Un proiect de milioane de lei rămâne nefuncțional la cinci ani de la lansare. Este vorba despre primul centru de achiziție, procesare și ambalare a produselor apicole din nordul Republicii Moldova. Instalațiile de lichefiere și omogenizarea mierii se prăfuiesc, iar Centrul Apicol din Cupcini, care a costat peste trei milioane de lei, stă în paragină, sigilat și uitat de autorități.

26 mai 2017. Daniel Ioniță, Ambasadorul României în Republica Moldova, împreună cu mai mulți membri ai Guvernului de la Chișinău, ajung(e) în orașul Cupcini, raionul Edineț, localitate aflată la 62 de kilometri de municipiul Bălți. Oficialul român, împreună cu Iurii Garas, pe atunci președintele raionului Edineț, dar și Ion Bodrug, ex-președintele Agenției de Dezvoltare Regională Nord au participat la inaugurarea primului Centru Apicol din nordul țării, scrie nordnews.md.

„Acest centru oferă posibilitate apicultorilor și oamenilor gospodari din zona de nord a Republicii Moldova să-și poată să-și vândă produsele ambalate și procesate la standarde europene” , a declarat atunci Daniel Ioniță.

În acea zi, cu suportul Guvernului României și prin intermediul Asistenței Oficiale pentru Dezvoltare (RoAid), care a oferit 157 de mii de euro pentru implementarea proiectului „Crearea sistemului integrat de dezvoltare durabilă a sectorului apicol în Regiunea de dezvoltare Nord a Republicii Moldova”, se lansa cu fast un centru apicol renovat, acreditat și autorizat, care urma să fie constituit din două departamente: unul informațional și de marketing, și altul de achiziție.

„Inițial, pentru a promova mierea de albini în afară pieței din R. Moldova, se planifica un departament de Marketing, unde trebuiau să fie școlarizați apicultorii cum să pregătească mierea de albini pentru a fi exportată. Cu părere de rău, nu a fost de atins obiectivul dat din considerente că toate bunurile, costurile investiționale, au fost transmise beneficiarului, consiliului raional Edineț, care trebuia să asigure durabilitate proiectului”, a spus Constantin Bândiu, șeful Secției Managementul integrat al proiectelor, ADR Nord.

La cinci ani de la implementarea proiectului-pilot care avea drept scop consolidarea capacităților producătorilor de produse apicole, dar și dezvoltarea infrastructurii de bază pentru serviciile de afaceri în apicultură, ușile Centrului Apicol din Cupcini sunt încuiate, iar pe alocuri, tavanul și pereții imobilului sunt acoperiți de igrasie și mucegai.

„Nu a activat nici o zi. E în stare conservată. Urmează să apară și interesul acelor asociați care își doresc acest lucru, nu poate consiliul raional să lucreze pentru Asociația Apicultorilor. S-a realizat, dar nu până la capăt. E clar că acest lucru e regretabil”, a menționat Iurii Garas, ex-președintele r. Edineț.

Centrul Apicol este situat în clădirea fostei cantine a școlii internat din Cupcini, reparația căreia a costat puțin peste un 1, 2 milioane de lei. Grație finanțării din România, bunul imobil ce ocupă o suprafață de peste 600 de m. p. a fost dotat cu o linie de procesare și ambalare a mierii, calculatoare, mobilier nou, dar și cu sisteme de alarmă și antiincendiu. Totodată, Centrul Apicol a fost asigurat cu birouri, blocuri sanitare și vestiar.

„Atunci când se colectează mierea de albini, de la producători/apicultori, ea trebuie omogenizată, de aceea s-au montat două recipiente care mențin aceeași temperatură, de cinci și unsprezece tone. La fel s-a achiziționat o mașină de dozat mierea de albini care oferă apicultorilor posibilitatea să dozeze de la 30 de grame și până la 5 litri”, a menționat Constantin Bândiu, șeful Secției managementul proiectelor a ADR Nord.

Potrivit unei decizii de proiect a consiliului raional Edineț, aflăm că Centrul Apicol a mai fost dotat cu 276 de butoaie, două cântare, o pompă cu piston pentru miere, dar și multe alte utilaje. Valoarea bunurilor se cifrează la peste trei milioane de lei.

„ – Ea (întreprinderea – n.r.) nici nu-și va începe activitatea degrabă pentru că atunci când au fost cumpărate acele utilaje, cisterna, pompa, s-a procurat ceea ce nu trebuia.  În loc să cumpere două cisterne de 10 tone, el a luat una de 10 tone și una de 5 tone.

 – De 5 și 11.

 – Așa că deodată pompa nu era acea care trebuia, ea nu putea să satisfacă acel volum de lucru pe care trebuia să-l facă”, a declarat Gheorghe Carpovici, ex-Președintele Asociației Apicultorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord.

Iurii Garas recunoaște că clădirea Centrului Apicol stă abandonată și că, de fapt, acesta nu ar fi activat nici măcar o zi. Acesta dă vină pe „Asociația Apicultorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord”, o asociație creată în cadrul proiectului, care, de fapt, nu a venit cu vreun suport pentru a dezvolta investițiile făcute de către Guvernul României.

„Dacă pe hârtie Asociația era formată, în realitatea aceasta nu activa și nu a fost posibil de a le crea condiții ca să-și realizeze până la urmă visul. La modul practic era ca „racul, broasca şi o știucă”. Din partea Asociației Apicultorilor practic nu a fost acordat niciun bănuț, chiar dacă acest Centru a fost creat pentru Asociație. Îmi pare rău că acei producători care erau să beneficieze de proiectul respectiv nu și-au dat interesul ca să realizeze până la urmă și să primească acele modalități de a se impune pe piață cu un produs, ca să poată să concureze cu toți ceilalți”, a adăugat Iurii Garas, ex-președintele r. Edineț.

„Noi, „Asociația Apicultorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord” n-am pus acolo niciun ban. Nu leu, da niciun ban. Banii acolo au mers pe cumpărarea pământului, pe reconstrucția acelei clădiri. Acolo au mers bani mulți, nu șagă. Dar noi de unde să-i avem dacă numai ce eram născuți”, a precizat Gheorghe Carpovici, ex-Președintele Asociației Apicultorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord.

„Pe toată perioada implementării proiectului știu că am făcut trei sau patru sesiuni cu apicultorii din regiune. Atunci era foarte interesant pentru că toți spuneau că vor să exporte miere în Uniunea Europeană, că prețul este net superior, dar și calitatea trebuia să corespundă standardelor. Respectiv, din câte îmi aduc aminte, consiliul raional trebuia să-și asume responsabilitatea pentru crearea întreprinderii, dar și managementul acesteia”, își amintește Ion Bodrug, ex-președintele ADR Nord.

La 23 iunie 2017, consiliul raional Edineț decide fondarea SRL-ului „NORDAPICOL”,  cu o cotă de participare de 60 %, în timp ce „Asociației Apicultorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord” îi revine doar 40 %. Potrivit lui Constantin Bândiu, anume acest lucru a stat la baza stopării dezvoltării proiectului.

„Și iată aici nu s-au putut înțelege ei. Cei de la Asociație doreau să activeze într-un mod, cei de la stat/consiliul raional/administrația publică, ei gândeau în alt mod. Era mai bine dacă se transmitea aceste bunuri Asociației Apicultorilor, fiindcă ei cunosc cu ce trebuie să se ocupe, ei cunosc și cum se gestionează. Acest sistem, pe care l-aș numi birocratic, nu a permis ca activitatea economică să fie începută”, a precizat Constantin Bândiu, șeful Secției managementul proiectelor a ADR Nord.

„Atunci la ședința consiliului ei nu m-au chemat, ei singuri au hotărât că 60 % lor și 40 % nouă. Erau băieții (apicultorii –n.r.) de la Edineț, Briceni, Sîngerei. Le-am spus să fie mulțumiți, dar nu a fost să fie. Dacă nu, atunci nu…Iată așa s-a întâmplat și Centrul stă și până în ziua de astăzi. S-a putut de făcut, s-a putut…dar dacă n-ai cu cine atunci mai bine nici nu începi”, a adăugat Gheorghe Carpovici, ex-Președintele Asociației Apicultorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord.

Potrivit portalului eData, întreprinderea „NORDAPICOL” a fost lichidată în anul 2020.

„După părerea mea, la lansarea acestui centru lipsea echipa de management care ar fi trebuit să preia imediat lucrul pentru ca acest centru de procesare să funcționeze corect și imediat. Din câte țin minte erau și careva divergențe în Asociația Apicultorilor, noi îi mai consultam și calmam: Începeți lucrul și după asta veți avea și discuții aprinse pe marginea cine să gestioneze sau să fie directorul, e foarte important să vă apucați de lucru! Acesta era mesajul atât pentru consilierii raionali, cât și pentru Asociația Apicultorilor. Eu presupun că nu a fost un dialog eficient între consiliul raional și Asociația Apicultorilor, iată aici a fost o neînțelegere. Probabil că a mai fost și așa-numita rânza moldoveanului care a fost undeva inflamată foarte tare”, a declarat Ion Bodrug, ex-președintele ADR Nord.

Iurie Garas spune că a încercat să revitalizeze proiectul, dar pandemia de coronavirus iar fi dat planurile peste cap.

„Cu județul Botoșani, cu Asociația Apicultorilor din România am vrut să facem ca să urnim carul din loc, să se pornească această întreprindere, ca ideea respectivă să ajungă până la beneficiar, dar din păcate a fost problema cu pandemia și am pierdut iarăși toate legăturile și acum trebuie să o luam iarăși de la început”, povestește Iurii Garas, ex-președintele r. Edineț.

Deși unul dintre obiectivele implementării proiectului a fost crearea și dezvoltarea unui mediu favorabil pentru investiții în apicultură, angajații ADR Nord recunosc că s-au ales doar cu cheltuieli de milioane care se prăfuiesc în oficiile din cadrul Centrului creat.

„Ne pare foarte rău că nu s-a atins obiectivul general. După cum a menționat domnul Garas, ei au găsit parteneri din Botoșani și urma să se întâlnească și să vadă niște acțiuni concrete. Cu părere de rău au trecut cinci ani și.. [nimic nu s-a făcut]”, a spus Constantin Bândiu, șeful Secției managementul proiectelor a ADR Nord.

„Îmi pare foarte rău de acest proiect, că echipamentele sunt acoperite cu praf, că nu funcționează și că nu aduce valoare adăugată regiunii. Iată acest lucru este grav. ADR Nord a venit pe atunci cu toată expertiza pe care a avut-o, cu toată susținerea, cu banii, cu investiția…Practic a oferit bunurile acestui proiect pe tavă”,a conchis Ion Bodrug, ex-președintele ADR Nord.

În Republica Moldova sunt peste 6.800 de apicultori care au 255 de mii de familii de albine. Cele mai mari cantități de miere se exportă în Italia, Franța, Slovenia, România, Polonia şi Germania.