Accel, fond de investitii care tinteste startup-urile aflate la inceput de drum si care a investit de-a lungul timpuli in companii precum Facebook, Spotify sau Dropbox, a lansat un nou fond de investitii cu 500 de milioane de dolari (438 de milioane de euro), disponibili pentru startup-urile din zona tehnologiei, din Europa si Israel.

Proiectele care au cele mai mari sanse de a obtine investitii din partea noului fond sunt cele din domenii precum SaaS (software-as-a-service) si FinTech (software dedicate serviciilor financiare), marketplace si infrastructura de noua generatie, potrivit Tech.eu.

Pana acum Accel a investit in startup-uri din 19 tari, iar fiecare investitie pe care o face fondul se ridica in media la circa 15 milioane de dolari/startup, ceea ce inseamna ca de aceasta data ar putea alege peste 30 de startup-uri pentru a investi cei 500 de milioanede dolari.

Reprezentantii fondul de investitii, cu sediul central la Londra, sustin ca nu se axeaza pe o anumita regiune a Europeni si ca orice startup european sau israelian, cu potential de cresterese, din domeniile mai sus mentionate are sansa de a obtine o runda de finantare de tip seed sau later-seed din partea Accel.

Printre fondurile de investitii lansate, recent, la nivel european, se numara: Index Ventures (cu un buget de 550 de milioane de dolari), Lakestar, care anul trecut anunta ca are disponibil un buget de investitii de 400 de milioanede dolari, Northzone (311 milioane de dolari) sau Holtzbrinck Ventures (331 milioane de dolari).

Surse: Tech.eu si Siliconrepublic.com

Termenul de protecţie a unei opere muzicale încetează după 70 de ani de la decesul ultimilor supravieţuitori ai textierului și compozitorului, indiferent dacă aceștia au fost sau nu desemnați drept coautori, potrivit unui proiect de modificare și completare a Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe, proiect aprobat astăzi de cabinetul de miniștri, informează MOLDPRES.

”Drepturile interpretului la paternitate, nume şi la respectarea integrităţii interpretării se protejează pe un termen nelimitat”, se mai menționează în proiectul prezentat de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI). Drepturile interpretului se protejează timp de cel puţin 70 de ani de la data efectuării celei mai vechi fonograme. În document sînt prevăzute termenele de protecție a drepturilor de autor și în alte cazuri.

Proiectul prevede și pedepse pentru încălcarea drepturilor de autor, ca recuperarea pierderilor, inclusiv a venitului ratat, suportate de partea lezată, perceperea profitului obţinut ilegal de persoana care a încălcat drepturile. De asemenea, persoana care va încălca drepturile de autor riscă să achite ”compensaţii de la 500 pînă la 500 000 lei pentru fiecare drept încălcat.”

În nota informativă a proiectului se menționează că modificările propuse de AGEPI vor contribui la alinierea prevederilor naționale la cele din actele europene și internaționale din domeniu.

Locuitorii orașului Edineț își doresc ca pînă la finele anului 2019 să stabilească un record mondial, realizând un prosop de 4,6 kilometri, cât lungimea orașului.

Primarul localității, Nicolae Cojocaru a declarat că startul „Caravanei Prosopului” a fost dat deja în câteva școli și, până acum, au fost colectate câteva sute de metri de prosop de la localnici. Acestea sunt păstrate la primărie, pe un val asemănător celor de la fântâni. Prosoapele vor fi cusute între ele cu o panglică tricolor.

Primarul orașului s-a inspirat de la lituanieni, fiind într-o deplasare la ei. Cei din Letonia stabileau un record cu ajutorul covoarelor, care urmează a fi întinse pe cel mai lung râu din țară, Daugava.

Ideea este de a promova Moldova, de a face din orașul Edineț un brand. Inițial idea era simplă, iar cu timpul acesata a luat amploare, iar autoritățile locale își doresc s-o extindă la nivel raional și chiar  în toată regiunea de nord a Republicii Moldova.

ziarulnational.md

V-ați pus măcat o dată întrebarea, cine coase drapelul național? De fapt, în Moldova există câteva companii, care produc steagul țării noastre. Una dintre cele mai cunoscute este firma Art-vega. În afară de drapeluri, această SRL mai realizează alte produse patriotice sau publicitare – tricouri, căni, pixuri cu logo-uri, steaguri pentru masă de birou, fanioane, panglici cu drapel, etc.

Art-vega s-a deschis în anul 2005. În prezent, aici activează 11 persoane. “Noi realizăm producția noastră prin vânzări directe, - explică top manager al companiei Valentina Grosu. - Marfa noastră nu se vinde în magazine. Noi tindem să colaborăm cu puncte de desfacere. Însă acestea pun un adaos comercial prea ridicat – până la 60%. Astfel, marfa noastră devine prea scumpă.

Fiecare angajat al companiei este un meșter calificat. Contabilul lucrează asupra documentelor financiare. Iar dacă e nevoie, poate să netezească cu fierul de călcat un tricou sau un steag. Fiecare lucru făcut este plătit. Din această cauză, colectivul este mic. Nu avem nevoie de mai mulți oameni. Astfel, și costul produselor noastre este mai mic decât la alți producători din domeniu”.

Producerea steagurilor se face în baza unui sistem. În unele cazuri, firma vopsește pânza albă. Pe ea se aplic culorile și stema națională. În alte cazuri, drapelul este cusut din fâșii de pânză colorate (se folosesc doar pânze roșii și albastre, iar în mijloc se plasează una albă, care este vopsită în galben, cu aplicarea stemei). “Stema printată pe o pânză galbene duce la distorsiunea culorilor: detaliile albastre dobândesc o nuanță verde”, explică Valentina Grosu.

Steagul cusut este de două ori mai ieftin, decât cel vopsit, astfel încât folosirea unei pânze colorate costă mai puțin decât pictarea unei albe.

Steagul de stradă este expus precipitațiilor și influențat de schimbări de temperatură. Așa, la producerea drapelului, compania folosește o plasă specială de polistiren. “Dacă vom îndrepta steagul spre lumină, vom putea observa că el este format din mai multe ochiuri de dimensiuni mici, - continuă managerul companiei. - Țara noastră se află într-o zonă climatică specifică – ziua plouă, iar noaptea sunt înghețuri. Steagul dintr-o pânză obișnuită nu reușește să se usuce după ploaie. Astfel, noaptea acesta se acoperă cu un strat subțire de gheață. În aceste condiții el repede se deteriorează. Iar steagul din material special se usucă timp de 5-10 minute după ploaie. Pânza dată nu este afectată de înghețuri și ține mult timp. Noi o aducem din Germania, Polonia și alte țări”.

Art-vega face drapeluri pentru Guvern, Primăriile raionale și a capitalei. “De exemplu, noi am făcut toate steagurile din Piața Marii Adunări Naționale – lângă Arcul de Triumf, pe clădirea Guvernului și cel de pe catarg, - continuă Valentina Grosu. - Chiar și cele ale Primăriei – steagurile Republicii Moldova, Chișinăului și Uniunii Europene – sunt ale noastre”.

Conform Legii privind drapelul de stat, proporțiile acestuia trebuie să fie de 1x2. De aici rezultă și dimensiunile steagurilor produse de Art-vega. “Noi producem drapeluri de unu pe doi metri, - spune managerul firmei. - Mai sunt și cele de trei și jumătate pe șapte metri, comandate de Parlament. Ele sunt plasate pe clădire și pe catarg. Uneori, drapeluri de așa mărimi sunt vândute Primăriilor raionale, la fel pentru catarge.

Sortimentul nostru mai include și steagurile de satin. Ele arată frumos și pot fi cu sau fără franjuri și ciucuri. Mai mult, ele sunt comandate pentru cabinetele patronilor. Așa steaguri sunt estetice, plăcute și durabile. Noi le coasem dintr-un satin special pentru drapeluri”.

Cât despre stemă, aceasta nu este niciodată brodată. După cum afirmă Valentina Grosu, broderia pe pânza groasă o încrețește și înăsprește. Stema este cusută pe un material separat, care după se plasează pe drapel. “Am avut parte de așa o experiență: ne-au comandat un banner special pentru președinte, speakerul Parlamentului, prim-ministru și ministrul Apărării. Noi am folosit satinul gros, pe care era cusută pânza subțire cu stema pe ea”, povestește managerul.

Compania mai produce drapelurile altor state: toate, în afară de cel al Statelor Unite. “Ambasada SUA ne comandă drapeluri, însă nu și cel cu stele și dungi. În cazul steagului Statelor Unite e nevoie de un material special. Acesta poate fi comandat din Spania. Însă noi am fi avut nevoie doar de un rulou. Doar noi nu producem drapelul SUA în fiecare zi. Iar costul unui rulou, împreună cu livrare, poate fi prea exagerat”, a explicat Valentina Grosu.

Iar steagurile altor state nu impun cerințe speciale. Recent, Art-vega a produs seturile de drapeluri pentru Ambasadele Azerbaidjanului și Lituaniei. Deseori, steagurile altor state sunt comandate de hotelurile și firmele ce colaborează cu parteneri internaționali. De exemplu, reprezentantul companiei din Belarus Keramin a comandat de la Art-vega drapelurile firmei, cel al Republicii Belarus și al Moldovei. Altă companie, Metalica-Zuev, a ordonat 11 steaguri: cel al firmei, al Moldovei și ale statelor partenerilor internaționali. Deseori, Art-vega face drapeluri pentru România, Ucraina și Rusia. Firma mereu are în depozitul său câteva drapeluri ale acestor țări.

“Suntem nevoiți să urmărim legile internaționale privind drapelurile altor state, - spune Valentina Grosu. - Odată, Ministerul Afacerilor Externe ne-a comandat un set de drapeluri, inclusiv și cel al Georgiei. Iar cu șase luni mai devreme Georgia și-a schimbat steagul. Noi am luat în considerație aceste modificări. După ce am realizat comanda, ne-au telefonat de la MAEIE și ne-au spus că noi nu am respectat designul drapelul. Am fost nevoiți să trimitem domnișoarei de la telefon legea modificată. După, ea ne-a sunat și și-a cerut scuze. Astfel, urmărirea legislației internaționale face parte din activitatea zilnică a companiei Art-vega”.

“Odată am comandat drapelul Republicii Moldova de la producători chinezi. Era mai ieftin. După, am observat că firma a pus o stemă greșită. Abia am reușit să întoarcem comanda”, a povestit autorului articolului reprezentantul magazinului Fantazia de pe bd. Ștefan cel Mare.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Florile din poză sunt realizate de către mâinile talentatei meșterițe din Moldova, Natalia Boian. Urmărind lucrările Nataliei, ai impresia că ea intenționează să concureze cu Natura în sine, în materie de măiestrie și frumusețe. Trandafirii, ghioceii, macii, iasomia și alte flori par a fi la fel ca și cele naturale, până când te uiți mai aproape la ele și le atingi.

„Nici într-un caz nu încerc să concurez cu Natura, ci tind să învăț de la ea. Atunci când am început să mă ocup de modelarea din lut, am devenit mai atentă la mediul înconjurător. Sunt fascinată și găsesc inspirația practic în orice, în fiecare frunzuliță, crenguță există curburi aparte. De fiecare dată mă întreb cum a reușit Dumnezeu să creeze aceste minuni. Întotdeauna îmi doresc să redau la maxim fiorul plantei vii”, - a spus pentru mybusiness.md meșterița Natalia Boian. Și, cu siguranță, i-a reușit acest lucru. Atenția profundă la detalii, transluciditatea, lumina ce se reflectă pe petale – toate acestea reprezintă aspecte ale unor capodopere adevărate.

Tehnica, utilizată de Natalia, se numește ceramică floristică sau porțelan rece. Pe măsură ce acumula experiență în domeniu, amestecând diverse materiale, Natalia a găsit materialul „propriu”, care permite evitarea aspectului de „masă plastică sau lumânare” în articolele florale finale. Conform spuselor ei, deocamdată, ceramica floristică nu este prea cunoscută în Moldova, în comparație cu alte țări, unde astfel de lucrări sunt extrem de scumpe și sunt atribuite unei arte deosebite, iar meșterii organizează expoziții, care atrag un număr mare de vizitatori.

Natalia a început să se ocupe de ceramica floristică din anul 2010. „Întotdeauna îmi plăcea modelarea. Realizam picturi murale din aluat sărat. Odată am scris pe motorul de căutare sintagma „modelarea florilor” și, văzând pozele, am fost uimită: „Să fie din aluat sărat? Nu pot să cred!”. Am continuat să caut informații cu referire la acest subiect și am descoperit ceramica floristică. Am fost atât de inspirată de ceea ce am văzut, încât am decis să încerc, însă am început de la utilizarea materialelor mai ieftine, pentru a nu pune în pericol bugetul de familie. Am judecat că: dacă există dorința de a face ceva, restul va veni de la sine. La început mă ocupam și de fierberea masei necesare modelării, urmând anumite rețete; studiam petalele naturale; învățam să realizez curbe și alte elemente importante. Remarcând faptul că încercările deveneau tot mai reușite, utilizând chiar și materialele ușor disponibile, am început să investesc bani în instrumente și materiale costisitoare. În timp, toate resursele investite începeau să mi se întoarcă. Este vorba despre un element de principiu pentru mine, deoarece nu îmi doream să mă ocup de ceva care ar însemna doar consum de resurse financiare”, - a spus Natalia.

Primii clienți au apărut la grădinița unde mergeau copiii Nataliei. „Fiind o mamă care știe să facă ceva cu mâinile sale, aduceam la grădiniță diverse articole făcute din aluat sărat, precum și floricelele mele, pentru decorul de evenimente. Una dintre educatoare a remarcat faptul că „Ar trebui să vă ocupați serios de acest lucru!”. I-am răspuns cu „Ei, nu!”. Îmi era rușine, deoarece nu mă percepeam ca fiind un meșter, care știe ceva. Odată educatoarea a luat o floare de-a mea și a pus-o în păr, întrebându-mă dacă nu vreau să încerc să realizez o agrafă. Și am confecționat-o”, - a zis Natalia.

Conform spuselor ei, la început, obișnuia să dăruiască articolele confecționate, deoarece nu își putea închipui cam cât ar putea costa un astfel de obiect. Era clar faptul că, pe internet, astfel de articole erau cât se poate de scumpe, însă Natalia nu se atribuia grupului de artiști unici. În timp ce clientele au remarcat din start măiestria și calitatea articolelor. Astfel au început să apară comenzi pentru broșe, agrafe, butoniere, pentru diverse evenimente festive. De facto, rețeaua de clienți s-a format după principiul „din gură în gură”. „Pe internet nici nu existau încă poze ale lucrărilor mele, dar clientele mă găseau spunând: „M-am tot uitat la astfel de flori pe net și am aflat de dumneavoastră”, - a afirmat Natalia. Cu toate acestea, exista necesitatea creării unei pagini pe rețelele de socializare, unde lucrările ei puteau fi arătate altoa. „Eram conștientă de faptul că voi avea nevoie de poze calitative, de aceea soțul meu mi-a dăruit un aparat foto, iar eu am învățat să fotografiez”. Odată cu apariția fotografiilor expresive, pagina „Standul de flori” («Цветочныйларёк» ) a prins viață și, într-un timp relativ scurt, a adunat un număr mare de admiratori, iar printre ei au apărut nu doar cliente, ci și persoane interesate de workshopuri.

Natalia Boian recunoaște faptul că ceramica floristică reprezintă o activitate de suflet și nu pentru planuri de afaceri și multe calcule. „Îmi place să caut idei și să creez. Modelez doar acele flori, pe care le simt și le iubesc. Preferații mei sunt trandafirii. Mai înainte, de exemplu, nu-mi plăceau orhideele phalaenopsis. Însă, odată, mi-a cerut ajutorul una dintre elevele mele, și am studiat mai îndeaproape floarea – am și întrăgit-o. Și nu cred că este pentru mine scrierea de planuri de afacere sau realizarea de calcule de business. Până în prezent nu reușesc să găsesc echilibrul dintre munca și materialele investite.

Niciodată nu reușesc să obțin din prima o floare bună. Până când reușesc să aduc floarea la aspectul dorit, pentru a putea fi arătată altora, arunc câteva alte probe de flori. De exemplu, pentru realizarea unei singure broșe aș putea avea nevoie de până la cinci zile. Sau, un alt caz, când clienții mă roagă să confecționez „Ceva original” – acea idee originală ar trebui gândită inițial, cum oare aș putea să îi estimez prețul?

Actualmente, clienții mei sunt diverși. Există persoane care apreciază mult munca și abilitatățile de creație ale altora, încât nu negociază, în timp ce alții pot fi indignați de unele prețuri mai înalte. Poate că din acest caz au eșuat tentativele de colaborare cu agențiile de nuntă, care sunt interesate de comenzi în masă și prețuri scăzute”, - a spus Natalia.

De aceea, în pofida experienței acumulate și a numărului, cât de cât, stabil al comenzilor (nunți, evenimente, decor interior), legate de factorul sezonier, Natalia a decis să-și păstreze libertatea artistică, independența de afacere și continuă să se ocupe de promovarea ceramicii floristice prin intermediul internetului. La începutul lunii martie, ea a anunțat începutul maratonului „Liliac”, în care pot participa elevele sale și toți doritorii. „Îmi doresc ca maratonul să reprezinte un impuls pentru meșterițele din capitală, care se ocupă de ceramică floristică, și, la finalul acestuia, să reușim să organizăm o expoziție noncomercială a lucrărilor noastre. Mulți nu știu de faptul că în Chișinău există deja meșteri, ale căror lucrări de ceramică floristică sunt la un nivel foarte înalt”, - a afirmat Natalia.

Prețurile pentru articolele realizate de Natalia Boian sunt următoarele: broșele – de la 200 lei, ace de păr cu flori – 70 lei, agrafe de păr – de la 200 lei, coronițe de nuntă – de la 800 lei, buchete – de la 3000 lei, compoziții floristice pentru decor – 1000 euro.

Kristoffer Koch scria o lucrare despre encripţie şi decis să investească în Bitcoin. A cumpărat bitcoin în valoare de 26 de dolari. Asta se întâmpla în 2009 ani. Patru ani mai târziu, Bitcoin a explodat şi norvegianul şi-a adus aminte de investiţia făcută, potrivit The Guardian.
 
Şi-a amintit parola şi când a deschis portofelul digital a observat că cei 5000 de bitcoin valorau acum 886.000 de dolari.
 
Kristoffer Koch a retras o cincime din sumă, destui pentru a cumpăra un apartament în Oslo. La scurt timp după descoperirea norvegianului preţul unui bitcoin a scăzut de la 266 de dolari la 50 de dolari.
 
Azi un bitcoin valorează 420 de dolari.

http://www.businessmagazin.ro/

Plata salariilor în localitățile urbane va fi efectuată prin virament, pe contul salariatului sau cardul bancar, cu achitarea serviciilor respective de către angajator, potrivit unui proiect de modificare și completare a Legii salarizării avizate pozitiv astăzi de Guvern. Potrivit proiectului, în localitățile rurale salariul va fi achitat, la solicitarea în scris a angajatului, atît prin virament, cît și în numerar, informează MOLDPRES.

Se acceptă plata salariului în numerar, într-o perioadă de trei luni, în mediul urban, dacă prestatorul de servicii de plată care deservește salariatul este în incapacitate de activitate.

Astfel se încearcă să fie ”sporită cota înregistrată a salariului și să fie diminuată practica de achitare a salariului ”în plic”.

Bugetul public național pierde anual aproximativ 5,6 miliarde de lei din cauza salariilor "în plic". Potrivit instituțiilor de cercetare, suma salariilor achitate "în plic" constituie în jur de 15,5 miliarde de lei sau 50 la sută din fondul anual al retribuirii muncii. Munca informală este o formă de evaziune fiscală, care, în codurile penale ale majorității țărilor din Europa și din America de Nord reprezintă a doua infracțiune ca gravitate după omucidere, afirmă sindicatele.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în anul 2015 în sectorul informal au lucrat 15,6 la sută din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 34,8 la sută au avut un loc de muncă informal. Pe de altă parte, practic fiecare al zecelea salariat a declarat că primeşte fie că o parte (1,6% din totalul salariaţilor) sau chiar în întregime (7,1% din totalul salariaţilor) salariul ”în plic”. Fenomenul salariului ”în plic” prevalează în agricultură (48,9 la sută), comerț (20,0 la sută) și industrie (6,3 la sută).

Proiectul de lege urmează să fie examinat și adoptat de Parlament.

Un hectar de salcie energetică a fost plantat în satul Cucuruzenii de Sus, raionul Orhei, pe terenul agricol aflat în proprietatea şcolii profesionale din oraşul Orhei. Evenimentul a adunat peste 100 de persoane: elevi şi profesori, demnitari, parteneri de dezvoltare şi jurnalişti. Plantele energetice sunt o nouă soluţie energetică de alternativă promovată de Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova, cu susţinerea financiară a Uniunii Europene. Un alt hectar de salcie energetică urmează a fi plantat în satul Cuhureştii de Sus, raionul Floreşti. Şcolile profesionale din Orhei şi Floreşti vor mai avea şi o plantaţie de câte un hectar fiecare de salcâm energetic.

„Ne bucurăm că inițiative precum cea pe care o lansam astăzi vor ilustra metode inovatoare de dezvoltare și de utilizare a combustibililor pe bază de biomasă. Prin aceasta, vom crește competențele profesioniștilor din biomasă și vom contribui la consolidarea în continuare a competitivităţii globale a acestui sector în Republica Moldova”, a declarat Wicher Slagter, Șeful Secției Politică și Economie din cadrul Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova.

Plantaţiile de salcie şi salcâm energetic vor fi întreţinute de elevii şcolii şi vor oferi cunoştinţe practice, utile pentru noul modul „Plantele energetice – sursă de energie regenerabilă” din cadrul meseriei de silvicultor, inclusă în premieră în programul de studii în acest an.

„Atât elevii, cât şi profesorii vor creşte pentru prima oară salcie energetică, combustibil ecologic ce ne va încălzi cantina şcolii. Suntem bucuroşi că suntem printre primele instituţii care instruiesc specialişti în plante energetice şi că vom contribui astfel la dezvoltarea acestui sector nou în Republica  Moldova ”, spune Sergiu Munteanu, directorul şcolii profesionale din Orhei.

Ajunsă la maturitate, salcia energetică va servi drept combustibil pentru încălzirea spaţiilor cantinei şcolii din Orhei. Şcoala urmează a fi dotată în acest scop cu un tocător care va mărunţi tulpina salciei, cu o linie de producere a biocombustibilului solid. Combustibilul ecologic va fi utilizat la noua centrală termică ce va instalată la şcoala profesională , investiţiile totale depăşind 100.000 Euro acordaţi de Uniunea Europeană în cadrul Proiectului Energie şi Biomasă.

„Modelul ce urmează a fi pilotat la şcoala din Orhei este unul ce asigură autonomia energetică a instituţiei. Ei au biomasă pe propriile terenuri, o vor transforma în biocombustibil cu care îşi vor încălzi clădirile. Va fi un proces integru, ciclu închis, ce le va asigura atât cunoştinţele necesare studenţilor, cât şi venituri din economiile obţinute în raport cu combustibilul fosil utilizat anterior”, susţine Valeriu Triboi, Viceministrul Economiei.

La iniţiativa Proiectului Energie şi Biomasă,  Ministerul Educaţiei a lansat în anul de studii 2015-2016 noi cursuri educaţionale dedicate sectorului energiei din biomasă în trei şcoli profesionale din R. Moldova,  răspunzând astfel cererii de noi profesionişti solicitaţi  în sectorul energetic.

„Sunt mulţi antreprenori care doresc să lanseze afaceri de plantaţii energetice în ţară, dar, fiind un sector nou, se ciocnesc cu lipsa de specialişti bine pregătiţi. Noul curs studiat de elevi răspunde noii cerinţe pe piaţă şi promovează dezvoltarea unei noi ramuri în sectorul energiei din biomasă”,  afirmă Vladimir Brăgaru (pe poza), proprietarul primei plantaţii energetice din R. Moldova.

Salcia energetică este cel mai răspândit soi de plantă energetică.  Mai este supranumită salcia rapid crescătoare, deoarece creşte câte 3 centimetri pe zi, în 2-3 ani, ajungând la o înălţime a lăstarilor de 6-7 metri. Din tulpinile acesteia se produce biocombustibil (brichete, pelete) ce are o putere calorică aproape egală cu cea a cărbunelui. Salcia energetică este rezistentă la varii condiţii climaterice, creşte pe terenuri mlăştinoase, pe sol nisipos şi pe terenuri cu bonitate redusă.  Este folosită cu succes în industria energiei regenerabile, dar şi în cea farmaceutică ea conţinând salicilină utilizată la producerea aspirinei.

Proiectul Energie şi Biomasă 2 este un proiect de trei ani realizat în 2015-2017. Proiectul are un buget total de 9,41 milioane Euro acordaţi de Uniunea Europeană şi este implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Foto: mybusiness.md

Concursul este organizat în cadrul proiectului „Dezvoltarea afacerilor inovatoare pentru o creştere economică locală durabilă”, finanțat de PNUD Moldova.

Scopul concursului este de a încuraja inovațiile printre ÎMM-urile din Moldova, asociațiile de afaceri, potențiali oameni de afaceri, oferindu-le finanțare pentru produse, servicii și tehnologii noi sau îmbunătățite, orientate spre piață. Suma maximă a grantului este de $8 mii (cel mult 60% din valoarea totală a proiectului). Restul de 40%, beneficiarul trebuie să acopere din contul investițiilor proprii sau din alte surse. Cererile pot fi depuse până pe 29 aprilie, prin intermediul platformei online www.inobiz.md. La competiție pot participa întreprinderile micro, mici sau mijlocii, create cu cel puțin doi ani înaintea datei aplicării, care își propun să implementeze inovații în afacerile sale. Excepție sunt companiile din domeniul alimentației publice, care vând băuturi alcoolice, cazinourile și alte structuri similare, companiile din domeniile construcției sau comercializării imobilelor locative sau pentru comerț, benzinăriile, întreprinderile din domeniul producerii și comercializării articolelor din tutun, vânzarea și deservirea automobilelor, companiile din sectorul producerii agricole primare.

O condiție este ca solicitantul să nu aibă datorii față de bugetul de stat, să nu declare pierderi care depășesc capitalul propriu și să nu fie condamnați pentru infracțiuni legate de operațiuni de afaceri. Proiectul și bugetul acestuia trebuie să fie calculate în așa mod, ca să fie finalizate în decurs de 12 luni. În cazuri excepționale, la decizia PNUD, proiectul poate fi prelungit cu încă șase luni. Informații detaliate pot fi obținute pe site-ul www.inobiz.md.

http://infomarket.md/

Toate noi pe "frontul de est"! Sofia devine probabil cea mai atractiva destinatie pentru antreprenorii care vor sa-si deschida o afacere in estul Europei. Statul bulgar a deschis, anul trecut, un centru de tehnologie si afaceri, Sofia Tech Park, intr-o fosta baza militara de pe vremea comunismului. Aici functioneaza unul dintre acceleratoarele de afaceri din Bulgaria, Eleven, care ofera startup-urilor finantari contra unor procente din afacere, dar si mentorat si acces la o intreaga retea de contacte din intreaga Europa.
 
Capitala Bulgariei pare sa castige lupta cu Bucurestiul cand vine vorba de a atrage investitori in tehnologie. Sofia este laudata de tot mai multe publicatii de business importante pentru viteza mare de internet, preturile mici, forta de munca bine calificata si, nu in ultimul rand, cota unica de impozitare bulgareasca de numai 10%, fata de 16% cat este in Romania. Un cocktail de "nutrienti" si conditii prielnice care fac din capitala Bulgariei un teren fertil pentru startup-uri.

La marginea orasului, Guvernul bulgar a investit 36,2 milioane de euro din fonduri europene intr-o baza miltara dezafectata si, in nici 4 ani de lucrari, a deschis acolo, anul trecut, Sofia Tech Park - un hub desfasurat pe 40.000 mp, in care cercetarea si tehnologia se intalnesc cu antreprenoriatul. Rezultatul: startup-uri indraznete, care ofera idei si primesc finantari.

Aici si-a stabilit "cartierul general" Eleven, unul dintre acceleratoarele de afaceri din Bulgaria. Alaturi de Eleven, in Bulgaria mai activeaza si alte astfel fonduri de investitii: LauncHub - destinat tot startupurilor- si Neveq, care se concentreaza pe investitiile in firme ceva mai mature.

Desi se numeste Eleven, adica "11", acceleratorul bulgaresc de afaceri s-a deschis in anul 2012, cu 12 milioane de euro, capital initial, asigurat de actionarul sau, Fondul European de Investitii.

"Ajutam antreprenoriatul si in mod special startup-urile. Cele mai multe sunt din  tehnologie. Noi suntem cei care investesc primii intr-un startup. In plus, le oferim suport prin reteaua noastra de mentori in afaceri, contacte, workshopuri" - ne spune Belizar Marinov, analist la Eleven, care a stat de vorba cu StartupCafe, la Sofia. 

La cei 26 de ani ai sai, Belizar este deja de 3 ani analist in echipa manageriala a Eleven. Desi foarte amabil si bucuros de oaspeti, pe Belizar il prinzi destul de greu, daca vrei sa stai de vorba cu el. Mereu in inalniri - "meeting-uri" corporatiste, mereu la job, tanarul acesta pare ca inspira si expira de la un mail la altul care vine sau pleaca din calculatorul sau.

Nu doar companiile pe care le ajuta se bazeaza pe tehnologie. Belizar este nevazator si foloseste zi de zi softuri speciale care transforma textul de pe monitorul PC-ului in sunet. Ghidul sau de acasa la birou este Gillette, un labrador dresat special penru ghidaj, insa tehnolgiile GPS sunt complemenare.

Din 2012 si pana acum, 115 startup-uri "au impuscat" finantari in acceleratorul de afaceri campat acum in fosta baza militara bulgareasca. "Companiile au fondatori din 26 de tari. Ne-am concentrat pe Europa de Sud-Est dar avem fondatori si din Armenia, Portugalia, Letonia"- explica Belizar..
 
"Pana la finalul anului 2015, am investit cei 12 milioane de euro initiali si negociem cu Fondul European de Investitii si cu investitori privati pentru a suplimenta aranjamentul" - mai spune tanarul.

Acceleratorul de afaceri Eleven a fost infiintat ca instrument in programul european JEREMIE.  Resursele europene reunite pentru intreprinderi mici pana la medii - JEREMIE este un instrument financiar infiintat de Comisia Europeana impreuna cu Fondul European de Investitii prin care se acorda garantii bancare pentru a facilita accesul IMM-urilor la imprumuturi de la bancile comerciale.

Instrumentul financiar introdus de Eleven, insa, este unul de tip equity, in care startup-urile primesc finantari in schimbul unor procente din companie.

Firmele aflate la inceput de drum prefera de multe ori acest tip de investitii in locul "clasicelor" fonduri europene nerambursabile, pentru ca procedurile sunt mult mai simple si nu necesita eforturi financiare cu cofinantarea, de exemplu.

Belizar ne explica pasii pe care ii parcurge un startup in procesul de selectie pentru a fi admis in acceleratorul Eleven:

    "Analizam aplicatii si proiecte de la startup-uri, in mod regulat. Ni le trimit electronic sau ne sunt recomandate de mentori sau de fosti cursanti Eleven. Avem procese de aplicare de doua ori pe an.
    Cand analizam aplicatiile, facem o lista scurta a echipelor si le intervievam in Sofia sau pe Skype.
    Apoi, echipele care ne plac le invitam la un eveniment de selectie finala, care se numeste "Zilele de selectie", care are loc, timp de cateva zile, la birourile noastre. Startup-urile candidate se intalnesc cu alumnii nostri, cu membri ai comitetului de investitii Eleven, discuta despre proiect si in ziua a treia, in sfarsit, primesc decizia noastra de investitii si sunt primiti in programul Eleven de accelerare".

Eleven functioneaza ca un fond de venture investment, cu un mandat de 10 ani, perioada in care face investitii in companii pentru ca apoi sa faca exit, cu un profit.
 
Staff-ul Eleven si antreprenorii fondatori acceptati in acelerator lucreaza in birourile de la Sofia Tech Park

"Dupa toate investitiile care sunt vandute, profitul se intoarce la fond. La finalul celor 10 ani, vedem care sunt veniturile fondului si atunci practic returnam banii investitorului nostru, care este FEI" - explica analistul Eleven.

Pe poza: "copaci" la care iti incarci telefonul si intri pe WiFi, in curtea Sofia Tech Park

http://www.startupcafe.ro/