Joi, 12 Septembrie 2019 19:09

Probabil s-a micşorat tariful la curentul electric în Vietnam

energy04Creşterea tarifelor la consumul de energie electrică readuce subiectul pe prima pagină a ziarelor, a portalurilor şi a buletinelor de ştiri. Tot acest subiect operează schimbări în grilă şi împinge la ora de vârf dezbateri televizate sau doar discursuri în faţa unui microfon.

Dezbateri în care unii chiar doresc să audă de ce au crescut aceste tarife, de ce acum au crescut, de cu nu au crescut ieri, de ce au crescut pe fundalul unor mesaje politice cu multă substanţă socială în ele. Multe „de ce?”. În general, acest semn al întrebării se lasă uşor aplicat după cuvinte şi niciodată nu-i pasă dacă există sau nu un răspuns bine formulat. În ediţia precedentă, colegul meu a mers punct după punct în vederea unei bune prezentări a deciziei de majorare a tarifului. La argumentările ANRE s-au alăturat unele opinii din afara instituţiei, ceea ce îi poate ajuta cetăţeanului să înţeleagă rostul deciziilor adoptate.

Ei bine, unii experţi, inclusiv dintre cei care reprezintă înalte instituţii ale statului, explică extrem de simplu: acum s-a scumpit, pentru că atunci s-a ieftinit. Concluzia conturează un gen de paradox hazliu, însă, pare-se anume acest paradox exprimă adevăratele cauze ale creşterilor operate.

Probabil nu aş fi insistat pe subiectul acesta dacă, urmare a deciziei ANRE, nu am fi asistat la dezbateri cu un pretins caracter economic, dar care ţintesc interese de altă natură.

Interesele despre care vorbesc sunt bine ambalate în noţiuni şi termeni scoşi din dicţionarele de economie, dorindu-se, astfel, o mai mare credibilitate.

Unii analişti au apărut repede în lumina reflectoarelor, pentru a-i spune cetăţeanului ce urmează. E absolut logic ca creşterea preţurilor la resursele energetice să aibă impact asupra preţurilor la un şir de produse alimentare şi la servicii. Dacă untul sau smântâna trec prin procese care pun în mişcare discurile contoarelor de măsurat consumul, preţul laptelui şi al smântânii va creşte. Dacă păstrarea în formă proaspătă a fructelor, strugurilor şi a legumelor în frigiderele construite în livezile şi în plantaţiile de vie se face pe seama curentului electric, preţul unui kilogram de mere şi de struguri scoase la vânzare în luna ianuarie va creşte. Dacă dintele care ne duce dimineaţa devreme la medicul stomatolog se tratează într-un salon în care până şi teul tot în priză e pus, atunci tratarea dintelui ne va costa mai scump. Este absolut logic, este în strictă conformitate cu legile economiei şi este foarte uşor de crezut atunci când despre asta ne vorbeşte cineva pe sticlă. De ce se vorbeşte aşa şi de ce cu atâta grabă? De fapt, anume graba arată tentaţia de a converti un element prin excelenţă economic în act de guvernare.

Republica Moldova indică asupra unui context care nu se supune neapărat legilor economiei. Atunci când se devalorizează moneda naţională, se scumpeşte mărarul. Creşterea tarifului la apă şi canalizare împinge în sus preţul nisipului. Creşterea consumului de bomboane nu generează mărirea volumului producţiei, ci mărirea preţului.

Asta e situaţia, zicem noi. Zicem şi ne împăcăm cu ea, urmând-o cu fidelitate în toate câte le facem. Adică o situaţie puţin inversă faţă de curgerea firească a lucrurilor prin alte ţări, prin alte economii şi societăţi.

De-asta zic: nu trebuie să ne grăbim în a prezice un oarecare efect de domino declanşat de creşterea tarifului pentru consumul de energie electrică. Cu atât mai mult, cu cât reducerea acestuia la 1 iulie 2018 nu a declanşat asemenea efecte. Deloc. Atunci lumina s-a ieftinit dublu faţă de scumpirile din acest an. Potrivit hotărârii ANRE, preţul la energia electrică furnizată de Gas Natural Fenosa Furnizare Energie consumatorilor casnici a fost stabilit la nivel de 179 bani pentru un kilowatt/oră, faţă de cel actual de 199 bani pentru un kilowatt/oră. Pentru consumatorii ale căror instalaţii sunt racordate la reţelele electrice de distribuţie de tensiune medie (6–10 kV) preţurile vor fi reduse de la 182 la 160 bani pentru un kW/oră şi pentru consumatorii racordaţi la reţelele de distribuţie de tensiune înaltă (35,100 kV), de la 153 la 134 bani pentru un kWh/oră.

Întrebarea pe care vreau să o rescriu e: cu cât s-au ieftinit toate celelalte atunci? Cu cât s-a ieftinit mărarul, smântâna şi dintele sfredelit de medicul nostru stomatolog? Pentru că toate acestea (poate, cu excepţia mărarului) au ca şi componentă a preţului costuri suportate pentru utilizarea energiei electrice. A urmat vreo reducere de preţ în august sau în septembrie 2018?

Pentru a evita un obositor exerciţiu de memorie, apelez mai bine la statistică şi reproduc deschizând ghilimelele: “În luna septembrie 2018, faţă de august 2018, au fost înregistrate unele creşteri de preţuri la fructe de livadă sâmburoase – cu 19,4%, ouă de găină – cu 5,0%, legume proaspete – cu 3,1% (în special: roşii – cu 28,4%, harbuji şi zămoşi – cu 17,4%, dovlecei – cu 16,6%, ardei graşi – cu 8,9%, castraveţi – cu 6,3%, vinete – cu 4,2%), fructe exotice – cu 2,5%, brânză din lapte de vacă şi smântână – cu 1,5% şi, respectiv, 0,9%, carne de pasăre şi de porc – cu 0,7% şi, respectiv, 0,6%.

Totodată, în perioada de raportare au scăzut preţurile la următoarele produse alimentare: fructe sămânţoase de livadă – cu 16,9%, struguri – cu 16,3%, morcovi – cu 14,0%, varză – cu 13,2%, sfeclă roşie – cu 12,5%, citrice – cu 8,6%, cartofi – cu 6,6%, ceapă uscată – cu 5,8%, nuci – cu 4,2%, zahăr tos – cu 1,9%, orez şi diferite crupe – cu câte 0,2%”.

Da, s-a ieftinit orezul şi asta pentru că, bănuiesc eu, s-o fi micşorat tariful la curent în Vietnam.

Constantin Olteanu

Яндекс.Метрика