Joi, 23 Iulie 2020 16:05

Zbor frânt

aviaTransporturile au fost poate cele mai afectate de pandemie. Imediat după declararea stării de urgenţă, în luna martie, avioanele au fost oprite la sol. Comisia pentru situaţii excepţionale a autorizat zborurile charter doar pentru a aduce acasă cetăţenii Republicii Moldova, scrie capital.market.md.

Pandemia a declanşat primul recul global al sectorului aviatic de la criza financiară din 2008-2009 şi a semnalat pierderi la nivelul cifrelor de afaceri pentru companiile aeriene de peste 30 miliarde de dolari. “Şi la nivel naţional situaţia nu este tocmai bună. Ultimele prognoze privind influenţa coronavirusului asupra transportului aerian atestă un declin semnificativ, în condiţiile în care o mare parte din flota operatorilor aerieni naţionali/străini a fost consemnată la sol”, constata la mijlocul lunii iulie Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC).

Numărul pasagerilor a scăzut cu 87,6 la sută faţă de anul trecut, în perioada sistării zborurilor în R. Moldova. Potrivit AAC, începând cu luna martie au fost sistate toate zborurile regulate de pasageri. Aeroportul Internaţional Chişinău a trecut în regim de lucru la comandă. Astfel, au fost deservite zborurile de transportare a mărfurilor, dar şi a unor curse speciale charter în special pentru a permite autorităţilor din R. Moldova, dar şi din alte state să evacueze cetăţenii blocaţi în Moldova. Numărul de pasageri transportaţi în perioada martie-iunie s-a cifrat la 122 049.

Este o cădere dramatică faţă de primele două luni ale anului 2020, când companiile avia intraseră pe o creştere faţă de anul precedent. Viitorul arăta bine. În ianuarie-februarie traficul de pasageri a urcat la 384 881 pasageri, în creştere cu 7,5 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019. În martie, însă, situaţia s-a schimbat. Prin intermediul curselor regulate şi curselor charter au fost transportaţi 89 753 pasageri.

Începând cu luna iunie se atestă o uşoară creştere a traficului de pasageri, când au fost reluate selectiv zborurile regulate de pe Aeroportul Internaţional Chişinău, anunţă AAC. Oricum, numărul curselor este departe de cel din anii precedenţi, iar agravarea situaţiei sanitare din ultimele zile în lume, a dus din nou la sistarea unor curse ca, de exemplu, spre Lisabona.

Cum va evolua situaţia? Când vor fi reluate toate cursele aeriene? Când nu vor mai exista interdicţii? Este greu de făcut prognoze. Mai este multă incertitudine, iar speranţele pe care le avem noi, dar şi o lume întreagă, că nu mai este mult până vom depăşi pandemia, par să nu se împlinească. Să însemne oare creşterea numărului de infecţii din unele ţări acel al doilea val despre care vorbeau specialiştii?

Şi transporturile auto de pasageri au intrat în criză, după ce a fost interzisă intrarea în R. Moldova, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizilor, cu excepţia membrilor de familie ai cetăţenilor R. Moldova, persoanelor care posedă o viză de lungă şedere, a celor care se deplasează în interes profesional, a membrilor misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare acreditate în R. Moldova, ai organizaţiilor/misiunilor internaţionale, precum şi a membrilor familiilor acestora sau a personalului care poate asigura ajutor umanitar.

Transportul auto a urmat aceeaşi tendinţă ca şi cel avia. Biroul Naţional de Statistică (BNS) informa recent că, în luna mai 2020, cu transportul public au fost transportaţi 2,2 milioane de pasageri, cu 75,4 la sută mai puţin faţă de luna corespunzătoare din anul 2019. O scădere semnificativă a numărului de pasageri transportaţi se observă atât în transportul aerian, cu 95,2 la sută, rutier (minus 75,6 la sută), cât şi cel feroviar (minus 43,1 la sută), apreciază statisticienii.

Potrivit BNS, în primele cinci luni ale acestui an, cu transportul public au fost transportaţi 23,0 milioane de pasageri, cu 46,7 la sută mai puţin decât în perioada similară din anul precedent. Partea leului, eufemistic vorbind, aparţine autobuzelor şi microbuzelor, acestea fiind tipul de transport cel mai solicitat de pasageri. În total, 22,4 milioane de pasageri au fost transportaţi cu autobuze şi microbuze, chiar dacă şi acestea în zilele de odihnă erau trase pe dreapta, iar circulaţia era stopată.

La fel ca şi în anii trecuţi, pasagerii au dat preferinţă transportului rutier. Astfel, în ianuarie-mai acesta a deţinut cea mai mare pondere în total, respectiv, 97,4 la sută, fiind urmat de transportul feroviar (1,4 la sută) şi transportul aerian (0,9 la sută).

Pe fondul unor descreşteri semnificative în transportul aerian de pasageri, feroviar şi rutier, o creştere surprinzătoare, de 35,6 la sută, în cinci luni, s-a atestat în transportul fluvial. Însă numărul de pasageri, respectiv 58 600, care au preferat acest tip de transport, este foarte mic, pentru a avea un impact asupra cifrei de afaceri per totalul domeniului.

Mai puţin a fost afectat transportul de mărfuri. Şi asta pentru că restricţiile l-au vizat mult mai puţin decât transportul de pasageri. Chiar dacă multe întreprinderi au fost închise temporar, activitatea de producţie s-a redus dramatic, statisticile oficiale arată că în primele cinci luni ale anului 2020 întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 5,8 milioane tone de mărfuri, volum inferior celui înregistrat în perioada similară din anul 2019 cu 13,9 la sută, iar în luna mai, în pofida unei creşteri relative faţă de luna aprilie, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 1,2 milioane tone de mărfuri, volum inferior celui înregistrat în perioada similară din anul trecut cu 24,1 la sută.

Transporturile vor prinde viteză odată cu repornirea economiei. Rămâne de văzut când se va întâmpla acest lucru, peste o lună-două, mai devreme sau mai târziu. Însă cum banul este „sângele” economiei, transporturile sunt „cureaua de transmisie” între producător şi consumator, între companii, fie din interiorul ţării sau între diferite ţări, sunt mijloacele fără de care ar fi imposibile călătoriile persoanelor.

Vlad Bercu

capital.market.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика