„Actualmente, - a spus directorul general AEE, Mihai Stratan, la deschiderea evenimentului, - în țara noastră activează 89 de producători de brichete și pelete din biomasă. Încă 16 companii se află la etapa de primire a echipamentului și a utilajelor, luate prin leasing, și instalarea lor.
Capacitatea totală de producție a acestor întreprinderi este de aproximativ 120 mii tone anual (86.400 tone de brichete și 33.600 tone de pelete), căreia, conform capacității termice, îi corespund 53,7 milioane m3 de gaz natural (4,8% din volumul total, consumat de țară) sau 80 mii tone de cărbune (41,8%).
Cazanele care funcționează pe combustibil solid, obținut din resurse regenerabile, sunt instalate, deja, în 86 de școli, 49 de grădinițe, 4 instituții publice, 3 primării, o școală profesională și un cămin studențesc. Pe lângă acestea, în mai bine de 500 de case particulare.
Capacitatea totală a cazanelor, instalate în instituțiile sociale și publice, este de 29,6 MW".
Pentru comparație, - capacitatea stabilită a CET-1 Chișinău este de 59 MW, iar CET-2 – 240 MW.
Încă nu există date financiare concrete, însă, nu este complicat să calculezi că, la prețul mediu de 2 mii lei, al unei tone de brichete, volumul vânzărilor, în cazul încărcării complete a tuturor capacităților, va fi de 240 mii lei. Iar faptul că acest volum poate fi ușor realizat este demonstrat de către calculele specialiștilor. Conform spuselor consultantului proiectului „Energie și biomasă", Nicolae Zaharia, actualmente, necesitățile pieței moldovenești sunt de aproximativ 700 mii tone.
Pe lângă producătorii de combustibil, până când, este înregistrat un singur producător de cazane („Moldagrotehnica SA") și 10 importatori, care, în general, furnizează elemente componente pe care le asamblează aici pe loc în cazane, în funcție de necesitățile cumpărătorului.
Astfel, poate fi afirmat faptul că, pe teritoriul țării, este creată, practic de la zero, o întreagă industrie, destul de specifică, apropo.
Particularitățile constau în faptul că, la fel ca și în Rusia sau Norvegia gazul natural sau petrolul, materia primă pentru producția biocombustibilului se ivește, practic, din nicăieri la noi în țară. Ea este gratuită în sine: deșeurile agricole, din grădină, din viticultură, din prelucrarea lemnului ș.a.
Fermele vând deșeurile producătorilor de brichete sau pelete. Iar aceștia, la rândul lor, le comercializează consumatorilor finali.
În acest fel, în Moldova au loc câteva fenomene: în primul rând, apare marfă „din aer", a cărui preț final este de circa 20 mln dolari (se preconizează a fi și mai mare); iar, în același timp, banii, obținuți la fiecare etapă, rămân în țară; apar noi locuri de muncă; are loc asigurarea securității energetice a țării. În lumina evenimentelor geopolitice recente, ultimul punct are o însemnătate deosebită. Iată de ce instalarea cazanelor a început din grădinițe și școli.
Pe lângă instituțiile sociale, consumatori ai acestui tip de combustibil sunt locuitorii rurali. Deseori, cei care au un venit mic.
În acest domeniu, abia are loc formularea unei legislații și, probabil, acești factori (precum și ceea că industria trebuie să se mai dezvolte) trebuie luați în considerare. De exemplu, pentru stabilirea impozitelor.
Directorul companiei „Prominfo-Grup", Viorel Dandara, a analizat minuțios influența impozitării existente asupra activității producătorilor de biomasă.
Dintre toate impozitele existente, 63,54% o reprezintă TVA, 7,95% - impozitul pe venit, 3,5% - impozitul pe dividente, 20,25% - contribuțiile obligatotorii medicale și sociale), 1,44% - acciz aferent combustibilului, 2,72% - impozitul pe bunuri imobiliare, 0,59% - taxa pentru amenajarea teritoriului.
Sub impozitul existent, prețul brut al unei tone de produs este de 2314 lei. La bugetul țării se atribuie TVA, 20% în sumă de 900,43 lei (luând în calcul materia primă, deșeurile, transportul, cheltuielile de producție). Dar! Aplicând taxa zero de TVA pentru cheltuielile de transport, prețul unei tone va fi de 1864 lei. Bugetul va primi 180 lei TVA. Anulând taxa pentru transport, tona va costa 1993 lei. Bugetul nu va primi nimic. Dacă pentru producătorii de bioenergie va fi aplicată taxa de 8% TVA, ca și în cazul fermierilor, prețul producției va fi de 2083 lei, TVA – 252 lei. Cum să găsești echilibrul „de aur"?
„Treptat se creează legislația și baza normativă a industriei, - spune Mihai Stratan. – Ne axăm pe Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European. A fost adoptat regulamentul cu privire la biocombustibilul solid (HG 1070 din 27.12.2013) și 37 de standarde naționale (bazate pe cele europene) în acest domeniu. Până la sfărșitul lunii iulie, conducerea țării planifică să adopte o rezoluție cu privire la „Măsuri pentru pregătirea dezvoltării economice și sociale naționale pentru perioada de toamnă-iarnă 2014-2015".
(Conform datelor de care dispune redacția „MB", această decizie, la fel ca și proiectul noii legi, conține un șir de propuneri revoluționare. De exemplu, ea prescrie instituțiilor bugetare, în care sunt instalate cazanele care funcționează pe biomasă, să nu procure cărbunele de import, ci brichete și pelete ale producătorilor autohtoni.
Totodată, se instalează un totalmente alt nivel de control al calității brichetelor și al peletelor, are loc gradarea lor pe nivele de putere calorică, cenușă și pe alți parametri. Fapt care, respectiv, influențează prețul acestora).

„Mă bucur de faptul că o astfel de lege este pregătită și voi depune tot efortul necesar, voi atrage în ajutor și cetățenii, pentru ca ea să fie adoptată", - a zis miercurea trecută președintele delegației UE în Moldova, Pirkka Tapiola, în cadrul întâlnirii cu participanții taberei de vară „Energel".
Al treilea an la rând, proiectul „Energie și biomasă" adună elevii activi din clasele 7-8 din 13 raioane ale republicii și UTA Găgăuzia în tabăra eco-energetică, pentru a învăța copiii bazele energiei alternative, într-o atmosferă jucăușă și la aer liber. În această perioadă de timp, cu fundamentele energiei „verzi" au făcut cunoștință circa 19000 de elevi din 352 de școli ale țării.
Răspunzând la întrebările copiilor despre tipul de energie alternativă, cea mai optimă pentru Moldova, diplomatul a spus: „Trebuie utilizat acel tip care este cel mai eficient pentru o anumită perioadă a anului, locație etc. Și nu trebuie uitat faptul că eco-energia soluționează principala problemă: securitatea energetică a țării!".

Articol pregătit de MyBusiness.md

Pe poză:
1. Mihai Stratan
2. Nicolae Zaharia
3. Șeful delegației UE în Moldova, Pirkka Tapiola, și reprezentantul permanent al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în RM, Nikola Harrington în tabăra „Energel"