Vineri, 28 August 2020 10:48

Pâine mai puţină, iar cimentul ucrainean inundă piaţa din Moldova

crizis

Criza COVID-19 a lovit dur în toate sectoarele de producţie ale Republicii Moldova. Iar acest lucru îi pune în dificultate pe antreprenori pe fundalul reducerii cererii. Cel mai mare producător de pâine, Franzeluţa, susţine că în perioada pandemiei s-a redus producţia de pâine, iar Lafarge spune că nu-şi poate vinde producţia pe fundalul importului masiv de ciment din Ucraina.

“E şi cazul producătorilor de conserve din Moldova. Aceştia ţintesc noi pieţe de desfacere. Din cauza pandemiei, unii producători renunţă la pieţe, iar reţelele mari de supermarketuri, revizuindu-şi sortimentul, iau în calcul şi alţi producători. Reprezentaţii de la Orhei Vit, de exemplu, spun că acum e momentul să se extindă pe pieţele mai puţin tradiţionale pentru noi – Africa şi China. Însă, pentru ca produsele moldoveneşti să ajungă pe rafturile din aceste state, autorităţile de la Chişinău trebuie să negocieze cu guvernele respective Acorduri comerciale de liber schimb”, se arată în informaţia Consiliului Economic pe lângă prim-ministru.

Cel mai mare producător de ulei, SA Floarea Soarelui, se teme în această perioadă să rămână fără materie primă pentru sezonul următor. Şi asta pentru că seminţele nici nu reuşesc bine să fie recoltate, că se şi exportă. Antreprenorul spune că, dacă nu intervine statul cu o soluţie, compania va fi nevoită să stopeze activitatea fabricii şi să trimită oamenii în şomaj tehnic.

Piaţa materialelor de construcţie se duce la vale

Interdicţiile instituite în perioada stării de urgenţă au afectat vânzările producătorilor de substanţe chimice şi ai materialelor de construcţie, iar vânzările online nu au fost o salvare pentru acest gen de produse, deoarece consumatorii trebuie să vină fizic să-şi aleagă marfa. Însă, marea durere a antreprenorilor din acest domeniu este alta. Potrivit reprezentanţilor de la Supraten, constructorii sunt descurajaţi de modul de activitate a funcţionarilor mun. Chişinău. Aici soluţionarea problemelor antreprenorilor durează foarte mult, în unele cazuri chiar şi ani de zile. Dacă autorităţile de la Chişinău nu vor începe a lucra într-un regim de urgenţă şi optim pentru antreprenori, specialiştii din construcţii vor migra în România, susţin oamenii de afaceri, şi aşa descurajaţi de efectele pandemiei.

Reprezentanţii companiei Lafarge din Moldova afirmă că sunt dezavantajaţi de piaţa Ucrainei, care a interzis importul de ciment din Moldova, deşi cimentul din Ucraina este importat fără restricţii în Moldova şi în creştere semnificativă. Asta deşi există suspiciuni că unele produse nu corespund cerinţelor de calitate impuse de legislaţia Moldovei. Mai mult, Lafarge este dezavantajat şi de preţurile inechitabile la exportul pe calea ferată a cimentului, aceste tarife fiind mai mari decât cele de import a mărfurilor, fapt de care beneficiază din plin producătorii din Ucraina.

“Pandemia a afectat chiar şi producerea de pâine. Despre aceasta anunţă reprezentanţii SA Franzeluţa. Potrivit administraţiei întreprinderii, scăderea producerii are loc şi din cau­za închiderii şcolilor, grădiniţelor şi localurilor de alimentaţie publică”, se mai spune în informaţia instituţiei.

Iar producătorii de mobilă spun că au nevoie de o mai mare claritate pe marginea prevederilor din legislaţie care reglementează comerţul online.

Andrei Cavcaliuc de la Federaţia patronală a Constructorilor, drumarilor şi a producătorilor materialelor de construcţie “CONDRUMAT” a menţionat în cadrul discuţiilor că agenţii economici din domeniu au nevoie de claritate pe marginea a două subiecte. “Legea achiziţiilor este o problemă. Partenerii noştri nu mai participă la licitaţii, deoarece preţurile anunţate sunt foarte mici. Anormal de mici. Oamenii cheltuie timp şi bani pentru pregătirea pachetului de documente pentru licitaţii, ca la urmă rezultatul să fie zero. A doua problemă este garantarea de către stat a plăţilor. De ce astăzi constructorii nu participă la obiecte de stat? Pentru că nu primesc banii pentru lucrul efectuat. Achitările pot dura şi până la un an. Dacă aceste probleme erau soluţionate la timp, astăzi ne era mai uşor să trecem prin criză”, a subliniat Cavcaliuc.

Reprezentanţii din industria transporturilor au vorbit despre necesitatea restituirii contravalorii accizelor la motorină pentru transportatori. Pentru transportatorii internaţionali, asta ar însemna surse de venit, care acum s-au redus considerabil din cauza micşorării volumului de mărfuri transportate şi interdicţiilor de circulaţie a pasagerilor. Iar pentru transportatorii locali, restituirea contravalorii accizelor ar însemna şi o măsură importantă în combaterea transportului ilicit.

Businessul vrea implementarea mai rapidă a Acordului de Liber Schimb

Oamenii de afaceri solicită de la instituţiile statului accelerarea proceselor legate de punerea în aplicare a acelor prevederi din DCFTA care ar ajuta la reanimarea afacerilor afectate de COVID-19 în Moldova. Busi­nessul în această perioadă, mai mult ca oricând, are nevoie de simplificarea procedurilor care i-ar asigura un acces la pieţele de desfacere europene.

Businessul a declarat, la una din şedinţele Consiliului Economic, că autorităţile de la Chişinău trebuie să atragă o mai mare atenţie îmbunătăţirii infrastructurii de laboratoare pentru produsele industriale, care ar elibera producătorilor noştri certificate internaţionale de calitate, astfel asigurându-le un acces mai uşor pe piaţa UE.

Ajustarea legislaţiei privind siguranţa alimentelor pe întreg lanţul de producere este un alt punct din Acordul de liber schimb ce trebuie accelerat acum. Asta ar permite RM să exporte produse de origine animală în UE.

Moldova mai trebuie să pună în aplicare şi mecanismul de evaluare a riscurilor la import, care să permită efectuarea controlului doar în baza riscului a produselor alimentare de origine nonanimală. Aceasta ar creşte volumul comerţului şi ar oferi beneficii adiţionale economiei şi agenţilor economici, se mai arată în analiză.

Businessul mai solicită revederea unor proceduri şi costuri vamale în conformitate cu prevederile Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Moldova şi UE. De asemenea, oamenii de afaceri solicită anularea aşa-numitei taxe de lux pentru operatorii de telefonie mobilă care constituie 2,5%. Aceasta reprezintă o piedică în dezvoltarea acestui domeniu.

Asigurarea transparenţei în procesul de achiziţii publice în domeniul sănătăţii şi punerea în aplicare integrală a regulilor şi principiilor concurenţei loiale ar sprijini efortul sectorului privat din Moldova de a se recupera după consecinţele cauzate de Covid-19, se mai arată în analiza efectuată de Asociaţia Businessului European.

Printre prevederile ce necesită o atenţie prioritară în această perioadă din partea autorităţilor statului se mai numără şi promovarea implementării proiectelor din domeniul Energiei Regenerabile şi a Principiului de Responsabilitate Extinsă a Producătorilor, susţine businessul.

Şi reprezentanţii industriei cărnii şi a produselor din carne spun că rămân în urmă cu punerea în aplicare a multor prevederi din DCFTA importante pentru sector. Acest lucru împiedică exportul de produse de origine animalieră din Moldova în UE. Businessul spune că dacă procesele de elaborare şi punere în aplicare a normelor legale prevăzute în DCFTA erau făcute la timp, cum ar fi asigurarea infrastructurii calităţii, astăzi producătorii noştri ar fi putut deja exporta în UE cel puţin carne de pui şi ouă.

Victor Ursu

capital.market.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика