Luni, 21 Decembrie 2015 22:48

De ce paiele daneze sunt mai bune decât cele moldovenești?

IMG 2199Fermierul danez Claus Vize crește porci și grâu. El are 800 ha de pământ și o fermă de porci, cu o suprafață de 1000 m.p., unde sunt 950 de femele, care produc anual până la 28 000 de purcei.

Cu puțin timp înainte, domnul Vize, la fel ca și colegii lui din Moldova, folosea o parte din paie rămase de la recoltă în calitate de îngrășământ. Restul era ars. Acum, odată cu dezvoltarea în Danemarca a legislației și infrastructurii de utilizare a combustibilului din biomasă, Claus anual culege de pe câmpurile sale aproximativ 1200 de tone de biocombustibil. Mai mult, tehnica utilizată este bine-cunoscută: remorca de la combină transformă paiul în baloturi de 560 kg. Mulți dintre noi am reușit să urmărim acest proces încă în copilărie, în desenul animat rusesc “Nu, pogodi!” («Ну, погоди!»).

IMG 2179Fermierul folosește aproximativ 150 de tone pentru încălzirea fermei de porci, pe când înainte, el era nevoit să consume în aceste scopuri 50 de tone de motorină. În aceste scopuri, el și-a procurat un cazan de la un dealer local (sau raional, conform percepțiilor noastre) al companiei-producător, care și-a asumat instalarea și deservirea tehnică. Volumul total de investiții a ajuns până la 70 mii de euro.

Acea o mie de tone rămasă este vândută stațiunilor electrice, aflate la distanța de 10-20 km de la gospodăria fermierului. Acestea folosesc paiul, fie în calitate de combustibil, fie ca adaos pentru deșeuri lichide la obținerea biogazului (aplicarea unor componente solide sporește eliminarea metanului cu 50%). În același timp, gospodarul s-a plâns jurnaliștilor din Moldova că prețul de cumpărare este destul de scăzut: 60 de euro pentru o tonă. Iar prețul mediu în Danemarca ajunge până la 80 de euro (convertite din valuta locală – coroana daneză).
IMG 2225
Jurnaliștii își exprimau compasiunea pentru problemele fermierului și, în același timp, pozau în fața casei de trei etaje a agricultorului, unde, lângă ușa de intrare, mai erau și trei mașini: un Land Cruiser a lui Claus, un VW Beetle, care aparține soției fermierului și unul din mai multe tractoare verzi John Deere, aflate în posesia gospodarului.

Criza petrolului și biomasă

IMG 1424”Până în anul 1973, Danemarca importa 99% din energie consumabilă, - povestește consilierul principal al oficiului danez UNDP Anders Hasselager. – După, a intervenit criza mondială a petrolului”. (Toate acestea s-au întâmplat după ce țările-membre ale OPEC din Liga Arabă, în rând cu Siria și Egipt, au refuzat să exporte petrolul statelor ce oferă suportul Israelului în conflictul său cu Siria și Egiptul în cadrul Războiului de Iom Kipur. Declarația viza, în primul rând, SUA și aliații săi din Europa de Vest. Pe parcursul următorului an, prețurile pentru petrol s-au mărit de la trei la doisprezece dolari pentru un baril).


Guvernul micului stat insular (pe uscat, Danemarca ocupă un teritoriu de 42,4 mii m.p., populația – 5,6 mil. Suprafața Republicii Moldova – 33,7 mii m.p.) a înțeles repede problema și a decis să-și orienteze activitatea spre producția energiei din resurse locale. În anul 2014, 28% din totalul de energie consumabilă din țară era produs din resurse regenerabile. Cât despre cea electrică, jumătate era produsă pe loc (40% de la morile de vânt, 10% din biomasă). Mai mult decât atât, Danemarca, unde suflă vânturi de mare puternice, a început să exporte energie electrică în state vecine: Germania și Norvegia.
Structure
În plus, Anders Hasselager a povestit și despre criza din Crăciunul de anul trecut. Întreprinderile s-au închis în timpul sărbătorilor, iar, între timp, a suflat un vânt puternic. Așa, danezii nu au avut posibilitatea să utilizeze energia electrică produsă și au apelat la vecini: vă propunem să ne cumpărați energie la orice preț! ”Dar nici noi nu avem nevoie de ea. Am intrat și noi în perioada de sărbători!”, a fost răspunsul. Și energeticii danezi au fost nevoiți să plătească germanilor și norvegienilor, pentru ca aceștia să le utilizeze excesul.

Cu toate acestea, în așa cazuri în țară se construiesc activ sisteme de depozitare, reprezentate prin rezervoare pentru 800 de tone de apă, unde energia electrică se transformă în termică. Ea se păstrează în așa condiție o perioadă de timp sau, în alte cazuri, se folosește în calitate de sursă de încălzire sau de apă caldă, economisind, în același timp, paiul și rumegușul.

ONU și biomasă

07 c 3XN UNCity AdamMoerk 2 bisNoi ne-am întâlnit cu Anderson Hasselager în clădirea UN-City (sediul nou al ONU de la Copenhaga). Acolo, cei opt jurnaliști din Moldova au fost invitați de proiectul ”Energie și Biomasă”, care deja de patru ani este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UNDP. Noul sediu al ONU se deosebește prin anumite caracteristice ecologice. Acestea includ: micșorarea temperaturii a apei de mare, colectarea apei de ploaie pentru necesitățile tehnice și bateriile solare, care pot genera până la 297 000 kW/oră pe an, sau 50% din totalul de energie consumată de oficiul imens al ONU.

Astfel, pe lângă faptul că întreaga populație a Danemarcei trece de la un tip de combustibil la altul, statul danez mai implementează și promovează tehnologiile de economisire a energiei.

Independența energetică a insulei

IMG 1858În aceste scopuri, pentru 2 mil. de euro, pe insula Samsøa fost construită Academia Energetică. Aceasta reprezintă o clădire cu o suprafață totală de 1600 m.p., unde sunt prezentate pentru public larg metodele de utilizare a celor mai diverse tehnologii de economisire a energiei. Rădăcinile se trag încă din timpurile medievale: clădirea e construită în stilul ”viking”, unde se aplică experiența de mii de ani a scandinavilor.

”De exemplu, în mijlocul clădirii este amplasat ”nucleul” de beton, - explica în timpul excursiei consilierul Academiei Michael Cristiansen. În spatele pereților acestuia sunt amplasate componente ale oficiului, ce consumă cel mai mult IMG 1861energie: bucătărie, baia, etc. Pe parcursul unei zile de iarnă, betonul se încălzește, iar noaptea căldura se emană. Așa, searaalimentarea cu căldura se închide. Vara, din contra, betonul răcit noaptea ne permite să economisim resursele pentru aerul condiționat. Desigur, spre deosebire de noi, vikingii în loc de beton foloseau pietre la construcția caselor”.

E greu de descris toate tehnologiile prezente în clădire: de la ziare vechi, impregnate cu borul necombustibil, care reprezintă o metodă extraordinară de izolare, până la sistemul informatic, ce rabatează o dată pe oră automat ferestrele. IMG 1830Și nici nu trebuie să le menționăm pe toate. Nu există o tehnologie universală de economisire a energiei. Aceasta, de obicei, se formează în baza unui set de decizii. Doar că utilizatorii trebuie să observă resursele de care dispun, pentru a le aplica eficient.

De exemplu, în Danemarca sunt avantajoase investițiile în reducerea consumului de energie al clădirii, fapt ce îi mărește costul. Acesta este stabilit de un specialist, prezent în fiecare municipalitate. Eficiența energetică variază de la indicatorul D până la AAA+. Pentru insula Samsø, consumul optim este de 15 kW/oră. El poate fi și mai redus și, respectiv, mai costisitor, ceea ce deja nu este eficient. Cât despre Moldova, aici indicatorul dat ajunge până la 140 kW/oră, conform datelor biroului de construcții Verdelit. Însăși Michael Cristiansen, împreună cu alți 3 membri ai familiei sale, are o casă cu suprafața de 160 m.p., cu consumul de energie de 30 kW/oră. Așa, în comparație cu vecinii, care plătesc pentru căldură și apa fierbinte 3 mii de euro, el cheltuie doar 365.

IMG 2111
Merită de menționat faptul că ”fenomenul Samsø” este cunoscut în toată lumea. Totul a început acum 10 ani, când prim-ministrul Danemarcei a promis în cadrul unui summit internațional că va reuși să dezvolte proiectul de independență energetică totală a teritoriului. Așa, a fost lansat un concurs, câștigătorul căruia a devenit proiectul de la municipalitatea Samsø. Drept rezultat, a fost lansat procesul, în rezultatul căruia insula a devenit independentă din punct de vedere energetic. Aici, pentru 1 mil. de euro au fost construite 11 instalații eoliene, cu o putere de 1 MW. Costurile au fost răscumpărate timp de 6-7 ani. În plus, pe insulă se dezvoltă producția biogazului și folosirea combustibilului din paie, și multe altele. Volumul total al investițiilor a constituit 55 mil. de euro, dintre care 8 mil. – din partea UE, iar restul – de la companiile și locuitorii insulei.

IMG 1887De exemplu, fiecare locuitor poate deveni co-proprietarul unei turbine eoliene. O parte din acțiuni aparțin băncii și sunt divizate în trei categorii: mici (câte 200 de euro), medii (câte 500 de euro) și mari (câte 4 mii de euro). Michael are în posesie două acțiuni mari, care îi aduc anual dividende în valoare de 130 de euro. ”Este o investiție excelentă!”, afirmă el.

Drept rezultat, municipalitatea (analogul raionului nostru) Samsø, unde locuiesc 3700 de oameni, fiind a treia de la capăt după numărul populației din cele 98 de municipalități daneze, se amplasează pe al patrulea loc după nivelul de bunăstare a locuitorilor săi. Bugetul său anual constituie 400 mil. de coroane daneze sau 1,2 mld. de lei moldovenești. (Bugetul total al Republicii Moldova, aprobat în martie anul 2015 presupune venituri de 30,3 mld. de lei (+9,5% în comparație cu anul 2014), iar cheltuielile ajung până la 34,3 mld. de lei (+16,9%)).

Spre deosebire de țara noastră, banii municipalității Samsøsunt cheltuiți în baza deciziilor comune, luate de locuitori. Printre ultimele se evidențiază procurare a 29 de automobile electrice de clasa A (Citroën) și B (Renault). Va fi instalată și o construcție specială pentru acestea, deasupra căreia vor fi plasate panourile solare fotovoltaice. Alimentarea va fi gratuită.

Electricitate și biomasă

IMG 1869Între timp, Guvernul Danemarcei, care reglementează piața energetică prin intermediul impozitelor și altor taxe, are o atitudine specială față de produse fotovoltaice: la maxim pentru necesități personale, la minim – pentru rețea. Cel mai probabil, acest fapt rezultă din riscul apariției dezechilibrului în perioade de noapte.

De aceea, ”scurgerea” în rețea a energiei, obținute de la o sursă, se limitează la 6 kW/oră. Impozitul ajunge la 50%. Unul din fermierii Samsøne-a arătat ce ieșire a găsit el din situația creată. El a instalat un parc de baterii solare, completate de un bloc de baterii moderne de litiu (care aplică aceeași tehnologie, ca și IMG 2003acumulatoarele pentru laptopuri și telefoane mobile). Volumul fiecărui acumulator este de 8 kW, iar patru dintre ele ar putea satisface necesitățile unei case mari. Fiecare baterie poate funcționa în limita de 2 mii de cicluri de încărcare/descărcare – minim 6 ani.

Știință și biomasă

Într-o țară mică activează o rețea bine-dezvoltată de R&D și transferul de tehnologii. Pe lângă Academia Energetică, jurnaliștii din Moldova au reușit să viziteze și două instituții neobișnuite: centrul de testare a tehnologiilor bio Force IMG 1847Technology și Parcul de Business Agricol.

În cadrul primei instituții, tehnologiile de dezvoltare a biomasei reprezintă doar o ramură de activitate. În prezent, Force Technology dezvoltă două utilaje, unul dintre care este camera video, ce permite filmarea arderii combustibilului în cuptor. Dacă flacăra se mișcă într-o parte nedorită, construcția cuptorului este schimbată. Iar cele mai interesante dezvoltări, care se instalează prin toată lumea, inclusiv și în China, sunt filtrele multietajate de reducere a emisiilor în atmosferă. Doar arderea combustibilului din biomasă duce la emisii voluminoase de funingine. Și următoarea etapă a strategiilor europene de bioenergie va fi reducerea principială a daunelor aduse mediului.

Parcul de Business Agricol reprezintă un incubator normal, care reunește start-up-eri și investitori potențiali. Acolo are loc analiza proiectelor. Pe lângă aceasta, oamenii de afaceri primesc ajutor în alcătuirea business-planurilor și în acces la finanțare.

Câte paie sunt în Danemarca și câte în Moldova

IMG 1515Conform datelor, oferite de consilierul al Consiliului agriculturii al Danemarcei și producătorului Tomas Holstom, în anul 2014 în țară au fost cultivate 9,8 mil. de tone de cereale și leguminoase. În Moldova, conform datelor prezentate de Biroul Național de Statistică, - 2,9 mil. de tone, printre care 1,1 mil. de grâu și 1,5 mil. de porumb. Aici mai putem adăuga și 559 mii de tone de floarea soarelui. Totuși, datele statistice, ce țin de volumul de biomasă produsă, lipsesc.

Danemarca însă, a obținut anul trecut 5,5 mil. de tone de paie. Dintre ele, conform normelor obligatorii, o parte a rămas pe câmpuri în calitate de îngrășământ, 1,8 mil. de tone sunt utilizate pentru creșterea animalelor, 1,5 mil. de tone – pentru energie. Volumul total al vânzărilor de paie pe piață a ajuns până la 100 mil. de euro. Iar prețurile și alte condițiile sunt reglate în baza contractelor între asociațiile fermierilor Mapși producătorii de energie, a explicat domnul Holst. Contractele se încheie pe o perioadă de 5 ani.

Descentralizare și securitatea energetică

Mai multe cabinete prezintă aceeași imagine de producție de energie centralizată în anii 80 și descentralizată în prezent.

Accentul se pune pe stațiuni mici. Am reușit să ajungem la una din ele: ea produce 10 MW de energie electrică și 20 MW de energie termică din paie sau deșeuri de lemn (înainte, producția se baza pe cărbune). Ea satisface necesitățile unui oraș mic, cu o populație de 22 mii de locuitori. Cu toate acestea, în centrul orașului este amplasată și o stație de alimentare cu gaze naturale, care este în conservare.
IMG 2351
Danemarca, în Marea Nordului, dispune de zăcăminte de gaze naturale. Însă acestea, totuși, nu sunt exploatate, iar gazul natural importat este taxat. Țara mai dispune și de zăcăminte de cărbune, însă acestea sunt conservate. Combustibilul din biomasă însă, nu se taxează. Astfel, utilizarea acestuia este de două ori mai ieftină, decât cea gazului natural și de trei ori mai ieftină, decât a produselor obținute din prelucrarea petrolului.

Igor Fomin

Copenhaga – Chișinău

Foto: autor și Proiectul “Energie și biomasă în Moldova“



Articol pregătit de MyBusiness.md



ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика