Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului din cadrul Guvernului Republicii Moldova a anunțat, săptămâna trecută, faptul că a avizat preluarea Portului Internațional Liber Giurgiulești, situat pe teritoriul de peste Prut, de către Administrația Porturilor Maritime Constanța, societate de stat din România.

La scurt timp după acest anunț, Natalia Madjar, un cetățean moldovean care este reprezentantul în fostul spațiu sovietic al unui grup de firme turcesc ce a participat la licitație a contestat decizia și a afirmat că oferta României a fost mai proastă și că Administrația Porturilor ”nu este capabilă să-și gestioneze eficient propria infrastructură”, scrie g4media.ro.

De-a lungul timpului, Madjar a făcut mai multe vizite în Rusia și a avut întâlniri cu reprezentanți ai taberei pro-ruse din Republica Moldova. Într-un articol de acum două zile al unei influente publicații din Moscova, a fost expusă pe larg reacția lui Madjar, alături de pozițiile a doi lideri pro-ruși din Republica Moldova, unul declarând, în acest context, că acordul actual are o semnificație militar-politică, iar celălalt că ”va duce la posibilitatea ca Rusia să ne atace, iar acestea vor fi în mod legitim.”

Context

În urmă cu câteva luni, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), proprietarul Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, principalul port maritim-fluvial al Republicii Moldova, a anunțat scoaterea la licitație a acțiunilor firmei olandeze Danube Logistics prin intermediul căreia administrează acest port. Situat pe o scurtă porţiune de faleză la Dunăre din Republica Moldova, portul se învecinează atât cu România (în zona Galați), cât şi cu Ucraina.

Portul gestionează peste 70% din comerţul de import şi export realizat pe cale navigabilă în această ţară. BERD a susţinut construcţia şi operarea portului încă din 1995, iar în 2021 a devenit singurul proprietar al Danube Logistics SRL. Încă din 2023 au apărut informații că Banca ar intenționa vânzarea acestui complex, ceea ce a fost urmat, anul trecut, de aprobarea de către Guvernul României a unui Memorandum privind dorința de a-l achiziționa. La Giurgiulești există și un Port de Stat, deținut de Republica Moldova.

Conform informațiilor din presa Republicii Moldova, Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului din cadrul Guvernului Republicii Moldova a avizat, săptămâna trecută, preluarea Portului Internațional Liber Giurgiulești de către Administrația Porturilor Maritime Constanța, societate deținută de Ministerul Transporturilor din România. Pe masa Consiliului s-ar mai fi aflat două oferte, una fiind a unei societăți din cadrul grupului turcesc Yildirim aparținând miliardarului Robert Yüksel Yildirim, un om de afaceri care, de-a lungul timpului, a avut multiple contracte în spațiul rusesc pentru achiziția de cărbune.

În 2018, Robert Yüksel Yildirim a asistat la un discurs ținut de Vladimir Putin la Moscova și a postat pe actuala rețea X fotografii. ”Well attended event”, a scris el

Vânzarea Portului încă nu a avut loc efectiv, obținerea avizului urmând să fie continuată de negocieri directe între BERD și Administrația Porturilor Maritime Constanța.

În timpul, dar și după depunerea ofertelor și anunțul Consiliului, poziții publice critice pe marginea procedurii a avut Natalia Madjar, reprezentanta Yildirim pe zona Comunității Statelor Independente (CSI – fostul spațiu sovietic). Pe 19 mai, la momentul în care în cursă rămăsese Administrația Porturilor, Yildirim și încă o ofertă, ea scria pe Facebook că ”aș dori să fac apel la toți, în special la funcționarii guvernului: fiți extrem de atenți în declarațiile și interpretările publice.

Declarațiile inexacte pot denatura percepția a ceea ce se întâmplă și pot induce în eroare publicul” și, apoi, îl tăguia pe președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, care ar fi declarat că doar România a depus ofertă, lucru contestat de aceasta: ”Dacă alegi să vorbești despre participanții la licitație, fii consecvent și sincer până la capăt. (…) Asta nu e adevărat.”

Ulterior anunțului Comisiei de examinare, Madjar a revenit pe Facebook cu un text în care a susținut că oferta Yildirim a fost mai bună decât cea a României – ”o investiție de 50 milioane euro – de două ori mai mare decât câștigătorul (24 milioane euro) (…) Concurenții noștri au oferit doar modernizare cosmetizată, fie pe infrastructura renovată mai devreme pe seama băncii în sine. (…) Potrivit datelor deschise, această structură (Administrația Porturilor Maritime n.r.) nu gestionează direct porturile, ci transferă terminale pentru închiriere pe termen lung către companii terțe.

Apare o întrebare logică: Dacă o structură nu este capabilă să-și gestioneze eficient propria infrastructură, cum va gestiona portul Giurgiulești cu poziția geostrategică cheie și provocările sale?”

În lungul mesaj, Madjar a adăugat: ”Ca cetățean al Republicii Moldova, nu-mi ascund dezamăgirea. Frustrările de a fi la un punct de ultimă oră. Statul a făcut din nou o alegere nu în favoarea viitorului, ci în favoarea unui trecut confortabil. Dependența este o alegere, nu forța. În favoarea interesului extern, nu a dezvoltării interne. (…) Pentru Moldova, aceasta a fost o șansă – istorică, rară, aproape imposibilă. În istoria țării, nu a existat niciodată un jucător de acest nivel. Şi poate… nu va intra N-I-C-I-O-D-A-T-Ă.”

Conform mai multor articole de presă și a unor postări pe rețelele de socializare, Natalia Madjar s-a născut în Găgăuzia, regiunea majoritar pro-rusă din sudul Republicii Moldova. În calitate de reprezentantă Yildirim în țările CSI, ea a promis investiții și avut întâlniri cu lideri din zonă, inclusiv cu bașcana Irina Vlah (2021) și a călătorit în Rusia, la Moscova (2021) și Sankt Petersburg (2024).

Contactată de G4Media.ro, Natalia Madjar a transmis că ”Nu sunt un susținător al niciunei forme de propagandă și nu m-am pronunțat niciodată împotriva parteneriatului strategic dintre Republica Moldova și România. Dimpotrivă, am pledat întotdeauna pentru transparență, dezvoltare și consolidarea instituțiilor suverane ale Republicii Moldova.

În ceea ce privește problema portului, compania noastră a participat la licitație exclusiv în calitate de investitor internațional profesionist, ghidată de considerații de afaceri — nu politice. Lăsăm toate evaluările în seama autorităților competente.”

Anunțul privind preluarea de către România a Portului Internațional Liber Giurgiulești a fost întâmpinat critic atât de presa pro-rusă din Republica Moldova – ”Este foarte improbabil, dar teoretic această țară (România n.r.) ne poate bloca pur și simplu coridoarele terestre dacă autoritățile moldovenești nu vor face ceva pe placul vecinilor, și atunci singura cale este portul Giurgiulești. În aceste condiții, nu putem urmări în liniște cum singura ieșire a Moldovei spre Lumea Mare poate fi cedată unui alt stat cu o politică nu întotdeauna previzibilă față de statul moldovenesc independent.” – cât și de mass-media din Rusia care, într-un amplu articol de ieri, a preluat afirmațiile Nataliei Madjar și a redat declarații pe subiect ale fostului președinte Vladimir Voronin și ale fostului ministru al Securității, Anatol Plugaru, fost șef KGB pe Republica Moldova.

Primului i-a fost preluată o declarație de pe Facebook în care a scris că ”Vând (cei din Guvernul Republicii Moldova n.r.) cu ușurință tot ce se poate vinde înainte de a se da în fugă (…) Acum se dovedește că toată această muncă enormă a fost făcută pentru ca o grămadă de muncitori temporari și amatori infractori de stat să cedeze, cu slăbiciune, portul Giurgiulești cine știe cui. (…) Mișcarea necontrolată a încărcăturii de luptă și, eventual, a forței de muncă, se încadrează perfect în logica politicii NATO în regiune. Implementarea acestei politici cu ajutorul actualelor autorități de la Chișinău este capabilă să transforme Moldova într-o țintă vie. Acest lucru este foarte periculos”.

Anatol Plugaru a fost sunat de publicația din Moscova și a declarat că ”președintele Sandu, prin deschiderea spațiului aerian al NATO, precum și a teritoriului prin care trupele și armele pot circula spre Ucraina, va duce la posibilitatea ca Rusia să ne atace, iar acestea vor fi în mod legitim”.

Polițiști din cadrul Poliției orașului Năvodari au fost sesizați, ieri, în jurul orei 14.00, prin apel 112, de către un bărbat, de 40 de ani, cu privire la faptul că, în timp ce s-ar fi aflat pe o plajă din Mamaia Nord, ar fi fost agresat fizic de către o femeie.

Potrivit IPJ Constanța, deplasați la fața locului, polițiștii au identificat-o pe femeia în cauză, de 50 de ani, care manifesta un comportament agresiv, scrie ctnews.ro.

„Din primele informații se pare că femeia este din Republica Moldova și ar fi practicat cerșetoria pe plajele din Mamaia Nord.

Bărbatul în cauză își rezervă dreptul de a depune plângere penală în termenul legal.

Polițiștii continuă verificările, urmând ca la finalizarea acestora să fie luate măsurile legale care se impun” – IPJ Constanța.

O femeie de 39 de ani din Republica Moldova a murit, duminică, după ce a căzut de la etaj, la Clinica Pediatrie II din Cluj-Napoca. Ea era internată cu copilul în vârstă de 2 luni, care a rămas deocamdată în grija medicilor.

”La data de 20 iulie a.c., în jurul orei 08.10, Poliţia municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată cu privire la faptul că, la o unitate spitalicească de pe strada Crişan, din municipiu, o femeie ar fi căzut de la înălţime. Echipajele de poliţie deplasate la faţa locului au constatat că persoana în cauză este o femeie de 39 de ani, din Republica Moldova”, a transmis, duminică, IPJ Cluj.

Sursa citată a precizat că echipajul medical aflat la faţa locului a constatat decesul femeii.

”În cauză, poliţiştii efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă, pentru stabilirea tuturor circumstanţelor producerii incidentulu”, a mai transmis Poliţia.

Potrivit Cluj24, incidentul s-a produs la Clinica Pediatrie II din Cluj-Napoca.

Femeia era internată cu copilul, în vârstă de 2 luni, iar acesta este ăn continuare ăn grija medicilor.

Italia este al treilea cel mai important partener economic al Republicii Moldova din Uniunea Europeană. În anul 2024, valoarea totală a schimburilor comerciale dintre cele două țări a depășit 716 milioane de dolari. Aceste relații comerciale acoperă o gamă variată de produse, de la textile și articole de îmbrăcăminte, până la bunuri industriale.

În 2024, exporturile către Italia s-au concentrat în special pe:

• Paltoane și scurte pentru bărbați – 31,9 milioane USD (+35,3% față de 2023);
• Jerseuri, pulovere, cardigane – 25 milioane USD (+10,5% față de 2023);
• Paltoane și scurte pentru femei – 17,8 milioane USD;
• Costume și taioare pentru femei – 14,5 milioane USD (+4,7% față de 2023).

Pe lângă articolele vestimentare, Republica Moldova a mai exportat în Italia ulei de floarea-soarelui, grâu, meslin, cabluri și fire.

La rândul său, Italia a exportat în Republica Moldova bunuri de larg consum și produse industriale precum: medicamente, cafea, frigidere, congelatoare, mașini de spălat vase, piei prelucrate și cabluri.

Această dinamică pozitivă reflectă consolidarea legăturilor economice dintre țările noastre și reconfirmă potențialul Republicii Moldova de a furniza produse competitive pe piața europeană.

În prezent, în Republica Moldova activează 1.141 de întreprinderi cu capital italian, investițiile în capitalul social însumând aproximativ 1,8 miliarde de lei. După valoarea capitalului investit, Italia se situează pe locul patru printre principalii investitorii ai țării noastre la nivel mondial.

Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Constanța, au documentat activitatea infracțională a unui tânăr de 19 ani, cetățean moldovean, cercetat pentru trafic de droguri de risc și de mare risc.

La data de 13 iulie 2025, acesta a fost prins în flagrant de polițiștii Secției 1 Constanța, în timp ce avea asupra sa 18 punguțe ce conțineau aproximativ 15 grame de cocaină (drog de mare risc) și 15 grame de canabis (drog de risc), toate pregătite pentru vânzare, scrie ct100.ro.

În aceeași zi, anchetatorii au stabilit că tânărul ar fi îngropat, în mai multe locuri din municipiul Constanța, alte 13 pachete care conțineau peste 63 de grame de canabis. Drogurile erau destinate comercializării prin intermediul unei platforme online, utilizând metoda „buy & drop”.

„Substanțele interzise au fost ridicate, iar în data de 14 iulie 2025, în urma unei percheziții domiciliare, polițiștii au descoperit și confiscat aproximativ 10 grame de cocaină, 27 de grame de substanță cristalină 2-MMC (drog de mare risc), 10 grame de ketamină (drog de risc), precum și alte mijloace de probă relevante”, a anunțat IPJ Constanța.

Ulterior, procurorii D.I.I.C.O.T. au dispus reținerea tânărului pentru 24 de ore. În cursul zilei de 15 iulie, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Constanța a fost sesizat cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor Secției 1 Constanța, al Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Ilfov și al jandarmilor din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

Precizăm că, pe tot parcursul procesului penal, persoana cercetată beneficiază de drepturile și garanțiile prevăzute de Codul de procedură penală, inclusiv de prezumția de nevinovăție.

Marile mişcări au adesea în spate zeci de ani de construcţie, de progres aproape imperceptibil, până într-un moment când se expun cu toată forţa lor în faţa privitorilor. Comunitatea de creatori din Europa de Est trăieşte un astfel de moment, anii de acumulare şi de muncă departe de lumina reflectoarelor primind în sfârşit recunoaşterea meritată. Din Ucraina, Republica Moldova, România, Ungaria şi până în Polonia, există o ligă de branduri curajoase, de stăpâni tineri ai unor meşteşuguri ancestrale, de reinventatori de simboluri, de emiţători de mesaje de o creativitate cu totul aparte. După Afaceri Premium face un efort de descoperire, de aducere în prim-plan a unor creatori din toate discplinele, nu ca un demers jurnalistic, ci ca un act normal de deschidere, de incluziune. Graniţele se şterg, frumosul este un limbaj universal.

OK KINO, un brand independent de modă din Chişinău, are o poveste recentă, dar claritatea abordării i-a permis să depăşească rapid graniţele Republicii Moldova. Intrând oarecum de la periferie în această industrie, OK KINO a transformat distanţa faţă de establishment în atu şi şi-a dezvoltat o voce unică departe de sistemele dominante. După Afaceri Premium îi ascultă povestea, scrie zf.ro.

„OK KINO este o marcă de modă independentă cu sediul în Chişinău, Moldova. Povestea noastră a început cu o primă participare la Mercedes-Benz Fashion Week Tbilisi (Georgia) în mai 2023. Acesta a fost un moment semnificativ şi definitoriu pentru  că ne-a permis să prezentăm viziunea noastră pe o platformă profesională şi să ne conectăm cu o comunitate creativă mai largă“, spun reprezentanţii studioului ai cărui directori de creaţie sunt Darya Golneva şi Denis Caunov.

Calea aleasă de OK KINO a presupus o explorare a patrimoniului naţional pentru punerea acestuia într-o nouă perspectivă.

Imersaţi în procesul de deconstrucţie a elementelor familiare, Darya şi Denis devin captivaţi de conceptul de reimaginare. „În septembrie 2023, am fost selectaţi să participăm la Săptămâna modei de la Milano, ca parte a iniţiativei Fashion Hub, organizată de Camera Nazionale della Moda Italiana. În pregătirea pentru această etapă, am înfiinţat un mic studio în centrul oraşului Chişinău, care a devenit baza noastră pentru design şi producţie.“

De atunci, OK KINO a crescut constant. „În fiecare sezon luăm parte la Moldovan Brands Runway în oraşul nostru natal, Chişinău, o platformă care ne menţine înrădăcinaţi în comunitatea noastră locală.“  În septembrie 2024, OK KINO şi-a prezentat colecţiile în cadrul London Fashion Week, iar cel mai recent, în martie 2025, a participat la Mercedes-Benz Fashion Week Bucureşti.

„Fiecare dintre aceşti paşi ne-a ajutat să ne dezvoltăm nu doar ca brand, ci şi ca echipă şi voce în cadrul unei conversaţii mai ample.“

Estetica OK KINO se bazează pe o eleganţă tăcută, atât de necesară, mai ales în aceste vremuri.

„Suntem atraşi de claritatea formelor, de absenţa culorilor şi de o abordare atentă a siluetei. Estetica noastră poate fi descrisă ca fiind curată, precisă şi uşor nostalgică, dar întotdeauna înrădăcinată în funcţionalitate.“ În procesul creativ, inspiraţia este culeasă din mai multe locuri, din fotografii vechi, arhitectură, meşteşuguri locale.

„Dar ne întoarcem mereu la ideea de articole de îmbrăcăminte care transmit un sentiment de calm şi demnitate“, mai spun reprezentanţii OK KINO.

Toate articolele brandului OK KINO sunt realizate în atelierul din Chişinău. „Această abordare internă ne permite să supraveghem fiecare detaliu al procesului de producţie şi să asigurăm standarde ridicate şi constante.“ În proces sunt folosite în principal materiale vechi provenite de la producători italieni. „Producem în cantităţi limitate şi menţinem deliberat un ritm de lucru lent. Pentru noi, responsabilitatea faţă de mediu nu se referă doar la materiale, ci şi la scară, intenţie şi grijă.“

Povestea OK KINO este inspiraţională prin faptul că un mesaj creativ clar construit a reuşit să ajungă dintr-o periferie a Europei către un public internaţional. Are geografia vreo legătură în această poveste? Evident, da.

„În Europa de Est se întâmplă cu siguranţă ceva convingător“, spun Darya şi Denis. În opinia lor, mulţi designeri din regiune aduc un tip de sensibilitate modelată de un limbaj vizual comun, dar şi de un respect profund pentru artizanat.

„Ceea ce poate rezona la nivel global este sinceritatea acestei abordări, nu este grăbită sau prea lustruită, ci întemeiată pe experienţa trăită. A veni de la periferie poate deveni un fel de libertate: le permite designerilor să dezvolte voci unice şi perspective unice, în afara sistemelor dominante.“

În acest moment, brandul OK KINO este disponibil în Paris, la magazinul concept Demain Retro, şi în Chişinău, la magazinul concept Dofamin. Dezvoltarea platformei online este o altă cale de a intra în contact cu un public tot mai interesat de voci clare în design.

„În viitor, intenţionăm să continuăm să ne consolidăm prezenţa digitală şi să construim parteneriate bine gândite, pe termen lung, cu magazine şi comunităţi care gândesc la fel“, au mai spus reprezentanţii OK KINO.

Şase migranţi din Sri Lanka şi Irak au fost prinşi de poliţiştii de frontieră când încercau să treacă Prutul pentru a intra ilegal în România din Republica Moldova. De asemenea, au fost identificaţi şi reţinuţi doi bărbaţi, cetăţeni români, care urmau să preia migranţii şi să îi transporte în vestul Europei.

”Firmele legate de Trump obțin milioane de dolari de la națiuni lipsite de ajutor” dezvăluie Global Witness, organizație britanică de consultanță cu birouri afiliate în întreaga lume, într-un material publicat ieri. Între acest state extrem de sărace care marchează bani grei lobbyștilor trumpiști se numără Republica Moldova.

”Pakistan, Somalia și Haiti se numără printre cele 11 țări care au semnat acorduri de lobby cu persoane asociate lui Trump, multe dintre ele oferind în schimb resurse strategice, inclusiv minerale, pentru sprijin umanitar sau militar, scrie inpolitics.ro.

Unele dintre cele mai sărace și dependente de ajutor națiuni ale lumii plătesc milioane de dolari lobbyștilor cu legături cu președintele american Donald Trump, în contextul în care SUA sistează asistența externă, conform unei noi investigații Global Witness. Multe dintre aceste țări sunt afectate de unul sau mai multe conflicte armate și oferă acces la resurse naturale valoroase, inclusiv minerale sau alte active strategice, în schimbul sprijinului umanitar sau militar.

De la alegerile din SUA din noiembrie 2024, 17 dintre cele mai puțin dezvoltate țări ale lumii și cei mai mari beneficiari ai ajutorului american – Angola, Cambodgia, Republica Democrată Congo (RDC), Haiti, Honduras, India, Irak (Kurdistan), Liberia, Moldova, Mozambic, Pakistan, Filipine, Rwanda, Somalia, Ucraina, Venezuela și Yemen – au semnat contracte de lobby cu firme americane, în valoare de peste 21 de milioane de dolari în comisioane plătite pînă la sfîrșitul anului 2025.

Mai mult, documentele depuse la Departamentul de Justiție al SUA dezvăluie că firmele cu legături cu Trump și cercul său apropiat obțin profituri semnificative. Acestea au negociat contracte în valoare de peste 17 milioane de dolari în comisioane datorate în 2025, în cele șase luni de la alegerea lui Trump, conform înregistrărilor depuse în baza Legii privind Înregistrarea Agenților Străini (FARA). Raportat la dimensiunea economiilor lor, suma de 17 milioane de dolari plătită de aceste națiuni ar fi echivalentă cu aproape o jumătate de miliard de dolari cheltuită de SUA” mai scriu cei de la Global Witness.

O tânără din Republica Moldova a fost depistată, pe străzi, în timp ce folosea o metodă ilegală pentru a primi bani

Această formă de cerșetorie este cunoscută, însă mulți oameni sunt păcăliți zilnic. Crezând că fac o faptă bună, aceștia îi ofereau bani pentru anumite cazuri umanitare. În realitate, banii ajungeau doar în buzunarul femeii – cazurile, de fapt, nu sunt reale, scrie bzi.ro.

Ecaterina U., în vârstă de 21 de ani, din Republica Moldova, a venit în Iași pentru a câștiga bani într-un mod rapid, și afacerea mergea foarte bine. În data de 7 iulie 2025, era în Podu Roș, zona „1001 articole”, cu niște foi în mână, și aborda mai mulți cetățeni. În doar câteva minute, ea a reușit să adune aproape 100 de lei, și se anunța o nouă zi profitabilă. Doar că, atunci, a fost luată la întrebări de doi polițiști locali, banii i-au fost confiscați și a fost trimisă către Republica Moldova.

„Am observat că unii cetățeni din Republica Moldova, care nu au cetățenie românească, vin la noi pentru a cerși. Ei știu că nu pot fi trași la răspundere, legea nu ne permite să le facem nimic, doar să le confiscăm banii din cerșetorie. Ea vine cu niște povești umanitare, că ajută anumite persoane. În realitate, totul este o minciună, vrea doar să facă bani. În loc să meargă la muncă, cu asta se ocupă. Din păcate pentru ea, nu a apucat să strângă prea mulți bani, că am văzut-o. În doar jumătate de oră avea aproape 100 de lei primiți. Vă dați seama cât strânge într-o zi normală? Sute de lei”, a precizat Mihai Alexoaie, polițist local din Iași.

În ultima vreme, tot mai mulți cerșetori au invadat străzile din oraș și creează diferite probleme. Polițiștii locali intervin constant pentru a îi înlătura de pe străzi, însă aceștia revin înapoi de fiecare dată. Zona centrală este cea mai vizată de aceste persoane, în special la Mitropolie. Unele persoane ajung să câștige peste 1.000 de lei zilnic din cerșetorie, în timp ce unii oameni lucrează din greu pentru acești bani. Oamenii trebuie să înțeleagă aceste aspecte și să nu mai ofere bani cerșetorilor de pe străzi.

„Imediat după, am mai depistat 2 femei, din România de această dată, în zona Pieței Nicolina, cu aceeași metodă de a cerși. Pentru ele am putut să aplicăm amendă, și le-am confiscat și banii. Nu este prima dată când, în zona respectivă, depistăm astfel de persoane. Constant sunt vizate anumite locații. Le precizăm cetățenilor să nu mai ofere bani acestor persoane. Într-adevăr, în Iași au apărut tot felul de persoane care apelează la mila publicului, deoarece este un oraș mare și au mai multe șanse să primească bani”, a mai transmis polițistul local Mihai Alexoaie.

Tânăra din Republica Moldova va reveni cu siguranță, din nou, pe străzile din Iași, însă oamenii ar trebui să nu îi mai ofere bani.

România continuă să fie una dintre destinațiile preferate ale moldovenilor. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică din România, în perioada 1 ianuarie – 31 mai 2025, 37.867 de turiști din Republica Moldova au fost cazați în structurile de primire turistică din România, inclusiv în apartamente și camere de închiriat.

Astfel, Republica Moldova se află pe locul 8 în clasamentul celor mai importante surse de turiști străini pentru România, devansând țări precum Spania, Ucraina, Bulgaria sau Turcia.

În total, în această perioadă, sosirile în structurile de primire turistică din România au însumat 4,49 milioane de persoane, în creștere cu 0,8% față de perioada similară din 2024. Turiștii străini au reprezentat 19,2% din total, iar cei din Republica Moldova au avut o prezență tot mai vizibilă în peisajul turistic românesc, scrie economica.net.

Datele arată că orașele cele mai vizitate au fost Bucureștiul, Brașovul și Clujul, iar durata medie a șederii pentru turiștii străini a fost de 2,1 zile.

Creșterea numărului de turiști moldoveni în România reflectă nu doar proximitatea geografică și legăturile culturale, ci și diversificarea ofertelor turistice și a facilităților de cazare din țara vecină. Tendința ar putea continua și în sezonul estival, când litoralul românesc devine o atracție majoră pentru turiștii din regiune.