Vineri, 21 August 2020 09:07

Peste o tremie din IMM-uri activează în comerţ. Internaţionalizarea le-ar scoate din impas

immuriÎn anul 2019, numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) a constituit 55,9 mii întreprinderi şi reprezintă circa 98,6% din numărul total de întreprinderi. Numărul persoanelor care au activat în întreprinderile mici şi mijlocii în perioada de referinţă a constituit 335,8 mii, deţinând 61,6% din numărul total de persoane al întreprinderilor. Veniturile din vânzări ale întreprinderilor mici şi mijlocii în această perioadă au însumat 157 335,6 mil. lei sau 39,5% din venituri din vânzări în total pe economie, arată datele Biroului Naţional de Statistică.

Veniturile din vânzări în medie pe o întreprindere în anul 2019 au constituit 2813,7 mii lei sau cu 225,8 mii lei mai mult faţă de anul 2018. Veniturile din vânzări ale IMM-lor în medie pentru o persoană, de asemenea, au crescut comparativ cu anul precedent cu 29,1 mii lei şi au constituit 468,6 mii lei în medie pe o persoană. Numărul de personal în medie pentru o întreprindere în anul 2019 a constituit 6 persoane, la fel ca şi în anul 2018.

În anul 2019, partea preponderentă a IMM-urilor şi-a desfăşurat activitatea în domeniul comerţului, constituind 20,3 mii întreprinderi sau 36,3% din totalul întreprinderilor mici şi mijlocii. În industria prelucrătoare au activat 4,7 mii de IMM sau 8,4% din totalul IMM-lor. În domeniul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice au activat 4,9 mii de IMM-uri sau 8,7% din totalul IMM-uri.

Pierderi mai mari pentru companiile mici şi mijlocii în 2019

Suma profitului/pierderilor până la impozitare obţinut de întreprinderile mici şi mijlocii în anul 2019 a constituit 12 386 mil. lei sau cu 1 166,6 mil. lei mai mult faţă de anul 2018.

Economistul Ion Tornea a declarat că din anul 2012, OECD, în cooperare cu BERD şi Comisia Europeană, au făcut public un raport privind Indicele politicilor economice în domeniul IMM-lor în ţările Parteneriatului Estic, inclusiv în R. Moldova. Acest Indice este menit să măsoare eficienţa politicilor şi a instituţiilor de stat în domeniul IMM-lor, în baza celor 10 principii ale Actului European cu privire la micul business. Ultimul raport, publicat în 2020, arată că în privinţa majorităţii absolute a principiilor, Moldova a înregistrat un progres faţă de situaţia din 2016, ceea ce teoretic ar însemna că eficienţa politicilor în privinţa IMM-lor a crescut. Doar în privinţa a două principii raportul a constatat un regres. Aceste principii se referă la aplicarea “Standardelor şi normativelor tehnice” şi la “Internaţionalizarea IMM”. Regresul în privinţa aplicării standardelor şi normativelor tehnice compatibile cu cele europene este legat în primul rând de posibilităţile reduse ale IMM-lor moldoveneşti de a asimila şi a aplica standardele UE. Deficienţele în privinţa internaţionalizării IMM-lor sunt legate, mai ales, de integrarea slabă a IMM-lor locale în lanţurile valorice internaţionale. În particular, raportul pentru 2020 constată că lipsesc eforturile sistematice îndreptate spre integrarea eficientă a IMM-lor locale în lanţurile valorice globale (LV).

În acest context, raportul menţio­nează că Agenţia de Investiţii, restructurată recent, se limitează, în mare parte, la suportul pentru participarea companiilor moldoveneşti la expoziţiile internaţionale. În pofida competenţelor largi pe care le are Agenţia, din cauza capacităţilor sale limitate şi a lipsei cadrelor, aceasta nu a reuşit să-şi extindă spectrul de servicii pe care le acordă, prin includerea unor servicii mai avansate de suport pentru IMM-uri care participă la operaţiunile de export, aşa ca servicii de instruire, de studiere a pieţelor şi consultanţă.

Internaţionalizarea, soluţia pentru creşterea veniturilor

Problema respectivă, potrivit lui Ion Tornea, este una de importanţă majoră pentru sporirea competitivităţii economiei moldoveneşti. Din cauza că aceasta nu a fost şi nu este abordată încă la nivelul necesar, ea a fost inclusă ca una din direcţiile principale de intervenţie în proiectul Strategiei naţionale de dezvoltare a industriei pentru perioada 2020–2030, aflată încă la stadiul de consultări şi aprobări, după aproape 2 ani de la elaborare. Suportul pentru internaţionalizarea şi integrarea IMM-urilor în LV internaţionale, inclus în proiectul acestei Strategii, prevede, printre alte măsuri, implementarea unui Program de conectare a furnizorilor locali, marea majoritate a cărora sunt IMM-uri, la corporaţiile internaţionale investitoare în sectorul automotive din RM, cu un buget de cca 26 mil. lei, dar şi implementarea unui Program de susţinere a afacerilor cu potenţial de creştere înalt şi internaţionalizare a întreprinderilor mici şi mijlocii, cu un buget de 30 mil. lei.

La fel, proiectul Strategiei prevede măsuri de suport pentru IMM-uri în adoptarea şi utilizarea standardelor de calitate şi operaţionale, cu un buget de peste 2 mil. lei, măsuri de dinamizare şi diversificare a exporturilor, cu o finanţare totală de cca. 97 mil. lei, dar şi acţiuni de suport pentru stimularea creării şi dezvoltării clusterelor, în valoare totală de cca 8,5 mil. lei.

Economistul Ion Tornea a spus că toate aceste măsuri ţintesc anume domeniile identificate ca problematice de către raportul OECD din 2020, deşi au fost elaborate şi îşi aşteaptă aprobarea deja de aproape 2 ani. Cu atât mai mult, aceste măsuri rămân valabile şi acum, deşi situaţia actuală de criză impune completarea acestora cu alte măsuri şi mai ample de sprijin, atât ca scop, cât şi ca volum de fonduri ce urmează a fi alocate. Pentru aceasta, însă, este nevoie ca păienjenişul birocraţiei, în care se îneacă astfel de acţiuni, să fie eliminat şi să fie conştientizat faptul că acum, mai mult ca niciodată, este nevoie de acţiuni reale şi active de sprijin pentru companii.

15% din companii duc lipsă de forţă de muncă

Totodată, în strategia de dezvoltare a IMM-lor, Ministerul Economiei susţine că tot mai frecvent calitatea educaţiei forţei de muncă este enunţată în diverse contexte, în rapoarte şi studii realizate de partenerii de dezvoltare, societatea civilă drept o constrângere pentru atragerea investiţiilor, pentru asigurarea unei noi calităţi a dezvoltării economice. Iar educaţia antreprenorială este o componentă importantă a strategiilor economice pentru încurajarea creării de locuri de muncă. Dezvoltarea capitalului uman prin promovarea competenţelor şi culturii antreprenoriale ar putea conduce la o rată mai mică a şomajului, majorarea numărului de companii nou-create şi reducerea ratei falimentului acestora.

Datorită proceselor de emigrare a forţei de muncă, R. Moldova se confruntă cu o micşorare a forţei de muncă calificate. Aproape 15% din numărul total al întreprinderilor, conform rapoartelor BERD şi ale Băncii Mondiale, au indicat lipsa cadrelor calificate drept una dintre cele mai mari constrângeri. 36% din totalul populaţiei din categoria de vârstă 25-34 ani angajaţi în câmpul muncii nu au studii profesionale. Calificările devin tot mai importante pentru Moldova odată cu îmbătrânirea rapidă a populaţiei. Totodată, orientarea slabă a IMM-urilor pe piaţa de training şi lipsa unui sistem informaţional unic privind ofertele de instruire şi costurile acestora, precum şi a mediatizării valorii adăugate în urma investiţiilor în capitalul uman, rămâne a fi un impediment în dezvoltarea IMM-urilor.

Victor Ursu

capital.market.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика