (aproximativ 5 euro). De regulă, fiind vorba de localități cu o populație mică, unde oamenii se cunosc între ei, femeile care se prostituează o fac ori în mare secret, ori o fac deschis și își asumă consecințele.

„Este greu, pentru că toți au o părere proastă despre femeile ca mine și se poartă urât cu noi. Am fost și arestată, și amendată, respectiv, poliția știe despre activitatea mea. De asemenea, este complicat și pentru copiii noștri, pentru că la școală sau în curtea blocului, unde se joacă, li se spune că mama lor este prostituată”, ne-a spus o interlocutoare trecută puțin de 40 de ani.

Ea afirmă că femeile iau calea prostituției pentru că nu au alte oportunități de a face bani. „Mulți consideră că prostituția este una din căile cele mai ușoare de a face bani. Cei care spun așa nu au idee cum se restabilește fizic și sufletește o femeie care și-a vândut corpul”. (…) Nu de bani avem nevoie, dar de oportunitatea de a face altfel banii. E o lipsă de respect total din partea tuturor. Ne privesc ca pe ceva slinos, grețos, ca pe ceva – fu! Se întâmplă să fim tratate mai urât decât criminalii care omoară și răpesc viața cuiva”.

Multe sunt dependente de droguri. Prostituția este singura lor sursă de venit, iar unele au la întreținere câțiva copii. Așa zisele „fete de apartament” care prestează servicii sexuale contra plată, la domiciliul lor sau al clientului, pot fi studente sau femei căsătorite, despre care familia și apropiații lor nici nu bănuiesc că duc o viața paralelă.

Diana este căsătorită și are doi copii, cel mai mic fiind la grădiniță. Are un loc de muncă stabil și un salariu de 3500 lei (aproximativ 172 de euro), iar pentru a obține un venit mai mare face și ore suplimentare. Chiar și așa, nu se descurcă, soțul ei fiind șomer. Așa că a început să se prostitueze. „Nu contează dacă eu am sau nu ce îmbrăca, important e ca fetița mea să aibă haine și mâncare”, „Aș face orice dacă mi-aș vedea copilul flămând. M-aș duce și într-o mină de cărbuni să lucrez. Duc două vieți separate, paralele și nimeni nu știe despre a doua mea ocupație. Particip activ în viața fiicei mele și sunt o mamă bună”.

Violată la 12 ani de către soțul profesoarei

Cele cinci „femei de apartament” cu care am discutat sunt căsătorite și au familii. Toate au recunoscut că, deși cea mai mare frică a lor este să fie deconspirate de cineva dintre cunoscuți, nu vor renunța la această activitate, pentru că le aduce un venit stabil. Raia se prostituează de șase ani. Este căsătorită și are doi copii. Lucrează într-o cantină, unde spală vasele pentru 100 de lei (aproximativ 5 euro) pe zi. Pentru o partidă de sex percepe 300 lei (aproximativ 15 euro). „Da, sunt bănuți, dar asta înseamnă că seara o să am o bucată de pâine, pe care să le-o pun în mână copiilor mei”, spune femeia.

Majoritatea femeilor care practică sexul comercial au fost supuse în copilărie sau în adolescență violenței fizice sau au fost abuzate sexual.

Olga se prostituează de 26 de ani. A fost violată la 12 ani de către soțul profesoarei ei. Nu a spus nimănui despre asta, pentru că violatorul a amenințat-o că o va omorî. „Nu am spus, pentru că îmi era prea frică. Și iată așa, am ajuns la asta…am început să mă culc cu bărbații pentru bani”.

Aproximativ 2,7% dintre aceste femei sunt infectate cu HIV, potrivit documentului „Cadrul de Parteneriat ONU – Republica Moldova pentru Dezvoltare Durabilă 2018-2022”. O fostă escortă de lux care ne-a vorbit despre clienții ei: oameni de afaceri, primari, pretori și demnitari cu funcții importante în instituțiile statului nu știe de la care din ei s-a infectat. Atunci când a început tratamentul antiretroviral nu renunțase la prostituție, dar folosea întotdeauna prezervativ. La un moment dat însă, despre boala ei au aflat mai multe persoane.

Unii dintre foștii clienți chiar i-au luat datele din pașaport și au mers să facă testul la HIV. Pentru că rămăsese fără clienți și fără singura ei sursă de venit, femeia spune că viața ei s-a schimbat radical – accepta și produse alimentare în schimbul serviciilor sexuale, iar mai apoi s-a alcoolizat și a ajuns la spital în comă hepatică. Cel mai mult regretă că a renunțat la studii, ea fiind studentă la medicină atunci când a primit „oferta” de a intra în industria sexului.

Majoritatea femeilor prestatoare de servicii sexuale contra cost nu au absolvit liceul, au trăit în sărăcie și pentru că nu au primit o educație, au fost condamnate la un mediu al abuzurilor și, respectiv, le este foarte greu să-și găsească un loc de muncă.

În încercarea de a supraviețui și de a-și rezolva problemele financiare, unele femei consideră prostituția drept soluție de moment, doar că, pe măsură ce trece timpul, nu mai pot ieși din „breaslă”. Doar 20% încearcă să renunțe la acest cerc vicios, căutând alte soluții de a exista.

În Republica Moldova, practicarea prostituției este sancționată cu amenzi cuprinse între 1800 de lei (88 euro) și 2.400 de lei (118 euro).

Fără alternative, amenzile nu au niciun efect

Deși unele femei spun că plătesc amenzile, majoritatea le ignoră. Larisa se prostituează de 26 de ani. Este din regiunea transnistreană și pentru că nu are buletin moldovenesc, nu plătește nicio amendă. Trăiește din banii obținuți din prostituție. I-a cumpărat fiului ei un apartament, atunci când a împlinit 17 ani, iar ea își renovează casa pe care o are în stânga Nistrului. Stă în chirie în centrul capitalei, în fiecare seară iese la „locul de muncă” și ține legătura telefonic cu meșterii care tocmai îi montează sistemul de încălzire. Are 47 de ani și vrea să se „pensioneze” peste trei ani. Atunci va avea 29 de ani de când se prostituează.

Iraida mi-a spus că demult a pierdut numărul amenzilor pentru prostituție. Știe doar că are peste 200 de amenzi. Era însărcinată în luna a opta când am vorbit cu ea.

Acasă mai avea doi copii, iar soțul ei fusese arestat cu o lună în urmă pentru trafic de droguri. „El e pe mult timp, de la 7 la 15 ani, așa că eu singură trebuie să am grijă de copii”.
Despre prostituția infantilă ne-au vorbit lucrătoarele sexuale din mai multe orașe din Moldova. Ele cred că fenomenul ia amploare. Asta deși sexul cu implicarea unui minor se consideră pedofilie și se pedepsește dur cu închisoarea.

„Cele mai tinere (prostituate) au 12 ani. Poliția știe despre asta, probabil că știu și asistenții sociali, dar nimeni nu face nimic pentru a le salva. Mă gândesc că și bărbații ar trebui să aibă niște principii morale minime”, ne-a spus una dintre prostituatele cu care am discutat într-un orășel din centrul țării.

Potrivit studiului „Evaluarea nivelului de pregătire a lucrătoarelor sexului comercial din Chișinău în mobilizarea comunitară, inclusiv implicarea în măsurile de control pentru infecția HIV”, realizat de asociația AFI (Act for Involvment), jumătate dintre femeile care practică sexul comercial în Chișinău au fost abuzate fizic, inclusiv de la vârste mai mici de 9 ani. Fiecare a treia femeie a spus că a fost abuzată sexual, majoritatea între 15 și 24 de ani.

Primul contact sexual l-au avut pe la 12 ani, iar primul act sexual contra unei recompense – la 14 ani. Aproape jumătate dintre lucrătoarele sexuale au spus că au între 4 și 8 clase, 24% au între 9 și 11 clase, 7% au reușit să ia BAC-ul, 18% au spus că au studii profesionale, iar 6% au absolvit o universitate. Întrebate de ce au ales să-și vândă corpul, 7 din 10 au răspuns că nevoia de bani le-a adus la această decizie disperată.

Sursa: Deutsche Welle/  Autor Violeta Colesnic (Chișinău)

Cetățenii din Republica Moldova care dețin cetățenie română și intenționează să-și perfecteze o carte de identitate românească ar fi refuzați de către autoritățile de la București, în urma unor verificări la adresa de domiciliu. Motivul indicat de către serviciile publice comunitare județene/locale este că persoana nu locuiește la domiciliul indicat la perfectarea actului de identitate.

Fenomenul, ce ia amploare în ultimele luni, a fost sesizat de către mai mulți cetățeni care intenționau să-și perfecteze actele în București, Iași și Vaslui etc., dar au fost refuzați, transmite Știri.md.

Într-un comunicat remis presei, compania juridică JustConsult din Republica Moldova susține că astfel „li se încalcă dreptul oamenilor de a obține un act de identitate”. Astfel, compania a adresat o petiție Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne din România pentru clarificarea motivelor și normelor legale în baza cărora cetățenii români, care anterior au deținut domiciliu în străinătate, sunt refuzați la perfectarea cărții de identitate.

În special, compania juridică solicită mai multe clarificări la modul în care autoritățile fac uz de art. 62 alin. 1) și 3) din Normele din 10 martie 2021 de aplicare unitară a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

Juriștii sunt de părere că autoritățile abuzează de prezenta normă, care prevede că, „urmare a sesizării din oficiu că o persoană fizică nu mai locuiește la adresa cu care figurează înregistrată în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP), lucrătorii de evidență solicită lucrătorilor de poliție efectuarea de verificări în teren”. În cazul în care se constată că persoana fizică în cauză nu mai locuiește la adresa declarată ca domiciliu, lucrătorul de la Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor (SPCEP) efectuează mențiuni în Registrul național de evidență a pașapoartelor simple cu privire la încetarea valabilității mențiunii privind domiciliul. Actul de identitate al persoanei aflate în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) sau (3) se anulează.

Compania mai susține că trezește îngrijorări și modul în care este aplicat art. 62 alin. 6) din același act normativ. Astfel, în cazul în care se constată că persoana nu mai locuiește la domiciliul înscris în actul de identitate, la momentul legitimării, actul acestuia se reține spre anulare.

Directorul companiei juridice este de părere că „prin aplicarea abuzivă a acestei norme, mii de cetățeni români sunt îngrădiți de dreptul legal de a deține un act de identitate, cu care se legitimează în fața autorităților. De asemenea, este încălcat flagrant art. 25 din Constituția României, prin care este stabilit dreptul fiecărui cetățean «de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în ţară»”.

În context, amintim că, anul trecut, un proiect de act normativ elaborat de Ministerul Afacerilor Interne al României reglementa că cetățenii români care nu fac dovada că locuiesc efectiv la adresa din buletin, prin verificările făcute de polițiști, pot rămâne fără actul de identitate, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Afacerilor Interne al României. Scopul actului normativ este de a elimina situațiile în care un număr mare de persoane își stabilesc, în mod fictiv, domiciliul la o adresă.

Directorul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) din România, Cătălin Giulescu, a explicat că intenţia proiectului nu a fost de anulare a menţiunii de domiciliu. Această menţiune de domiciliu urma să fie înscrisă doar în Registrul naţional de evidenţă e persoanelor. Proiectul cuprinde doar principii, nu şi procedura de urmat - în niciun caz această menţiune de anulare a domiciliului nu este luată doar pe baza unei constatări a unui poliţist.

Veniturile din exportul serviciilor IT din Republica Moldova le-a depășit pe cel ale exportului de vinuri.

Asta a declarat Expertul în economie, Veaceslav Ionița, în platoul TV Nord. Potrivit acestuia și salariu mediu din acest domeniu a crescut până la 2000 de dolari. Asta chiar dacă Republica Moldova se confruntă deja de trei ani cu o criză generată de pandemia COVID-19, seceta în agricultură, creșterea prețurilor la resursele energetice și războiul din Ucraina.

VEACESLAV IONIȚA, expert în finanțe: „Acum într-adevăr suntem în cea mai profundă criză din istoria independenței. Țara noastră s-a născut în criză, după aceasta am avut prima criză a fost în 98, a fost o lovitură mare pentru noi, a durat aproape doi ani. A doua criză a fost în 2009, a durat un an de zile. A treia criză a fost în 2014-2015, după jaful bancar. Acum suntem în a patra criză și este cea mai mare criză din istoria țării noastre.”

Potrivit statisticilor, anul acesta cifra de export a serviciilor IT din țara noastră este de aproape 700 de milioane de dolari.

VEACESLAV IONIȚA, expert în finanțe: „În acest an, exporturile de servicii, știți ce sunt serviciile, dacă vinul, noi exportăm vinuri de 140 de milioane de dolari anual, iar serviciile IT, care reprezintă munca intelectuală a tinerilor noștri, în acest an, împreună cu așa numitul sector pentru serviciile pentru Business  este de 670 de milioane. Deci serviciul de deservire a businessului a ajuns sectorul cu cea mai mare cifră de export al Republicii Moldova.”

În 2022 în țara noastră s-a dezvoltat mult și sectorul agroturismului.

VEACESLAV IONIȚA, expert în finanțe: „În acest an, veniturile agro-pensiunilor de la noi au crescut aproape de două ori. Dacă noi până acum, în acest domeniu aveam în jur de 20 000 de vizitatori, anul acesta cred că vom avea 40 000. Agro- pensiunile la noi s-au născut în 2005, au crescut până prin 2012, după asta, 10 ani de zile de stagnare.”

Potrivit datelor statistice doar în primul trimestru al anului trecut în pensiunile din țară s-au cazat peste șapte mii de turiști străini, dublu față de accesași perioadă a anului 2020.