Guvernul a instituit moratoriu temporar privind „încadrarea personalului în autorităţile publice şi instituţiile finanţate din bugetul de stat, precum şi în Casa Naţională de Asigurări Sociale, pe funcţiile vacante înregistrate la data de 30 noiembrie 2018”.

Respectiv, cele 8391 de funcţii vacante, la nivel central, care erau la sfârşitul lunii noiembrie, nu vor fi suplinite până la 31 decembrie 2019.

În hotărârea guvernamentală se menţionează, de asemenea, că „suspendarea încadrării personalului în autorităţile publice independente şi în Casa Naţională de Asigurări Sociale pe numărul de funcţii vacante aferente este cu titlu de recomandare”. De asemenea, se recomandă autorităţilor publice locale suspendarea angajărilor pe cele 5225 de funcţii vacante înregistrate la data de 30 noiembrie 2018.

Prevederile hotărârii nu se aplică asupra funcţiilor pentru care, la data aprobării hotărârii, a fost anunţat concurs.

Moratoriul a fost instituit „în legătură cu realizarea reformei de salarizare în sectorul bugetar, adoptată de Parlament la 23 noiembrie”, menţionează Ministerul Finanţelor. Potrivit hotărârii, asta prevede o mai bună gestionare a banilor publici direcţio­naţi spre salarizarea angajaţilor din sectorul public.

Proiectul prevede implementarea legii nominalizate ce va asigura: pentru marea majoritate a angajaţilor – creşteri salariale semnificative, pentru alţi angajaţi – garantarea păstrării venitului mediu obţinut până la intrarea în vigoare a legii. În acelaşi timp, legea asigură salariul lunar minim în sectorul bugetar în mărime de 2000 de lei.

Locurile vacante variază de la 3 la 11 la sută în sectorul public

Parlamentul a adoptat, la 23 noiembrie 2018, Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Implementarea legii respective „va asigura: pentru marea majoritate a angajaţilor – creşteri salariale semnificative, pentru alţi angajaţi – garantarea păstrării venitului mediu obţinut până la intrarea în vigoare a legii. În acelaşi timp, legea asigură salariul lunar minim în sectorul bugetar în mărime de 2000 de lei”, explică Ministerul Finanţelor. Potrivit acestuia, evidenţa mai bună a numărului de locuri de muncă real ocupate permite gestionarea mai exactă a gradului de ocupare a funcţiilor în sectorul public, excluzând necesitatea rezervării de mijloace financiare bugetare aferente locurilor vacante din acest sistem, care pe parcursul anului variază de la 3% la 11% în medie per sistem.

În acest context, „în scopul unei gestionări mai bune a resurselor financiare disponibile şi a direcţionării lor spre domeniile prioritare”, s-a propus instituirea unui moratoriu privind încadrarea personalului în sectorul bugetar pe funcţiile vacante înregistrate. „Numărul de funcţii vizate de acest moratoriu este echivalent valorii medii anuale minime al numărului de locuri vacante în sistemul public şi nu afectează activitatea instituţiilor şi autorităţilor publice”, mai menţionează Ministerul Finanţelor.

Care instituţii au cele mai multe funcţii vacante?

La 30 noiembrie, numărul de unităţi vacante în sectorul public era de 8391. Cele mai multe posturi vacante, respectiv 2586, existau în Ministerul Afacerilor Interne. Un număr de 1581 funcţii vacante avea Ministerul Apărării, după care urmează Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Socia­le (692), Ministerul Justiţiei (469), Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (424), Ministerul Finanţelor (422), Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării (246), Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (240).

Pe de altă parte, Curtea Constituţională şi Agenţia Relaţii Interetnice aveau cele mai puţine, respectiv, câte 3 unităţi vacante. În aparatul Preşedintelui Republicii Moldova erau 5 funcţii vacante. Casa Naţională de Asigurări Sociale avea 391 unităţi vacante.

Numărul de funcţii vacante la nivel de unitate administrativ-teritorială, pentru care se recomandă suspendarea încadrării, este de 5225, dintre care peste jumătate, respectiv 2624, în municipiul Chişinău, după care urmează Orhei cu 294 funcţii vacante.

Numărul funcţiilor vacante în municipiul Bălţi era cu puţin peste 200, în unitatea teritorial administrativă Găgăuzia – 191, Cantemir – 167, Cimişlia – 142, Călăraşi – 132, Cahul – 131, Nisporeni – 101.

Cazul 2016

Ultima decizie a cabinetului de miniştri de a institui un moratoriu asupra angajărilor în sectorul bugetar pentru funcţiile vacante înregistrate nu este prima de acest fel. Acum trei ani a mai existat un precedent. La 3 august 2016, Guvernul Filip, într-un moment de criză relativă, a aprobat o hotărâre, la sugestia Fondului Monetar Internaţional, care stipula că ministerele, agenţiile şi alte instituţii din subordinea Executivului nu vor avea dreptul să facă angajări până la sfârşitul anului.

„Măsura vine pentru a face economii la buget şi pentru a ne menţine în limitele deficitului bugetar, care a fost agreat inclusiv cu FMI. Avem încrederea că instituţiile statului vor fi funcţionale şi cu efectivul care este la ziua de astăzi”, explica ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu. În total, în instituţiile bugetare existau la vremea aceea 4539 de locuri vacante. Hotărârea viza şi domeniul educaţiei, şi cel al sănătăţii.

„Planificăm să facem rectificarea la buget în luna septembrie. Economiile pe care le aşteptăm în urma acestui moratoriu sunt estimate la 150 milioane de lei, cam 4 la sută din întreg fondul de remunerare”, a explicat Octavian Armaşu. Decizia Guvernului a fost apreciată drept un prim pas pentru reforma administraţiei publice centrale.

Totuşi, unii miniştri şi şefi de departamente au solicitat să fie acceptate angajări deja planificate. „Nu uitaţi că avem în faţă reforma administraţiei publice centrale. Propun să ne conformăm acestei decizii. Sunt îngheţate aceste funcţii, nu este vorba de lichidare”, a menţionat premierul Pavel Filip.

Cheltuieli de 15 miliarde lei pentru remunerarea muncii

Cheltuielile pentru remunerarea muncii ale Bugetului Public Naţional în 2019 vor constitui aproximativ 14,95 miliarde lei, în creştere cu 7 la sută faţă de anul 2018 sau cu 973 milioane lei. Această majorare este cea mai mică din ultimii ani şi ca valoare, dar şi ca ritm de creştere.

Economistul Veaceslav Ioniţă explică această evoluţie prin faptul că „în primul rând se preconizează o optimizare radicală a numărului de angajaţi al autorităţilor centrale. Astfel, conform proiectului de buget, se presupune reducerea cu 15% a numărului de unităţi în organele autorităţilor publice centrale, de la 68 651 unităţi în 2018 la 59 968 unităţi în 2019. Reducerea cu 8 683 unităţi a statelor de personal nu înseamnă nemijlocit şi concedierea acestui număr de persoane. Multe unităţi erau vacante, unele persoane ocupau 1,5-2 unităţi”.

Vlad Bercu