Joi, 10 Octombrie 2019 07:00

Se poate spune cu siguranţă că mâine nu se va stinge lumina

cm614 3În ultimele zile ale lunii septembrie, Ministerul Finanţelor a fost gazda ceremoniei de semnare a Acordurilor de Finanţare între Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională de Dezvoltare privind Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Energetic şi a Acordului de Grant între Republica Moldova, Î.S. Moldelectrica şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind Proiectul „Interconectarea reţelelor de energie electrică dintre Republica Moldova şi România, Faza I”.

Valoarea proiectului este de 100 milioane de euro, 60 milioane de euro fiind sub formă de împrumut, iar 40 milioane euro – grant. În urma unui împrumut iniţial de 160 milioane de euro oferit în părţi egale de BERD şi BEI, UE se alătură acum la proiect cu un grant investiţional de 40 de milioane de euro. Banca Mondială oferă un împrumut de 70 milioane de dolari SUA.

Subiectul privind interconectarea este unul destul de vechi, iar păstrarea acestuia pe poliţă a avut de cele mai multe ori motive de ordin politic. Factorul geopolitic a marcat majoritatea guvernărilor care s-au perindat la Chişinău, context din care decurge de fiecare dată decizia de a păstra Republica Moldova în zona unei dependenţe dacă nu totale, cel puţin în mare parte de o singură sursă de aprovizionare cu energie electrică. Securitatea energetică a determinat de foarte multe ori orientarea spre un punct cardinal anume, chiar dacă, la modul teoretic şi la nivel de discuţii, autorităţile au acceptat în anumite cazuri diversificarea surselor.

În cadrul evenimentului despre care am vorbit la început, ministrul Finanţelor, Natalia Gavriliţa, a declarat că acest proiect va contribui la modernizarea sistemului energetic al R. Moldova prin construcţia staţiei back-to-back la Vulcăneşti şi construcţia unei linii de interconectare între sudul ţării şi Chişinău. Doamna Gavriliţa a insistat să spună că proiectul este unul strategic pentru R. Moldova, iar parametrii acestuia depăşesc în mod clar capacitatea de finanţare din sursele interne.

Managerul de ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova, Anna Akhalkatsi, a menţionat că semnarea proiectului de dezvoltare a sistemului de energie electrică este un punct de reper semnificativ pentru autorităţile moldoveneşti în calea consolidării şi diversificării infrastructurii energetice a Moldovei. „Banca Mondială şi partenerii noştri – Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană de Investiţii – consideră că acest proiect va contribui la asigurarea unui viitor stabil şi sigur din punct de vedere energetic pentru Moldova”.

Directorul oficiului Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în Republica Moldova, Angela Sax, a calificat această viziune colectivă drept un efort internaţional coordonat de a sprijini Moldova în îmbunătăţirea fiabilităţii sursei de energie. „BERD este încântată să-şi unească forţele cu UE, Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii pentru a ajuta Moldova să se integreze pe piaţa electrică europeană. Acest proiect este încă o ilustrare a instituţiilor internaţionale care se adună pentru a sprijini dezvoltarea Moldovei şi a infrastructurii sale în beneficiul tuturor oamenilor care locuiesc aici“, a conchis Angela Sax.

Documentul semnat la Chişinău este unul cu caracter interstatal şi are drept ţintă îndepărtată interconectarea sistemului energetic naţional la cel comunitar, aducându-se, în felul acesta, în R. Moldova acea siguranţă de care are nevoie. Strategia energetică a R. Moldova până în anul 2030 prevede posibilitatea dezvoltării proiectelor de interconexiune în regim asincron cu România prin construcţia convertoarelor back-to-back (BtB), menţinând în paralel posibilitatea de a activa în regim sincron cu sistemul electroenergetic al Ucrainei. Astfel, scopul Acordului constă în asistarea Republicii Moldova în construcţia, echiparea şi punerea în funcţiune a interconectării electrice dintre Republica Moldova şi România.

Termenul Acordului este de 18 ani, inclusiv perioada de graţie de 3 ani, iar termenul limită oferit pentru ratificare fiind de 360 de zile de la semnare.

Experţi în domeniu insistă pe actualitatea Acordului, explicând că aceasta este determinată de faptul că interfaţa dintre Republica Moldova şi România formată din o linie electrică aeriană LEA de 400 kV Vulcăneşti – Isaccea şi 4 linii LEA de 110 kV nu permite actualmente schimbul de energie electrică în regim sincron. Luând în consideraţie situaţia geopolitică, există o necesitate critică pentru realizarea interconectării în regim asincron pentru a îndeplini criteriile de siguranţă şi diversificarea pieţei de energie electrică. Scopul final constă în construcţia, echiparea şi punerea în funcţiune a interconectării electrice dintre Republica Moldova şi România. Proiectul în ansamblu include mai multe componente de bază, inclusiv o staţie BtB în Vulcăneşti; o linie de transport de 400 kV între Vulcăneşti şi Chişinău, extinderea staţiei de transformare din Chişinău şi extinderea staţiei Vulcăneşti de 400 kV.

E de menţionat faptul că acest pas spre interconexiunea cu România oferă, pe lângă un nivel de securitate mult superior actualului şi şansa de a găsi preţuri mai bune pe piaţa autohtonă de energie electrică, accesul permanent la piaţa regională de energie electrică, iar în consecinţă, un preţ final al energiei mai puţin împovărător pentru consumatori.

Un preţ mai bun înseamnă nu doar scoaterea presiunii care apasă pe umerii celui care culege factura din cutia poştală, dar şi reducerea costurilor de producere reflectate ulterior în mod obligatoriu în preţul mărfurilor. Bunăoară, resursele energetice constituie 11 la sută din costul pâinii. Un preţ mai bun la curentul electric ar putea determina un preţ mai mic la pâine. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi cu lactatele sau cu alte produse alimentare. Un preţ mai bun ar putea genera costuri mai mici pentru păstrarea fructelor şi a strugurilor în depozitele frigorifice, costuri care le pot face mai competitive în raport cu produsele de import.

Desigur, avantajele despre care vorbim nu au fost identificate în ziua semnării acordului. Ele sunt cunoscute demult, de foarte mult timp, însă ceea ce a lipsit pentru a lăsa în urma stiloului semnătura persoanelor împuternicite, a fost totuşi voinţa politică şi maturitatea gândirii factorilor de decizie.

Acum, aşa cum se vede, e mai multă determinare şi e mai puţină indecizie.

Şi e o situaţie în care se poate spune cu siguranţă că mâine nu se va stinge lumina.

Constantin Olteanu

capital.market.md

ODIMM logo
280 70