Se închide altă fabrică din România! Producătorii chinezi au dus „la sapă de lemn” o companie românească, producătoare de mobilier. Despre ce este vorba mai exact?

Famos și-a întrerupt producția

Famos, un cunoscut producător de mobilă, și-a întrerupt producția din cauza condițiilor economice dificile în industria prelucrătoare de mobilă.

Acționarii firmei au dezvăluit că principalele motive sunt costurile crescute ale materiilor prime și energiei, dar și competiția puternică din partea produselor similare importate din China, ce sunt disponibile la prețuri semnificativ mai scăzute.

„Prețul comenzilor plasate de către clienți nu permite continuarea producției, nefiind sustenabilă din punct de vedere economic”, se arată în decizia acționarilor.

Înainte de a întrerupe complet producția, compania respectivă va continua să opereze cu un număr redus de personal, ajustat în funcție de volumul comenzilor și pentru a asigura siguranța și buna funcționare a întregii platforme industriale, transmite economica.net.

Se vor pune la vânzare mai multe proprietăți din patrimoniul societății

În paralel cu suspendarea activității de producție, acționarii au decis să pună în vânzare mai multe proprietăți din patrimoniul societății. Astfel, complexul de clădiri din Odorheiu Secuiesc, unde se găsește unul dintre sediile companiei, este disponibil pentru vânzare la un preț de pornire de cel puțin 2,7 milioane de euro.

Complexul de clădiri din Cristuru Secuiesc, unde se află al doilea sediu al societății, este pus în vânzare pentru cel puțin 735.150 de euro.

În anul 2023, Famos a raportat o cifră de afaceri netă de 33 de milioane de lei, în scădere cu 10,4% față de anul 2022. În plus, a înregistrat pierderi de peste 5 milioane de lei în același an. În anul 2023, numărul mediu de angajați a fost de doar 262 de persoane, cu 46 mai puțini față de anul 2022.

Romanița S.A. și-a încheiat activitatea fix de 1 Decembrie

Vă amintim că, la finalul anului trecut, o altă fabrică de renume din România și-a încheiat activitatea. Romanița S.A. și-a încheiat activitatea fix de Ziua Națională. Romanița S.A. din Caracal era una dintre cele mai cunoscute fabrici de confecții din România.

Cu 35 de ani de activitate, Romanița s-a clasat în topul producătorilor de confecții textile din România. De la înființarea ei din anul 1972, a depus eforturi constante pentru a crește calitatea produselor sale.

De Ziua Națională a României, circa 250 de oameni au intrat în șomaj, conform prevederilor legale. În decembrie 2023, mai erau doar 25 de persoane care au asigurat condițiile necesare de pază, conservare a clădirilor fabricii și conservare a spațiilor interioare.

capital.ro

Noua strategie energetică a României 2025-2035 publicată de Ministerul Energiei are printre obiective asigurarea integrală, în orice situație și pe termen nedefinit, a consumului de energie al Republicii Moldova și, mai mult, vorbește despre impunerea prin legislația românească a garantării aprovizionării cu energie a Republicii Moldova.

“Securitatea energetică a României este indisolubil legată de cea a Republicii Moldova. Sectorul energetic național trebuie să aibă capacitatea de a asigura întreaga necesitate a Republicii Moldova, pe perioadă nedeterminată, sub orice circumstanță. În acest context, România aspiră să consolideze profilul țării de pilon regional al securității energetice”, se arată în strategie, scrie economica.net.

“Pentru România, prioritatea de prim-rang este interconectarea energetică cu Republica Moldova, asigurându-i acesteia securitatea energetică în proporție de 100%”, se mai arată în document, care mai vorbește și despre faptul că România trebuie să integreze piața de energie electrică a Republicii Moldova în cea națională și internațională.

În strategie se vorbește despre situația actuală, de exemplu despre faptul că 80% din necesarul de carburanți al Republicii Moldova este asigurat din România sau că societatea românească Transgaz a preluat gestionarea sistemului național de transport al gazelor naturale din Republica Moldova.

Pentru viitor, strategia vorbește despre creșterea capcității de interconectare: “O prioritate stringentă pentru România este dezvoltarea cu rapiditate a mai multor noi interconexiuni cu Republica Moldova” – și amintește că sunt în derulare proiecte pentru noi linii de 400 kV.

Republica Moldova ar urma să fie conectată la sistemul energetic românesc prin trei linii de interconexiune. Una este linia electrică aeriană Vulcăneşti- Chişinău de 400 kV, care va va avea  peste 150 de kilometri și a cărei construcție a început deja. A doua este linia de 400 kV Suceava-Bălți, de 142 km, dintre care 93 km pe teritoriul României, care are finanțare europeană pentru sectorul românesc și pentru care Transelectrica a scos  deja la licitație contractul de construire. O a treia este încă în proiect, între stațiile Strășeni (Moldova) și Gutinaș (România), și pentru care guvernul de la Chișinău are asistență de la USAID.  Linia aeriană va avea o lungime de 190 de kilometri.

De asemenea, se urmărește și o creștere de capacitate în ceea ce privește interconectarea sistemelor de transport al gazelor naturale,  astfel ca, mai ales după ce România va extrage gazele naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră și va deveni exportator net, gazele să poată fi folosite și în Republica Moldova, care nu va mai fi astfel dependentă de gazele rusești.

Marius Iliev, liderul grupului viticol românesc Vintruvian Estates acuză, într-un interviu pentru Vinul.ro, autoritățile din Republica Moldova și anumiți producători de vinuri de „practici incorecte sau ilegale”. În replică, aceștia susțin că sunt acuzații nefondate.

Potrivit lui Marius lliev, în rândul producătorilor români de vinuri din România ar exista o revoltă, care nu ar fi legată de „ascensiunea” vinurilor moldovenești care au ajuns la o cotă de 15% din piața românească și ar „înghite din cota aparținând de drept cramelor romanești”, scrie mold-street.com.

Practici inamicale și/sau ilegale din partea cramelor din Moldova

„Nici vorbă de așa ceva! Revolta este legata de unele practici inamicale și/sau ilegale pe care fie unele organisme oficiale moldovenești, precum Wines of Moldova, fie unii producători din Republica Moldova, le adoptă. Nu este nimeni naiv între producătorii din România să creadă că poate elimina competiția pe modelele protecționiste din epocile trecute”, afirma șeful Vintruvian Estates in interviul pentru Vinul.ro.

Potrivit lui, „practicile incorecte sau ilegale sunt o îngrijorare din ce în ce mai mare, mai ales că există o opinie exprimată public că producătorii din Republica Moldova ar beneficia de o exceptare de la aplicarea legii în aceste vremuri dificile și în perioada de pre-aderare”. „Poziția noastră este clară în această privință: legea-i una pentru toți”, susține Marius lliev.

Specialistul prezintă și un caz din Dealu Mare (regiune vitivinicolã din România), despre care spune că încalcă „Legea Viei și Vinului + norme și alte acte (inclusiv Regulamente Europene)”.

Atac la adresa Vinăriei Purcari

„Nu poți folosi o denumire protejată, așa cum este Ceptura, în etichetarea vinurilor care provin din alt areal - nici măcar din alt centru viticol din Dealu Mare. Deci a eticheta un vin produs în Republica Moldova cu marca Ceptura este o fraudă la lege. Problema este că ea este făcută cu bună știință, și nu ca o simplă eroare”, afirmă Marius lliev, care sugerează astfel că Vinăria Purcari, cel mai mare producător de vinuri din Republica Moldova, care deține și o crama la Ceptura, România, ar încălca legislația română.

Mold-Street.com a solicitat un comentariu de la Victor Bostan, fondatorul și șeful Vinăriei Purcari. El califică învinuirea adusă de Marius lliev ca neîntemeiată si „bazată pe unele gânduri și calcule personale”.

„Noi am avut o discuție acum 2-3 luni la Paris la expo, i-am dat unele cifre, l-am invitat cu echipa de experți să vină la Purcari și nici nu gândeam ca el vine cu așa tâmpenie public. Este o supărare, când noi anul acesta am devenit N1 in România și el face doar 10% din cifrele noastre. Purcari deține 50% din segmentul premium în România. Cu Ceptura e și mai simplu, pe el nu-l privește total. Ne clarificam... O trecem și pe aceasta. Cu Putin în 2006 a fost mai grav. Aici, acum cred că mai sunt și legi și reguli ce funcționează. Atunci nu a funcționat nimic”, a menționat vinificatorul.

Moldova produce prea mult vin Rară Neagră?

Dar Iliev lansează și alte învinuiri. El acuză Republica Moldova de „furt de identitate” în cazul soiulul Feteasca Regală. Totodată, despre „Băbească Neagră - Rară Neagră” spune ca „discrepanța dintre suprafața plantată cu Rară Neagră [din Republica Moldova] si producția mare de vinuri ridică suspiciunea falsificării identității senzoriale a acestui sor”. „Nu este o acuză, ci o ipoteză plauzibilă”, a adăugat el. Iliev susține chiar că producătorii români vor cere despăgubiri.

Potrivit Vinul-ro, Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) a oferit răspuns la aceste acuzații. De exemplu, cu privire la „discrepanța dintre suprafața plantată cu Rară Neagră și producția mare de vinuri” - în conformitate cu Registrul Vitivinicol al Republicii Moldova, deținut de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și gestionat de către ONVV, în prezent, soiul Rară neagră ocupă o suprafață de 223 ha”, ceea ce este de 2 ori mai mult decât cifra menționată de Iliev.

În plus, ONWV afirmă că, orice abatere sau încălcare a legislației României sau a Republici Moldova trebuie să fie examinată de autoritățile de control abilitate, documentate, susținute de probe, și, după caz, sancționate”.

Defăimările publice nejustificate pot aduce atingeri grave intereselor producătorilor si imaginii țării, ceea ce Republica Moldova a suferit anterior, în perioada anilor 2006-2013, când Federația Rusă a interzis importul de vinuri din Republica Moldova și a lansat acuzații neprobate. România este o piață de export strategică pentru Republica Moldova, dar și o tară cu care avem cele mai bune relații, o istorie comună și, sperăm noi, un viitor comun”, mai spune ONVV.

În perioada anilor 2022-2024, Republica Moldova a exportat peste 3 522 000 de butași (material săditor) de trandafir, anunță Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Principalele țări de export sunt Ucraina, Belarus, Letonia, Turcia, Polonia, România, Lebanon și Uzbekistan.

Agricultorii din satul Dobrogea Veche, raionul Sîngerei sunt unii dintre cei mai activi producători de puieți de trandafir din țară. Operatorii economici din sat au reușit, în ultimii trei ani, să exporte o cantitate de peste 570 de mii de butași, iar în primele luni ale anului 2024 din regiune s-au exportat aproximativ 163 de mii de puieți, scrie realitatea.md.

Accesul pe piațe noi reprezintă o oportunitate semnificativă inclusiv și pentru producătorii de puieți de trandafir. În anul 2022, ANSA a obținut permisiunea Republicii Moldova de a exporta puieți de trandafir și în Uzbekistan.

„Amintim, că datorită rezultatului cooperării, la nivel tehnic, între Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor şi Comisia Europeană, a schimbului de informații, a discuțiilor pentru argumentarea riscurilor fitosanitare, Republica Moldova în anul 2022 a obținut dreptul să exporte pe piața UE a materialului săditor de nuc și măr, iar în 2024 materialului săditor din genul Prunus L. (prun, vișin, cireș, ș.a)”, comunică sursa citată.

Dorina Baciu administrează atelierul de producere a cașcavalului artizanal „Sălașul Baciului” din satul Sadaclia, raionul Basarabeasca, afacere fondată alături de soțul ei, Valeriu Motroi. Ei sunt unicii artizani autohtoni care produc cașcavaluri cu o perioadă de maturare de până la 50 de luni, după tehnologii italiene.

„Am început să iubesc cașcavalurile când locuiam în Italia. În acea perioadă, în Moldova, tatăl meu a cumpărat 100 de oi, sperând că eu și soțul meu ne vom întoarce acasă și ne vom ocupa de ele. Nu-mi puteam imagina cum ar fi să producem cașcavaluri în Moldova. Timp de secole, brânza tradițională a fost mai populară: brânză de oaie, brânză de capră... nu exista o cultură a consumului de cașcaval produs local. Cred că și acum suntem la vreo 10 ani depărtare până acesta va fi consumat în cantități care să încurajeze producătorii să lanseze o astfel de afacere. De aceea și suntem atât de puțini cei care activăm în industria cașcavalului artizanal”, spune Dorina.

Dorina și soțul ei, originari din același sat, au petrecut o perioadă semnificativă lucrând în Italia - el timp de 13 ani și ea timp de 10 ani, timp în care Dorina a încercat multe locuri de muncă: la fabrica locală de produse lactate, la construcții și chiar a lucrat în calitate de conducătoare auto, fiind însărcinată.

„Când eram mică, îmi doream să scap cât mai repede de sat și să nu am treabă cu animalele și laptele. Am absolvit Facultatea de Drept și căutam oportunități în afara țării. Dar viața își are căile sale misterioase și acum sunt aici, lucrând cu laptele. Diploma în drept m-a ajutat de-a lungul drumului: să scriu scrisori oficiale, contracte, să-mi apăr drepturile și să promovez inițiative juridice în favoarea micilor producători”, menționează Dorina.

Deși petreceau în Moldova doar două săptămâni pe an, ideea de a reveni definitiv și de a lansa o afacere era mereu prezentă. Dorința și dorul au câștigat în cele din urmă și au determinat cuplul să revină în țară în 2015 și să-și lanseze afacerea în 2017. În ultimul an petrecut în Italia, Dorina și Valeriu au vizitat sate mici din munții Siciliei pentru a studia tehnologia și obține experiență în domeniul produselor artizanale.

Antreprenorii au produs inițial brânză tradițională, apoi au trecut la cea maturată, devenind unii dintre pionierii producției de cașcaval artizanal în Moldova. Deoarece produsul era nou pentru public, familia oferea inițial mostre gratuite și vindea produsele la prețuri simbolice, pentru a urmări reacția cumpărătorilor și a pieții.

În timp, au fost nevoiți să renunțe la cele 100 de oi, îngrijirea acestora și gestionarea afacerii în același timp fiind prea solicitante.

Din 2018, Dorina și familia ei au început să vândă la Eco-local, un târg de produse eco și artizanale, organizat în fiecare sâmbătă în Chișinău. Oamenilor le-au plăcut brânzeturile, iar uneori, chiar și cu patru vânzători la masă, producătorii nu puteau face față cererii. Deși între timp gama a fost completată cu noi tipuri de cașcaval, producătorii continuă să folosească tehnologia originală și laptele de calitate.

„Odată am fost vizitați de o delegație din care făcea parte și un tehnolog italian. Acesta a gustat produsele noastre și a spus că nici chiar în țara sa, în regiunile montane, această rețetă nu a fost păstrată. Și-a exprimat admirația și ne-a urat succes. Astfel de experiențe ne dau putere să continuăm,” își amintește Dorina.

În sezonul de vârf, sunt procesați aproximativ 200 de litri de lapte pe zi, cele mai intense luni fiind mai, iunie și iulie. Cașcavalul necesită mult timp și atenție, lipsind antreprenorii de somn și odihnă în această perioadă. Familia lucrează practic 24 de ore pe zi, un ciclu de procesare durând 12 ore.

Dorina și soțul ei nu intenționează să extindă prea mult afacerea, păstrând-o ca afacere de familie de produs artizanal. În prezent, există cerere la produsele lor și pe piața din România, iar producătorii sunt deschiși la opțiuni de export. Anterior, au încercat să colaboreze cu rețele de supermarketuri locale, dar li s-a spus că produsele străine sunt mai populare decât cele locale, și dacă au același preț, cumpărătorul va alege cel mai probabil produsul importat.

„Gestionarea unei astfel de afaceri nu este pentru oricine. Necesită multă muncă și dedicare, obstacole neașteptate apar mereu. Doar profitul financiar nu merită efortul. Păstrăm un ritm de dezvoltare constant, dar pandemia și războiul din Ucraina ne-au încetinit, am pierdut venituri de la restaurantele care s-au închis,” menționează antreprenoarea.

Aceste provocări, totuși, au dus la obținerea primului sprijin financiar nerambursabil de care a beneficiat afacerea familiei Baciu-Motroi. „Un moment mai potrivit nici nu era posibil”, își amintește Dorina, care atunci nu credea că propunerea lor de proiect ar putea fi câștigătoare la un concurs de finanțare și că ar putea beneficia de sprijin fără a oferi ceva în schimb.

Afacerea de familie a beneficiat de fonduri din partea Guvernului Japoniei și PNUD pentru procurarea unei mașini speciale pentru colectarea, transportul și stocarea laptelui și cașcavalului.

„Achiziția unei mașini de livrare a devenit de ceva vreme o necesitate stringentă pentru dezvoltarea afacerii. Clienții vor putea primi produsele noastre proaspete mai rapid, respectând toate standardele de igienă și calitate. Este o ușurare pentru echipa noastră, deoarece livrările anterioare necesitau multă organizare, logistică și efort pe care acum îl putem redirecționa către alte procese de producție”, spune Dorina Baciu.

Recent, Dorina a fost aleasă co-președintă a micro-clusterului zootehnic „Cimișlia-Basarabeasca”, creat în 2023 cu sprijinul proiectului PNUD „Piețe reziliente și incluzive în Moldova”, finanțat de Elveția. Deși inițial era sceptică în privința colaborării cu alți producători și procesatori de lapte din zonă, după multiple întâlniri și vizite de studiu organizate la ferme-model din țară, a admis că există un potențial uriaș de colaborare și dezvoltare în acest domeniu.

„Simt că viitorul va fi generos cu sectorul zootehnic și produsele lactate artizanale, era și timpul să îi fie acordată atenția cuvenită. În cadrul micro-clusterului nostru, ne propunem să facem schimb de experiență și să formăm parteneriate cu antreprenori din întreaga țară și cu un alt cluster zootehnic susținut de PNUD - ‘Bacii Sudului’ din Cahul. Ei au început acest drum mai devreme și ne pot ajuta să evităm anumite greșeli”, explică Dorina.

Antreprenorii din micro-clusterul zootehnic „Cimișlia-Basarabeasca" vor beneficia din partea PNUD și Elveției de echipamente pentru procesarea laptelui și stocarea produselor lactate. De asemenea, fondul genetic al animalelor din fermele de oi și capre va fi îmbunătățit prin achiziționarea unor rase de animale mai productive, iar condițiile de întreținere și hrănire a animalelor vor fi optimizate. Este planificată și lansarea unei fabrici de producție a furajelor, precum și testarea fertilizării ecologice utilizând deșeuri de origine animală.

Vizitele de studiu în România, organizate de proiect, au deschis noi perspective pentru fermieri și producătorii de lactate, având în vedere și procesul de integrare în Uniunea Europeană și faptul că produsele necesită o pregătire riguroasă pentru piața europeană.

„Nu regret că am revenit acasă. M-am simțit întotdeauna străină în altă parte... cum spune zicala - ‘Musafirul este binevenit pentru trei zile’. Deși avem mult de muncă, sunt fericită cu viața de aici și cu tot ce pot oferi copiilor mei: cercuri de sport, cursuri de limbi străine... Nu mi-aș fi putut permite acestea în Italia. Nu știu dacă ei vor dori să continue această afacere, vom respecta decizia lor, așa cum și părinții mei au respectat dorința mea de a absolvi facultatea de drept și de a pleca din țară, fără să bănuiască că voi reveni și îndrăgi această industrie,” conchide antreprenoarea Dorina Baciu.

Exportul merelor moldovenești în 2023 a fost către 49 de țări, susține expertul în politici economice, Veaceslav Ioniță. Cel mai mare preț a fost cel pentru livrarea merelor în Qatar și Emiratele Arabe Unite.

Astfel, exporturile au avut loc după cum urmează: Federația Rusă – 52,9%; Kazahstan – 17,4%; România – 10,1%; Belarus – 5,3%; Emiratele Arabe Unite – 3,8%; Arabia Saudită – 3,3%; Uzbekistan – 1,9%; Kîrgîzstan – 1,3%; Oman – 0,5%; Qatar – 0,5%; altele 39 de țări – 3%, scrie agroexpert.md.

Despre prețul mediu de export al merelor, a afirmat că în perioada 1994/1995 a fost de 0,26 dolari/kg; între 1996/2000 – 0,28; 2001/2005 – 0,18; 2016/2010 – 0,27; 2011-2015 – 0,24; 2016/2020 – 0,25; 2021 – 0,43; 2022 – 0,48; 2023 – 0,54. Astfel, s-a observat o creștere a prețului de export după 2021.

Referitor la prețul mediu de export în 2023, a specificat că în Qatar și Emiratele Arabe Unite s-a exportat cu 0,85 dolari/kg; Oman – 0,81; Arabia Saudită – 0,79; Belarus – 0,70; Uzbekistan – 0,67; Federația Rusă – 0,62; Kîrgîstan – 0,57; România – 0,55; Kazahstan – 0,31; restul 39 de țări – 0,62.

Republica Moldova se va integra în piaţa comună europeană de energie înainte de a deveni stat membru al Uniunii Europene, odată cu intrarea în funcţiune a tuturor celor trei linii de interconexiune cu România, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, Victor Parlicov, ministrul Energiei de la Chişinău.

Acesta a subliniat că interconexiunea Isaccea-Vulcăneşti este deja funcţională, iar Bălţi-Suceava a intrat în proceduri de achiziţie a lucrărilor de proiectare şi construcţie, orizontul de timp pentru finalizare fiind sfârşitul anului 2027. O a treia linie, care s-a conturat doar în urmă cu câteva luni, Străşeni – Gutinaş, are estimat ca termen de finalizare sfârşitul anului 2028.

Ministrul moldovean al Energiei a precizat că investiţiile actuale din sectorul energetic din Republica Moldova le depăşesc pe cele realizate în toţi cei 30 de ani anteriori de independenţă, iar banii nu sunt o problemă în momentul de faţă, deoarece ţara are un grad relativ scăzut al datoriei publice.

Victor Parlicov a vorbit şi despre sursele de aprovizionare cu gaze ale ţării sale şi a menţionat că pe parcursul anului 2023 Republica Moldova nu a consumat gaze de la Gazprom.

Totodată, oficialul moldovean a semnalat că există multe proiecte pe partea de energie regenerabilă, eoliană şi solară, şi a insistat asupra necesităţii unor proiecte de eficienţă energetică, în contextul în care Republica Moldova consumă în prezent cam de două ori mai multă energie pentru a întreţine un metru pătrat de clădire comparativ cu media UE.

Moldova se clasează pe locul nouă în lume în rândul țărilor cu cel mai ieftin internet fix, potrivit unui nou raport global. Utilizatorii din Moldova plătesc în medie 9,19 USD pe lună pentru serviciile de internet, o sumă considerabil mai mică decât în multe alte țări, arată datele cable.uk, scrie bani.md.

Deși costul internetului în Moldova este mai mare decât în Ucraina (7,35 USD) și România (8,6 USD), este totuși mai mic decât în Bulgaria (10,47 USD) și Turcia (10,95 USD).

Topul țărilor cu cel mai scump internet fix:
– Insulele Solomon: 457,84 USD pe lună
– Burundi: 304,57 USD
– Insulele Turks și Caicos: 212 USD
– Insulele Virgine Britanice: 189 USD
– Bermude: 185 USD

Aceste prețuri ridicate se datorează în principal dificultăților de instalare a infrastructurii în zonele insulare și izolate.

Topul țărilor cu cel mai ieftin internet fix:
– Sudan: 2,4 USD pe lună
– Argentina: 5,17 USD
– Belarus: 7,03 USD
– Ucraina: 7,35 USD
– Egipt: 8,31 USD

Costul internetului în alte țări:
– Vietnam: 8,7 USD
– Croația: 21,9 USD
– Muntenegru: 25 USD
– Italia: 30,9 USD
– Spania: 31,9 USD
– Slovenia: 40,3 USD
– SUA: 65 USD
– Norvegia: 80,2 USD
– Emiratele Arabe Unite: 142,6 USD

Clasamentul demonstrează că, deși Moldova nu are cel mai ieftin internet fix din lume, costul rămâne semnificativ accesibil în comparație cu multe alte state. Accesul la internet rapid și la prețuri reduse continuă să fie un avantaj competitiv important pentru țară.

Răsturnare de situaţie în cazul Mădălinei Cojocari, fetiţa din Republica Moldova dispărută fără urmă de un an şi jumătate în America. După tot atâta timp, mama sa a pledat vinovată în faţa judecătorului. Aceasta era acuzată că nu a raportat dispariţia copilei la poliţie.

Diana Cojocari a fost eliberată, marți, din închisoare, după 520 de zile de arest şi e la un pas de a fi deportată în Republica Moldova, ea neavând cetăţenie americană. Soţul său, cetăţean american, a ieşit pe cauţiune anul trecut, iar azi va fi şi el audiat de magistraţii americani, scrie antena3.ro.

Diana Cojocari a pledat vinovată pentru că nu a raportat dispariţia fiicei ei Mădălina. Este ştirea pe care au urmărit-o aseară toţi locuitorii din Cornelius, un orăşel mic din Statul Oregon.

În noiembrie 2022 Mădălina Cojocari, o fetiţă din Republica Moldova, a fost vazută ultima dată, coborând din autobuzul şcolar.

Mama ei, Diana Cojocari, a reclamat dispariţia abia pe 15 decembrie 2022, după mai multe presiuni făcute de reprezentanţii şcolii unde învăţa fetiţa. Poliţiştii şi agenţii FBI au făcut de-atunci ample acţiuni de căutare, însă nici urmă de Mădălina.

Au fost mai multe ipoteze pe care anchetatorii le-au verificat şi mai multe piste. S-a bănuit inclusiv faptul că soţul american ar fi drogat-o pe Diana Cojocari şi ar fi furat copilul.

Mama Mădălinei şi soţul acesteia, Christopher Palmiter, un cetăţean american, au fost arestaţi în decembrie 2022, fiind bănuiţi că stau în spatele misterioasei dispariţii. Anchetatorii au percheziţionat casa, au scotocit împrejurimile, au făcut postere cu poza fetiţei, au dat-o în urmărire şi niciun rezultat. Mădălina e de negăsit.

Bunica fetiţei, Rodica Cojocari, a şocat în urmă cu 9 luni când a apărut în faţa curţii unde se judeca procesul lui Christopher Palmiter.

Diana Cojocari a stat în arest 520 de zile, maximum prevăzut de legea americană pentru acuzaţiile ce îi sunt aduse. 

Diana Cojocari, mama Mădălinei, şi-a schimbat pledoaria din nevinovată în vinovată, marți dimineaţă. Ea se află în spatele gratiilor din decembrie 2022, fiind acuzată că nu a raportat la poliţie dispariţia fiicei sale.

Odată cu eliberarea din închisoare, Diana riscă să fie deportată în Republica Moldova. Asta ar putea îngreuna investigaţiile viitoare.

Christopher Palmiter a fost eliberat în august anul trecut, după ce cauţiunea sa a fost redusă de la 200 de mii de dolari, la 25 de mii de dolari.