CE 1160x100 4 2

Vineri, 05 Februarie 2021 07:00

Autorităţile vor să aducă greii industriei în Moldova, dar tot comercianţi rămânem

ecomerce01Autorităţile Republicii Moldova de nenumărate ori au declarat că pentru o creştere economică robustă e nevoie de atragerea investitorilor pentru a dezvolta industria ţării. Însă ţara este departe de intenţiile enunţate de decidenţi, deoarece ponderea întreprinderilor din domeniul comerţului e de 42,8%. Iar ponderea comerţului e de 22,3% din PIB, arată datele Biroului Naţional de Statistică.

Deocamdată, cele mai mari întreprinderi industriale sunt în Zonele Economice Libere (ZEL). De exemplu, doar ZEL Bălţi reprezintă 15% din totalul exporturilor R. Moldova, iar producţia industrială constituie 25% din totalul producţiei industriale orientată spre export.

În industria prelucrătoare au activat 3,6 mii de întreprinderi sau 10,0% din totalul întreprinderilor active. În anul 2019, rata de creare a întreprinderilor noi a constituit 14,7%, ceea ce reprezintă numărul de întreprinderi nou create raportat la numărul de întreprinderi active în anul de referinţă. Totodată, în perioada analizată, rata de desfiinţare a întreprinderilor a constituit 25,4%, ceea ce reprezintă numărul de întreprinderi desfiinţate (lichidate) raportat la numărul de întreprinderi active, în anul 2019.

În acelaşi timp, din numărul de întreprinderi nou create în 2018, 46,8% au rămas active în anul 2019. Concomitent, din numărul de întreprinderi nou create în anul 2017, în anul de referinţă au rămas active doar 40,5%. În anul 2019, întreprinderile cu formă de proprietate privată (R. Moldova) constituiau 32,7 mii unităţi (91,5% din totalul întreprinderilor active), cu proprietate publică – 0,6 mii (1,8%), străină – 1,5 mii (4,2%), iar cu formă de proprietate întreprinderi mixte – 0,9 mii. În profil teritorial numărul întreprinderilor active a fost repartizat după cum urmează: municipiul Chişinău – 22,6 mii (sau 63,3% din numărul total al întreprinderilor active), regiunea de dezvoltare Centru – 5,5 mii (15,3%), Nord – 4,6 mii (12,9%), Sud – 1,9 mii (5,4%) şi UTA Găgăuzia – 1,1 mii (3,1%).

Businessul din comerţ, uşor de dezvoltat

Odată cu evoluţia în timp a mecanismelor de piaţă, au fost create condiţii prielnice, care au favorizat dezvoltarea micului business în sfera comerţului în ritmuri mult mai rapide decât în alte ramuri ale economiei, stimulând fondarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Situaţia se explică prin faptul că în comerţ afacerea este mai uşor de organizat, necesită capital iniţial mic, este posibilă recuperarea rapidă a investiţiilor, se poate obţine un profit într-un timp relativ redus şi, în consecinţă, comerţul este mai atractiv în comparaţie cu alte genuri de activitate.

Cota populaţiei angajate în comerţ reprezintă o cotă substanţială a potenţialului uman al ţării, care necesită o evaluare nu numai cantitativă, dar şi calitativă (sub aspectul instruirii). Personalul angajat în comerţ de cele mai dese ori nu are o pregătire specială. De aceea este absolut necesară implicarea instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate cu profil economico-comercial în organizarea studiilor comerciale şi de perfecţionare continuă a cadrelor din comerţ, în instruirea şi atestarea lucrătorilor fără studii comerciale, care deja activează în comerţ. Actualmente pregătirea cadrelor în domeniul merceo­logiei şi comerţului se realizează în două instituţii de învăţământ superior şi în 25 unităţi de învăţământ secundar profesional şi mediu de specialitate (colegii).

„Sub aspect calitativ, au fost înregistrate evoluţii atât pozitive, cât şi negative. Schimbările pozitive constau în modernizarea actelor de schimb (formele de distribuţie şi comercializare) şi a mijloacelor de comerţ (tehnici comerciale), vechile forme tradiţionale de schimb fiind substituite treptat prin forme moderne, potrivit conceptului de dezvoltare durabilă şi globalizare. Ia amploare comerţul la distanţă, în special comerţul electronic, vânzările directe şi cele bazate pe acordurile de franciză, dispar micile magazine şi se extind magazinele lanţ, inclusiv de tipul „cash and carry” – este vorba de comerţul integrat, realizat de întreprinderile ce dispun de mari suprafeţe comerciale”, se arată în strategia Guvernului de dezvoltare a comerţului intern.

În paralel cu magazinele mari, se dezvoltă rapid magazinele de firmă ale producătorilor din ţară, care constituie o parte integrantă a distribuţiei comerciale. Spre exemplu, în mun. Chişinău funcţionează peste 40 magazine ale SA „JLC”, 13 magazine ale SA „Franzeluţa”, 9 magazine ale SA „Carmez”, 7 magazine ale SA „Zorile”, 4 magazine ale SA „Ionel” etc.

Piaţa internă, inundată de importuri

Autorităţile constată că, urmare a efectuării diagnosticului comerţului interior şi estimării resurselor de mărfuri prezente pe piaţa internă de consum, s-a depistat o situaţie paradoxală: producem tot mai puţin, dar consumăm tot mai mult. Piaţa internă de consum este alimentată preponderent din importuri, care constituie aproximativ 2/3 din potenţialul de marfă existent pe piaţă. O bună parte din produse se comercializează ilegal. Comerţul ilicit reprezintă un fenomen negativ în dezvoltarea pieţei interne de consum şi presupune practicarea activităţii în comerţ (import, distribuire, vânzare, cumpărare de bunuri) în afara legii. În această secţiune sunt reproduse două componente ale comerţului ilicit: contrabanda, adică importul ilegal peste frontieră, şi punerea în circulaţie a produselor contrafăcute, care constă în afişarea unei mărci comerciale fără acceptul proprietarului mărcii respective.

Principalele stimulente ale contrabandei sunt diferenţele de preţuri şi ale sistemelor de impozitare din diferite ţări. Astfel, o bună parte din mărfuri sunt introduse în ţară prin contrabandă cu eschivarea de la controlul vamal – ascunderea produselor în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, folosirea frauduloasă a documentelor de însoţire a produselor, nedeclararea sau declararea neautentică a încărcăturilor în documentele vamale.

Un alt aspect al comerţului ilicit este plasarea pe piaţă a produselor contrafăcute. Un raport al Comisiei Europene privind intervenţiile vamale plasează R. Moldova pe locul patru printre ţările de provenienţă a mărfurilor contrafăcute ce sosesc în Europa, cu o pondere de circa 2% din volumul total al mărfurilor sechestrate la frontieră. Pe piaţa internă de consum se depistează mărfuri contrafăcute atât din import, cât şi de origine locală. Dintre categoriile de produse, cel mai frecvent oprite în vamă sunt ţigările (19%), alte produse din tutun (16%), etichetele (13%), băuturile alcoolice şi medicamentele (10%). China continuă să constituie principala sursă de produse contrafăcute cu o pondere de 64% din totalul de articole care încalcă drepturile de proprietate intelectuală.

„Una din problemele stringente cu care se confruntă sectorul comerţului interior este dezechilibrul existent în amplasarea şi dezvoltarea infrastructurii comerciale în municipii şi în restul localităţilor, precum şi ritmul scăzut de extindere a acesteia în localităţile rurale. Astfel, există sate în care funcţionează câte un magazin şi sate în care nu există nici unul. Situaţia este şi mai dramatică în cazul unităţilor de prestări servicii. În localităţile rurale nu sunt unităţi de colectare a produselor agricole, ateliere de confecţionare/reparaţii, farmacii, frizerii, cantine etc. Populaţia rurală procură produse de primă necesitate de la pieţe, organizate în sate în zilele de odihnă de către comercianţi individuali, în special deţinători de patentă. Aceştia vând produse nesigure, nu deţin acte de provenienţă şi de calitate a produselor, ceea ce are ca efect crearea concurenţei neloiale între operatorii pieţei, inclusiv pentru întreprinderile cooperaţiei de consum”, se mai spune în strategia de dezvoltare a comerţului.

capital.market.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика