Vineri, 14 August 2020 08:54

Impactul panicii asupra comerţului a avut efect doar pe durată scurtă

pokupatel1Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) a făcut publice date privind evoluţia domeniului respectiv în prima jumătate a anului curent. Ca şi toate celelalte domenii ale vieţii noastre, în cazul anului curent, se face referinţă în mod obligatoriu la condiţiile specifice în care trăim, muncim, cumpărăm şi consumăm.

Potrivit OMC, comerţul economic global a scăzut la un nivel record în primele luni ale anului, din cauza pandemiei de coronavirus (COVID-19), dar nu a atins cel mai sumbru scenariu. Raportul publicat acum câteva zile arată o scădere a comerţului global între 13 la sută şi 32 la sută, în funcţie de impactul economic al crizei. Urmează o etapă de redresare stabilită pentru anul 2021, ceea ce ar însemna o creştere de 21–24 la sută.

„Scăderea comerţului pe care o vedem acum este la un nivel record, dar există şi un lucru bun: ar fi putut fi mult mai rău”, a afirmat directorul general al OMC, Roberto Azevedo.

Dintre multele previziuni legate de evoluţia comerţului şi care au fost făcute la început de criză, trebuie să spunem că două dintre ele, mai esenţiale, nu s-au împlinit. Prima – că oamenii se vor grăbi să facă rezerve şi acest lucru va creşte consumul, inclusiv comerţul. A doua – că acasă vor sta oamenii, dar nu şi mărfurile, ceea ce ar însemna efecte minime asupra comerţului pe interiorul statelor şi la nivel global. Nici una dintre acestea nu a prins contur real.

Unii experţi, comentatori mai degrabă, anticipau creşteri de vânzări generate de panica care cuprinde societatea în situaţii de pandemie, de criză. Uite însă că anume acest fenomen – panica – nu a fost tratat cu toată înţelegerea, iar de aici au rezultat prognoze cu totul greşite. În eventualitatea unei reveniri la starea excepţională, merită să deschidem anumite paranteze cu referire la panică, la comportamentul nostru şi la efectele acesteia asupra comerţului.

Cea mai expresivă imagine a stării de panică este aceea în care ni se dau tejghele goale sau magazine în care cumpărătorii împing spre ieşire cărucioare pline cu de toate. În special este vorba de pâine, hârtie igienică, conserve şi alte lucruri care, credem noi, ne vor ajuta să supravieţuim unor situaţii despre care aproape că nu ştim nimic.

Criza pandemică generată de COVID-19 a actualizat explicaţiile experţilor asupra acestui fenomen, aceştia fiind unanimi atunci când constată că este vorba despre o frică generală că vom pierde controlul asupra situaţiei.

Există o necunoaştere a duratei, a felului în care putem să ne apărăm sau în care putem acţiona. În acele momente se activează, ceea ce noi numim în limbaj specific, nevoile bazale ale unei persoane. Abraham Maslow, un psiholog american, a descris ceea ce numim piramida nevoilor umane. În concepţia sa, oamenii sunt caracterizaţi de două mari categorii de nevoi determinate de structura internă a oamenilor. Cele două categorii sunt nevoile de bază şi cele de dezvoltare. El a amplasat la baza piramidei împlinirea nevoilor fiziologice de bază. Aceste nevoi bazale cuprind nevoile de hrană, apă şi adăpost, fiind descrise ca nevoi de supravieţuire. Fără satisfacerea nevoilor de bază, fiinţa umană încetează să subziste. Aşadar, suntem determinaţi şi tentaţi să ne asigurăm în primul rând aceste nevoi, argumentându-ne raţional sau iraţional (marile lanţuri de magazine ne asigurau de stocul existent) comportamentul şi deciziile. Nevoia de siguranţă se cere satisfăcută în situaţia în care o persoană, grup, comunitate se simte ameninţată de un pericol real.

Anume ca urmare a unor asemenea pericole ne-am pomenit cu toţii în faţa unei vitrine pe care au rămas doar câteva pachete cu făină sau cu săpun. Pentru a ne face rezerve. Rezervele, cu cât sunt mai mari, cu atât conferă claritate viitorului pe care îl avem în faţă şi alungă frica care ne cuprinde în faţa necunoscutului. Există situaţii în care magazinele pustiesc nefundamentat şi din propria pornire nişte vitrine, ceea ce face ca în scurt timp produsul respectiv să fie unul dintre cele mai solicitate.

Dar nu e şi cazul crizei din primăvară. Ştirea că în Moldova a fost identificat primul caz de infecţie a generat frică. La momentul respectiv, vicepreşedintele Parlamentului, Alexandru Slusari, nota pe pagina sa de Facebook că panica nu ne ajută cu nimic. „În Italia a fost acelaşi proces de isterie, când toţi au dat buzna în supermarketuri. Procesul infectării doar a crescut în urma concentrării excesive a populaţiei în magazine. După aceasta, situaţia doar s-a înrăutăţit, produsele de pe rafturi au dispărut, iar coronavirusul – nu. Calmul, igiena personală şi responsabilitatea sunt factori decisivi acum”. Apelul a fost unul făcut la timpul potrivit, însă panica, de cele mai multe ori, depăşeşte raţiunea.

Au fost şi alte apeluri. La scară naţională, regională, mondială. Singurul argument care a putut convinge cetăţeanul că în magazine va exista hârtie igienică a fost hârtia igienică din magazine. Şi săpunul, şi dezinfectanţii, şi măştile. Luarea cu asalt a unităţilor de comerţ a generat creşteri la vânzări, dar pe o perioadă scurtă de timp. În plus, la ieşire din magazine, cumpărătorul avea, în principiu, unele şi aceleaşi articole în coş.

O altă faţetă a acestei perioade e că aceeaşi panică a avut ca şi efect ulterior creşterea risipei de produse alimentare. Aflat într-o zonă activă de panică, eşti gata să crezi că salamul poate fi păstrat pe o perioadă nedeterminată în congelator. Odată depăşită această stare, ai suficientă raţiune să înţelegi, că salamul congelat e totuşi diferit de cel proaspăt. Şi atunci îl arunci la coş. Acest pas se numeşte risipă.

Înainte de pandemia de Covid-19, americanii aruncau anual 40 la sută din mâncare – în jur de 63 de milioane de tone. Experţii avertizează că răspunsul colectiv la răspândirea virusului şi la măsurile de siguranţă – de la cumpărat din panică şi închiderea restaurantelor – va face acest procent să crească. Pe internet au apărut fotografii cu tomberoane pline de alimente cu ambalajele intacte, care probabil au expirat sau s-au stricat. În unele poze făcute în Derby, Marea Britanie, se văd pungi cu pâine, banane, mâncare semi-preparată. Nici produsele aruncate la coş nu sunt dovadă a creşterii comerţului mondial. Este doar regretabila imagine a unui comportament pe care nu-l putem stăpâni cedând în faţa fricii şi a necunoscutului.

Este interesant să se vadă spre care tip de mărfuri a fost canalizat interesul cetăţeanului la început de criză. Potrivit datelor BNS, în februarie curent, comerţul cu amănuntul a produselor alimentare, băuturilor şi a produselor din tutun a fost de 102 la sută, însă martie vine cu o creştere uşor de explicat de peste 20 la sută. Comerţul cu amănuntul a carburanţilor scade de la 95 la sută la 86 la sută, dar acesta e doar începutul punerii în aplicare a apelului “Stai acasă”. Orientarea spre genuri de activităţi la distanţă, inclusiv învăţământul on-line a crescut cifra comerţului cu ridicata a echipamentului informatic şi de telecomunicaţii de la 101,9 la sută până la 176,4 la sută. Evident, în acest caz nu poate fi vorba despre panică, însă, oricum, atestăm o situaţie de mobilizare colectivă în faţa unui pericol ale cărui date sunt absolut neştiute.

Acestea şi alte constatări pe care le facem privind peste umăr pot fi de un real folos nouă înşine în eventualitatea actului doi al acestui spectacol în care omul este totuşi personajul central.

Constantin Olteanu

capital.market.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика