Toamna trecută s-au întâmplat niște lucruri uimitoare. Agricultorii moldoveni nu știau ce să facă cu recolta de prune și au cerut statului să le ofere compensații pentru produse, pe care le-au predat la fabricile de conserve (pentru 25,4 mii de tone de prune trezoreria a plătit 30,5 milioane de lei). Iar pe piața mondială a crescut cererea pentru prunele uscate. Au fost cumpărători și pentru prunele uscate din Moldova, însă, deja în luna ianuarie producătorii nu le mai puteau oferi nimic, dat fiind faptul că au fost comercializate toate rezervele.
Între timp, chiar și în Moldova, la finalul lunii aprilie, pe piețele din capitală, prețul pentru prunele uscate era de 50-55 lei/kg (fără sâmburi) și 40-45 lei/kg (cu sâmburi), în supermarketuri- evident, mai scump. Iar acum sesizați diferența dintre aceste prețuri și banii primiți pentru prunele date la prelucrare – până la 2 lei/kg și 1,2 lei adaos compensativ. Chiar dacă pentru producerea unui kilogram de prune uscate e nevoie de 5,5 kg de prune, diferența este una sesizabilă. 
Pe piața mondială, prețurile pentru prunele uscate fără sâmburi (în luna aprilie a anului curent), erau între $2,85-3,65 per kg, iar prunele din Chile și Argentina, deja, erau din recolta anului 2015. Având în vedere rapoartele analitice asupra pieții mondiale de fructe uscate, prețurile la prunele uscate vor păstra caracterul de creștere din cauza micșorării suprafețelor alocate grădinilor cu prune. Producătorii înlocuiesc aceste grădini cu grădini de migdale și nuci, care sunt mai profitabile. Și aceasta, deja, reprezintă o tendință globală.
Cu puțin timp în urmă, producătorii autohtoni de fructe uscate au întâmpinat dificultăți în comercializarea prunelor uscate, iar în acest an au avut oportunitatea de a vinde totul, chiar ar fi putut vinde și mai mult, dacă ar fi avut marfă. Pentru a afla mai multe despre această afacere, ne-am adresat la una dintre întreprinderile moldovenești, care se ocupă cu uscarea fructelor, - SRL Podgoreni (satul Lingura, raionul Cantemir).
Aceasta a fost fondată în anul 1999 (cultivă cereale, struguri de soiuri de masă și tehnice pe 300 ha și prune, pe 60 ha), iar de uscarea fructelor se ocupă din anul 2004. Conform spuselor directorului întreprinderii, Stanislav Balan, acest domeniu de activitate a fost implementat pentru a diversifica businessul, deoarece au existat situații în care nu puteau fi găsite locuri pentru comercializarea prunelor proaspete. Iar, după cum a demonstrat exemplul precedent, este mult mai convenabil să usuci producția, decât să o vinzi fabricilor de conserve.
Pentru o încăpere cu capacitatea anuală de 100 t de producție uscată, utilajele au fost procurate din Transnistria – dulapuri electrice cu raze infraroșii. Tehnologia nu este prea complicată – fructele sunt spălate, sortate (se elimină fructele stricate, frunzele, crengile etc), tăiate sau sunt eliminați sâmburii și, apoi, uscate. Însă, în urmă cu patru ani, s-a găsit o alternativă mai economică în utilajele fabricate în Serbia. Aceste uscătoare funcționează pe bază de peleți, fapt care a generat o economie de aproximativ 30%, în comparație cu cele anterioare.
- Noi singuri producem peleții din butucii de viță de vie, - spune Stanislav Bălan. – În timpul tăierii uscate a podgoriilor, colectăm butucii și fabricăm din ei peleți. Datorită plantațiilor proprii, acoperim volumul necesar de combustibil. În majoritate, uscăm prunele din propria grădină, 
precum și mere, vișine și măcieș. Desigur, este convenabil să lucrezi cu gospodăriile mari, care dispun de grădini extinse de mere. Dar nu sunt gospodării care ne-ar putea oferi cantitatea necesară de vișine, de aceea o procurăm în partide mici de la vânzătorii particulari. Iar măcieșul trebuie cules din pădure, pentru noi îl pregătesc tot comercianții particulari.
Este complicat să ajungi pe piața europeană cu fructele uscate, în primul rând, din cauza concurenței mari (principalii jucători de pe piața mondială sunt SUA, Chile, Argentina, Turcia – nota red.), iar în al doilea rând, cumpărătorii își doresc o producție calitativă și la preț redus. Calitatea bună presupune și implementarea în cadrul producției a standardelor ISO sau HACCP. Pe lângă cheltuielile de implementare, trebuie plătite anual încă câteva mii de lei, pentru a menține producția în conformitate cu aceste cerințe. Și este necesar un personal, care ar controla acest aspect. În luna decembrie a anului 2007 am primit certificatul HACCP, dar după trei ani, atunci când a expirat termenul acestuia, nu l-am reînnoit, deoarece s-a dovedit că aceste investiții nu au generat efectele urmărite. Producătorii din UE vedeau certificatul nostru, însă oricum nu-și doreau să procure produsele noastre la prețurile propuse. Ei spuneau că produsele din Moldova ar trebui să fie mult mai ieftine, iar implementarea standardelor noi de securitate nu prea contează pentru ei, - zice cu regret interlocutorul.
Anul trecut, întreprinderea a fabricat 80 t de producție uscată, dintre care 50 t – prune uscate și a comercializat-o, parțial, pe piața internă, dar a și exportat în România, Belarus, Ucraina și, pentru prima dată, în Bulgaria. Tot ce a fost uscat, a și fost realizat. A existat o cerere bună pentru vișine, iar prunele uscate s-au vândut în loturi mari în lunile noiembrie, decembrie și ianuarie, la un preț mai avantajos decât în anii precedenți. A mai existat cerere pentru acest produs, dar nu mai dispuneam de marfă.
Apropo, cel mai solicitat soi de prune este Stanley, se încearcă uscarea acestuia în cantități mari.
Până în anul 2014, întreprinderea comercializa fructele sale uscate în Moldova sub marca comercială „Bon Ton”, furnizându-le în supermarketuri în pachețele de 100g, 200g și 500g, precum și alimentației publice și întreprinderilor industriale, care utilizează fructele uscate pe post de materie primă. Acum, însă, le comercializează doar în ambalaje mari (a câte 10-15 kg). S-a hotărât renunțarea la ambalajele mici din cauza faptului că supermarketurile comandau câte un ambalaj din fiecare, cu masa totală de 4-5 kg, la interval de o zi. Nu era convenabil să le livrezi din raionul Cantemir.
În pofida cererii bune pentru fructele uscate pe piața mondială, se vrea îmbunătățirea relațiilor economice cu Rusia, pentru a avea ocazia de a exporta producția și pe piața rusească.
Articol pregătit de MyBusiness.md
