Vineri, 18 Octombrie 2019 07:33

Republica Moldova nu are alternativă la competitivitate

rm worldCompetitivitatea face diferenţa. Fie că e vorba de un individ care visează să-şi facă o carieră de succes, fie că e vorba de o ţară care luptă pentru a cuceri pieţele externe.

Singurul adevăr care nu poate fi pus la îndoială este că, cu cât o economie este mai competitivă, cu atât mai mult poate face faţă concurenţei tot mai acerbe. Mai ales dacă ţara este una mică şi nu este bogată în resurse.

Creşterea competitivităţii şi productivităţii este soluţia cheie pentru ca Republica Moldova să atingă o creştere durabilă, pentru crearea de noi locuri de muncă şi reducerea în continuare a sărăciei, se arată în raportul Băncii Mondiale „Migration and Brain Drain” (Migraţia şi exodul creierilor), lansat la 8 octombrie.

Forumul Economic Mondial (WEF) a făcut public în aceeaşi săptămână topul celor mai competitive ţări din lume. Republica Moldova este plasată pe locul 86 din 141 ţări incluse în clasament. Partea bună este că ea a mai urcat două poziţii în top, după ce în anul trecut am avansat cu un loc mai sus. Sunt nişte paşi mici, dacă comparăm cu anul 2017 când am făcut un salt cu 11 poziţii în top. Este politica „paşilor mici” ceea de ce avem nevoie.

Partea proastă este că, în pofida tuturor reformelor declarate, a eforturilor de a schimba mediul de afaceri şi a atrage mai multe investiţii, rămânem în partea a doua a clasamentului, chiar dacă performanţa este în creştere: în 2019, Republica Moldova a obţinut un scor de 56,7 puncte, faţă de 55,5 puncte în anul 2018. Dar este încă departe de valoarea maximă obţinută de ocupanta primei poziţii în top de 84,8 puncte.

Mai mult, cedăm ţărilor din regiune, principalii concurenţi. Potrivit studiului WEF, Republica Moldova este devansată de ţările din regiu­ne, Ucraina şi România, care au fost plasate pe poziţiile 85 şi, respectiv, 51. Iar Federaţia Rusă, una dintre pieţele tradiţionale pentru produsele moldoveneşti, a fost plasată pe locul 43.

Economia moldovenească se plasează în top imediat după Argentina, Sri Lanka şi Ucraina şi devansează Tunisia, Liban, Algeria. Înaintea Moldovei se află state-membre ale CSI precum Federaţia Rusă (43), care şi-a menţinut poziţia din anul 2018, Kazahstan (55), Azerbaidjan (58), Georgia (74), Armenia (69). Însă, chiar dacă aceste ţări se află în top mai sus decât Republica Moldova, performanţa unora dintre ele s-a înrăutăţit faţă de anul 2017. Astfel Georgia a coborât opt poziţii, în timp ce Azerbaidjan a înregistrat un salt cu 11 poziţii în clasament. Mai puţin competitive sunt economiile unor ţări ca Kârgâzstan, care ocupă locul 96 şi Tadjikistan, plasată pe locul 104, în scădere cu două poziţii faţă de anul trecut.

După valoarea înregistrată la cei 12 “piloni”, luaţi în calcul la elaborarea clasamentului, poziţia Republicii Moldova a fost influenţată negativ de variabilele care determină sistemul financiar, dimensiunea pieţei şi stabilitatea macroeconomică.

Republica Moldova a înregistrat punctaje mai bune la capitolul pregătirea tehnologică, eficienţa pieţei muncii, eficienţa pieţei bunurilor, capitalul uman, educaţie şi abilităţi infrastructură.

Nu ar trebui, probabil, să încercăm să inventăm bicicleta în încercarea de a ridica competitivitatea economiei moldoveneşti. Multe din soluţiile care ar face companiile şi produsele noastre, dar şi economia în general, mai competitive se regăsesc în ultima ediţie a publicaţiei tradiţionale „Cartea Albă”, lansată recent de Asociaţia Investitorilor Străini. Ea nu doar ar trebui citită atent, dar şi implementată.

Al treilea val

O încetinire mai accentuată decât era de aşteptat în zona euro – cel mai important partener comercial al Republicii Moldova – ar putea genera efecte negative în economii cu legături comerciale şi financiare strâns legate, menţio­nează Banca Mondială. Activitatea mai modestă din Federaţia Rusă va duce la reducerea fluxurilor de remitenţe, care reprezintă o pondere importantă a veniturilor din Kârgâzstan, Moldova, Tadjikistan şi Ucraina. Dar şi războaiele comerciale între marile puteri adaugă multă instabilitate şi incertitudine. Analiştii vorbesc de o eventuală criză în anii următori similară celei din 2009, care va afecta, în primul rând, exporturile, sistemul financiar. Este gata Republica Moldova să facă faţă acestor provocări? Va face faţă acestor provocări ţările cele mai competitive.

Creşterea economică încetineşte

Creşterea economică din Europa şi Asia Centrală încetineşte, creşterea regională fiind estimată la 1,8 la sută pentru 2019, conform celei mai recente prognoze economice a Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală (EAC). Această estimare, cea mai pesimistă din ultimii patru ani, reflectă încetinirea creşterii atât în Federaţia Rusă, cât şi în Turcia, cele mai mari economii din regiune. Raportul constată, de asemenea, o creştere robustă în Republica Moldova.

Potrivit raportului, Banca Mondială estimează o creştere a economiei moldoveneşti în anul 2019 de 3,4 la sută, şi o revenire la un avans de 3,6 la sută în 2020 şi 3,8 la sută în 2021. Instituţia financiară internaţională şi-a menţinut previziunile, lansate anterior, care însă sunt sub nivelul creşterii economiei înregistrat în ultimii trei ani de 4-4,7 la sută.

„Creşterea mai rapidă a creditului, creşterea reală a salariului şi performanţe puternice la export vor susţine creşterea în 2019. Pe de altă parte, reducerea remiterilor, inflaţia mai mare şi disiparea efectelor stimulentelor fiscale introduse înainte de alegeri vor decelera creşterea în 2019 la 3,4 la sută”, apreciază experţii Băncii Mondiale. Reducerea cererii externe, în pofida unei extinderi a activităţilor în zonele economice libere, va contribui, de asemenea, la o încetinire a creşterii, menţinând deficitul contului curent sub valorile istorice.

Salvarea vine de la competitivitate. Creşterea competitivităţii şi productivităţii este soluţia-cheie pentru ca Republica Moldova să atingă o creştere durabilă, crearea de noi locuri de muncă şi reducerea în continuare a sărăciei.

Republica Moldova a înregistrat un avans economic de 5,8 la sută, pe serie brută, în trimestrul doi 2019 faţă de perioada similară a anului precedent, peste aşteptările analiştilor şi oficialităţilor, care au mizat pe o creştere cu 3,4-4,4 la sută a produsului intern brut. Statisticile oficiale mai arată că în semestrul întâi s-a înregistrat o creştere de 5,2 la sută, ca urmare Produsul Intern Brut a urcat la circa 90,9 miliarde de lei. Situaţia însă s-ar putea schimba.

Republica Moldova are cel puţin patru „potenţiali campioni ascunşi”

Republica Moldova are cel puţin patru „potenţiali campioni ascunşi” – companii mici şi mijlocii de succes şi inovatoare, dar practic necunoscute, se arată într-un studiu publicat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), citat de Mold-street.com.

Potrivit sursei citate, cel mai mare număr de „campioni ascunşi” a fost identificat în Polonia (11), urmat de Belarus (10), Serbia (10) şi Slovenia (10).

Studiul constată că o mare parte a acestor aşa-numiţi „campioni ascunşi” activează în industria prelucrătoare. “Acest lucru indică poziţionarea de succes a acestora ca furnizori de clustere industriale mai mari, care a fost susţinută de patrimoniul puternic al regiunii în acest sector”, potrivit BERD, care a finanţat studiul.

Conceptul de „campioni ascunşi” descrie companiile care sunt printre cele mai bune din lume în ceea ce priveşte cota de piaţă în nişa respectivă sau printre primele două dintr-o regiune. Veniturile lor nu depăşesc un miliard de dolari şi tind să nu fie deloc cunoscuţi de publicul larg.

Vlad Bercu

capital.market.md

ODIMM logo
280 70