Joi, 26 Septembrie 2019 11:13

FMI a deblocat finanţarea pentru Moldova. Ce urmează?

fmi1Fondul Monetar Internaţional (FMI) a deblocat finanţarea pentru Republica Moldova. Banii vor veni în curând, după ce la 20 septembrie Consiliul de directori executivi al FMI a finalizat a patra şi a cincea evaluare a programului susţinut prin Mecanismul extins de creditare şi Mecanismul de finanţare extinsă. Astfel, Republica Moldova poate accesa suma totală de 33,6 milioane DST (drepturi speciale de tragere) echivalentă cu circa 46,1 milioane dolari SUA.

Finanţarea a fost suspendată în vara anului 2018, când am primit o nouă tranşă în sumă de circa 33,8 milioane de dolari SUA, urmare a finalizării celei de-a treia evaluări a programului.

Decizia din săptămâna trecută a FMI este un semnal bun şi pentru alţi creditori şi donatori externi, inclusiv Uniunea Europeană. Consiliul de directori executivi al FMI a aprobat şi solicitarea autorităţilor Republicii Moldova de a extinde durata programului până la 20 martie 2020 şi a modifica graficul de debursare, pentru a permite finalizarea cu succes a programului.

Ce a constatat Consiliul?

Condiţiile programului se realizează, în linii mari, în parametrii conveniţi, cu implicarea plenară a autorităţilor. Devierile de la politici din trecut au fost pe deplin corectate, constată Consiliul de directori executivi al FMI.

Dar, mai sugerează instituţia financiară internaţională, este esenţial ca autorităţile să promoveze politici macroeconomice prudente, bine coordonate şi să implementeze în continuare reformele, în special în ceea ce priveşte curăţarea definitivă a sectorului financiar, îmbunătăţirea guvernanţei, consolidarea cadrelor instituţionale şi asigurarea transparenţei şi previzibilităţii în sectorul energetic.

“Autorităţile au realizat cu fermitate măsurile necesare pentru a elimina devierile de la programul susţinut de FMI şi a atinge obiectivele privind asigurarea stabilităţii macroeconomice şi avansarea reformelor. Pe viitor, este esenţial ca autorităţile să continue promovarea unor politici prudente şi a unor reforme structurale care vizează consolidarea sectorului financiar, menţinerea durabilităţii bugetar-fiscale şi crearea condiţiilor pentru acoperirea cheltuielilor socia­le şi de infrastructură”, a declarat după şedinţa Consiliului Mitsuhiro Furusawa, director adjunct al FMI şi preşedinte în exerciţiu al şedinţei.

Potrivit înaltului oficial, „au fost înregistrate progrese semnificative în implementarea agendei de reforme în sectorul financiar. Au fost duse la bun sfârşit măsuri importante pentru asigurarea transparenţei acţionariatului şi a conformării exigenţelor de rigoare în sectorul bancar. S-au înregistrat progrese în îmbunătăţirea cadrelor de supraveghere şi reglementare, eliminarea expunerilor mari ale băncilor faţă de părţile lor afiliate şi consolidarea mecanismelor de asigurare a stabilităţii financiare. În perioada ce urmează, va fi extrem de important de a asigura ieşirea de sub regimul de administrare temporară a unei bănci care se plasează pe al doilea loc după mărime în sistemul financiar-bancar al Republicii Moldova, a atenua riscurile în creştere din sectorul financiar nebancar şi a perfecţiona cadrul de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, dar şi de a realiza progrese semnificative în recuperarea activelor fraudate”.

Prin rectificarea bugetului pentru anul 2019, autorităţile au creat condiţii pentru atenuarea presiunilor bugetar-fiscale de moment. Implementarea hotărâtă a măsurilor adoptate va juca un rol esenţial în asigurarea sustenabilităţii bugetar-fiscale, asigurând în acelaşi timp spaţiul bugetar-fiscal necesar pentru realizarea proiectelor prioritare. Este necesar de analizat cu multă atenţie costul iniţiativelor noi.

Ce urmează de făcut?

FMI consideră că sunt necesare în continuare eforturi pentru consolidarea administrării fiscale şi asigurarea disciplinei fiscale, precum şi pentru raţionalizarea cheltuielilor fiscale şi reducerea riscurilor asociate cu întreprinderile de stat şi parteneria­tele public-private. Consolidarea managementului investiţiilor publice va contribui la sporirea eficienţei investiţiilor publice şi la dezvoltarea infrastructurii publice.

Politica monetară trebuie să se axeze în continuare pe obiectivul menţinerii stabilităţii preţurilor, în contextul unui regim flexibil al ratei de schimb. BNM urmează să-şi îmbunătăţească în continuare cadrul de funcţionare şi capacităţile operaţionale. Este extrem de important de salvgardat independenţa BNM, fapt care îi va permite să-şi realizeze plenar mandatul de menţinere a stabilităţii preţurilor şi de asigurare a stabilităţii sectorului financiar.

Pentru a debloca potenţialul economic al Moldovei, este nevoie de progrese în ceea ce priveşte identificarea şi eliminarea blocajelor de ordin structural. Îmbunătăţirea guvernanţei şi combaterea corupţiei, consolidarea funcţiei de intermediere a băncilor, promovarea unei politici tarifare transparente şi previzibile în sectorul energetic şi promovarea unui mediu favorabil afacerilor vor stimula potenţialul de creştere economică şi vor duce la sporirea veniturilor, mai notează FMI.

Nota de plată, criticată de mediul de afaceri şi opoziţie

„Achităm nota de plată pentru cheltuielile guvernării precedente”, astfel a apreciat ministrul Finanţelor, Natalia Gavriliţa, modificările fiscale şi vamale convenite cu misiunea FMI.

Mediul de afaceri şi opoziţia au criticat modificările, unii antreprenori au afirmat chiar că vor fi nevoiţi să-şi închidă afacerile. Alţii au declarat că autorităţile ar fi trebuit să discute cu agenţii economici, să consulte mediul de afaceri, înainte de a se aşeza la masă cu echipa de experţi ai FMI.

Discuţiile au început deja după plecarea misiunii Fondului. Astfel că nimic nu se mai putea de schimbat. Într-un final, Parlamentul a adoptat modificările convenite cu instituţia financiară internaţională în politica bugetar-fiscală şi vamală.

A fost modificată condiţia de utilizare a scutirii personale de 24 000 de lei prin introducerea unui grad de progresivitate în sistemul de impozitare a persoanelor fizice, astfel încât de scutirea personală să beneficieze doar persoanele fizice care au venituri mai mici de 360 mii lei anual. În vederea simplificării administrării fiscale, în cazul persoanelor fizice cetăţeni, se va reţine impozitul pe venit la sursa de plată în mărime de 12 la sută. Totodată, va fi modificată cota redusă a TVA în mărime de 10 la sută prin aplicarea cotei-standard a TVA de 20 la sută pentru livrările efectuate de către agenţii economici ce desfăşoară activitate de întreprinzător în domeniul HoReCa (hotele, restaurante şi cafenele).

Proiectul de lege conţine prevederi prin care este revizuit tratamentul fiscal al tranzacţiilor comerciale prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale. În cazul în care mărfurile nu au caracter comercial, nu depăşesc limitele cantitative stabilite de legislaţie sau valoarea acestora nu depăşeşte limita neimpozabilă de 200 euro, vor fi scutite de TVA şi accize. În cazul în care mărfurile au caracter comercial, depăşesc limitele cantitative stabilite de legislaţie sau valoarea acestora depăşeşte limita neimpozabilă de 200 euro, TVA şi acciza se va calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă.

Modificarea la Legea privind plata pentru poluarea mediului prevede majorarea cu 20 la sută a plăţii aplicate asupra mărfurilor ce poluează mediul înconjurător.

Va fi modificat tratamentul fiscal prin aplicarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la tichetele de masă şi menţinerea în continuare a scutirii acestora de impozitul pe venit şi primele de asigurări sociale.
* * *

Programul pe trei ani al autorităţilor moldoveneşti, susţinut de FMI, a fost aprobat la 7 noiembrie 2016. El este finanţat printr-un credit în valoare totală de 129,4 milioane de drepturi speciale de tragere (DST) (sumă echivalentă cu circa 179 milioane dolari SUA şi cu cca 3/4 din cota deţinută de Republica Moldova la FMI), din care 81,4 milioane DST (circa 112 milioane dolari SUA) au fost deja acordate, până la decizia din 20 septembrie. Două treimi din suma creditului este acordată în baza Mecanismului extins de creditare (ECF), care prevede o rată a dobânzii egală cu zero până la finele anului 2018, o perioadă de graţie de cinci ani şi jumătate şi un termen de rambursare de 10 ani. Restul creditului este acordat în baza Mecanismului de finanţare extinsă (EFC), care prevede o rată anuală a dobânzii egală cu rata de bază a dobânzii pentru DST (la momentul aprobării Programului 2,1 la sută), un termen de rambursare de 10 ani şi o perioadă de graţie de patru ani şi jumătate.

Vlad Bercu

capital.market.md

ODIMM logo
280 70