Pentru prima dată în istoria businessului din Moldova, antreprenorii – Asociația piscicolă – au decis să ofere o mână de ajutor științei înrudite, contribuind gratis cu o încăpere pentru viitorul centru de cercetare (decizia finala nu a fost încă luată). Acest exemplu ne indică spre necesitatea apariției unei colaborări active între industrie și știință.

Pentru unii e o știință, pentru alții – un oficiu de dat în arendă

Acum un an a fost luată decizia de privatizare a ÎS Acvacultura-Moldova, care a fost compusă din trei sedii de producție (în Telenești, Taraclia și Cubolta) și unul științific – din Chișinău (Stațiune de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură în trecut). Ar fi mai logic ca sediul din Chișinău să rămână unul de stat, însă nimeni nu s-a mai gândit la asta.

Încăperile, unde erau amplasate laboratoarele științifice, acum se află în reparație pentru ca în viitor să fie date în arendă oficiilor. Personalul își dă demisia. Directorul fostului sediu al ÎS Acvacultura-Moldova din Chișinău, doctor în științe biologice, Galina Curcubet deja de un an tot face apeluri la instanțe de judecată în scopul de a salva știința pentru piscicultura Moldovei.

- Ministerul Agriculturii a luat decizia, care a fost suportată și de Academia de Științe a Moldovei, de creare, pe baza potențialului științific al sediului din Chișinău, a centrului de cercetare a resurselor genetice acvatice Acvagenersurs, care se va ocupa de prezervarea și dezvoltarea fondului genetic. Doar savanții din Republică au multe realizări în domeniul dat. De exemplu, ei au creat patru specii noi de crap, care sunt unice în Moldova, trei dintre care au fost introduse în Catalogul Internațional de Crapi ai statelor Europei Centrale și de Vest (pe coperta acestuia e afișat crapul nostru, fiind cel mai prezentabil). Pentru comparație: nici un mamifer din cele crescute în țară nu a fost introdus într-un catalog internațional de o importanță atât de mare. Astfel, în viitor, în noul centru se va deschide și va fi acreditat laboratorul de apreciere a calității produselor din pește.

Se propune ca noul Centru să lucreze după același sistem - din autofinanțare. Asociația Piscicolă va oferi Acvagenresurs-ului resurse necesare pentru crearea laboratorului. Este un caz rar când producătorii oferă spațiile de lucru în scopuri științifice, - spune Galina Curcubet.

Când peștele murea în apă…

În prezent, în Republică suprafața apei stătătoare, care poate fi folosită în pescuit, e de aproximativ 46 mii ha, dintre care doar jumătate este dată în exploatare. Mai sunt și zone acvatice complexe care sunt utilizate la irigare și la creșterea peștelui, fiind mai mult alcătuite pentru amatorii de pescuit. Deci, noi mai avem rezerve. Deaceea, scopul de bază al științei ar fi atragerea în exploatare a noilor suprafețe de apă, care nu sunt încă utilizate, pentru reproducerea peștelui, și mărirea productivității acelor ape, care sunt deja folosite în producția peștelui în scopuri comerciale. Cu această ocazie, în prezent, se dezvoltă diverse tehnologii.

Afacerea dată, ca nici o altă activitate, are nevoie de suportul științific. Și antreprenorii realizează acest fapt, doar fiecare lac e un organism separat, care are nevoie de un tratament special. Vara, când peștele murea din cauza căldurii, iar sediul din Chișinău și-a încetat activitatea în cadrul ÎS Acvacultura-Molodva și a fost închis singurul laborator hidraulic, unde se analiza calitatea apei și se dădeau recomandări pentru ameliorarea ei, oamenii de afaceri au fost gata să arunce acest pește drept pe scările guvernului.

- Fiind o organizație autoportantă, noi am realizat multe proiecte academice de concurs, - povestește directorul ei, - Prin Agenția pentru Inovare și Transfer Tehnologic implimentam noile dezvoltări. Am avut contracte cu toate fermele de realizare a muncii de teren. În plus, toate întreprinderile au beneficiat de o analiză gratuită a apei și de sfaturi de îmbunătățire a calității ei, de fertilizare a lacurilor pentru creșterea și lecuirea peștelui. Doar în Moldova nu există o facultate care să pună accent pe piscicultură. Noi, în schimb, avem 13 doctori în știință și mulți angajați care lucrează în domeniul dat deja de 30-40 ani. Numai în sediul central din Chișinău activează o mulțime de crescători și ihtiopatologi calificați.

O nouă nișă în afaceri

- În anul 2013, prin intermediul AITT, noi am realizat proiectul de implimentare în piscicultură a policulturii, având drept bază un nou obiect economic – somonul european, - continuă curatorul proiectului, doctor în științe biologice Vasile Domanciuc. – Aici au participat trei întreprinderi. Proiectul a fost îndreptat spre utilizarea eficientă a potențialului biologic al apelor stătătoare din Republică. Policultura peștelor erbivore și a crapilor devenise un fapt obișnuit pentru țara noastră. Însă mai avem și nișe ecologice care diferă de la o specie de pește la alta. De exemplu, somonul se hrănește cu broaște, gândaci și lipitoare – această nișă ecologică nu mai este utilizată de alte obiecte ale pisciculturii. În plus, somonul este și un ameliorator biologic: el curăță lacul de mormoloci, broaște etc, care distrug larvele de pește. La fel, el consumă pește slab și bolnav.

Însă somonul – peștele suplimentar din lac – poate oferi 20-50 kg/ha în condițiile naturale, fără a afecta celelalte specii de pește. Prețul mediu al somonului pe piață e de 100 lei/kg. Astfel, el oferă un venit suplimentar de 2 mii lei/ha. Calitatea carnei de somon se egalează cu cea a sturionului și e de trei ori mai ieftină. Dacă morunul abea la 16 ani produce urmași și sturionul la 9 ani, somonul, în acest caz, are nevoie numai de trei-patru ani.

Piscicola Nord SA – unul din participanții al acestui proiect – se ocupă de creșterea și prelucrarea primară a peștelui. După ce peștele este curățat, rămân deșeuri care sunt congelate și trecute prin mașina de tocat. Produsul final este consumat de somoni, iar activitatea firmei nu lasă deșeuri. Productivitate – 180 kg/ha sau 18 mii lei profit.

În primul an, în cadrul proiectului respectiv, au fost crescuți aproximativ 850 kg de peștișori, iar eficiența economică doar la trei întreprinderi a constituit 260 mii lei – profit curat. În primul an ei au adăugat 200 mii lei de cofinanțare la 200 mii din buget. Anul curent ei pot să crească pește pentru 400 ha la o greutate de 320 tone de pește de vânzare și 10 tone de somon (fiind de 1-2 kg/buc.) a câte 100 lei/kg = 1 milion lei.

Nisetru moldovenesc

Polonia, în colaborare cu Moldova și Ucraina, e în procesul de pregătire a proiectului serios ce vizează speciile dispărute din familia sturionilor. Pentru noi e mai actuală problema de readucere a nisetrului în apele Moldovei (acesta produce icre negre). În acest caz e necesar să fie create ciriade de femele, care vor fi analizate din punct de veder genetic. Astfel, noi vom putea să readucem în Nistru acea specie care se reproducea înainte. În Ucraina sunt deja prezenți reporducătorii de nisetru din Nistru. Și dacă se va constata că speciile moldovenești și cele ucrainene sunt identice, în Ucraina se va produce materialul săditor care va fi importat în Moldova. Nisetrul va putea fi crescut și în lacuri.

E important faptul că nisetrul, spre deosebire de alte specii de sturioni, care înoată spre mare, rămân mereu în râu. În comparație cu ceilalți sturioni, el se maturizează rapid – în cinci ani. În perioada sovietică exista și orientarea “Creșterea sturionilor în Moldova”. În satul Ocsentia al raionului Dubăsari activa ferma de pește care asigura Republica cu materialul săditor. Acolo se formau ciriade de female, urmașii cărora popularizau Nistrul. Angajații sediului din Chișinău, în scopul colaborării tehnico-științifice, participau și la proiecte de readucere a morunului în apele Dunării.

Nu există alte variante

În acest caz, cea mai bună soluție poate fi oferită doar de știință. Înainte să fie privatizat, sediul ÎS Acvacultura-Molodva din Chișinău patrona cinci ferme, două dintre care erau primele inițiatoare la producerea celor patru specii noi de crapi, a noilor linii de pește erbivore și a familiilor de șalău, știucă și somon european de lac. Toate aceste gospodării vor fi capabile să lucreze doar în cazul în care vor fi continuate activitățile de creștere și reproducere, de care se vor ocupa doar crescătorii de la instituțiile științifice de profil. Și sunt doar câțiva specialiști calificați din domeniul pisciculturii – Galina Curcubet, Vasile Domanciuc și Svetlana Storojenco, tezele cărora descriau metode de selecție în piscicultură. Tot aici îl putem menționa și pe crescătorul Petru Aricov, care activează în domeniu pentru mai mult de 40 ani. Dacă specialiștii nu vor realiza selecția de corectare pentru a menține în viață speciile create, în trei-patru ani acestea vor începe să-și piardă din calitate, ceea ce direct va afecta afacerile înrudite.

Pe poze:

Galina Curcubet; Vasile Domanciuc; crapii crescuți în sediul din Chișinău al ÎS Acvacultura-Moldova

Articol pregătit de MyBusiness.md