Poziția Moldovei în negocierile cu „Gazprom” cu privire la noul contract de livrare a gazelor s-a schimbat. Datorită faptului că gazoductul Ungheni-Chișinău a fost dat în exploatare, argumentele părții moldovenești în discuțiile despre prețul de achiziție a gazelor ar putea avea o pondere mai mare. Moldova depinde de importul surselor de energie în proporție de aproape 90 la sută, de aceea gazoductul cu lungimea de 120 km va permite țării noastre să se conecteze la sistemul de transport al gazelor din Uniunea Europeană, să obțină independență energetică, să-și asigure securitatea aprovizionării cu gaze, să-și consolideze concurența pe piețele angro, dar și să creeze premize pentru reducerea tarifelor la gaze pentru consumatorii finali.
Independența energetică a Moldovei
Politica energetică a Moldovei se axează pe îmbunătățirea integrării pe piețele regionale, consolidarea securității energetice, respectarea mult mai strictă a directivelor UE, creșterea capacității de generare a energiei și promovarea eficienței energetice și a surselor regenerabile de energie. Schimbările semnificative cu care se confruntă sectorul energetic al țării fac parte din procesul de integrare pe piața energetică europeană, deoarece Moldova este obligată să-și armonizeze politica și legislația energetică în conformitate cu Tratatul de constituire a Comunității Energetice. Unul dintre proiectele principale ce țin de securitatea energetică este gazoductul de conectare cu România Iași-Ungheni-Chișinău.
Gazoductul Ungheni-Chișinău a fost dat în exploatare la începutul lunii august 2020, după un an și jumătate de construcție. Obiectivul principal al acestuia este de a conecta sistemul de transport al gazelor din Moldova la cel din România și cel european.
De construcția și funcționalitatea gazoductului este responsabil Operatorul Național de Transport gaze naturale „Transgaz” din România. Din anul 2018, „Transgaz” deține întreprinderea de stat „Vestmoldtransgaz” din Moldova prin compania „Eurotransgaz”. Anume aceasta administrează întregul gazoduct Iași-Chișinău.
Cine a venit în ajutor?
La începutul lunii octombrie, „Transgaz” a vândut definitiv Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) 25 la sută din acțiunile sale de la „Vestmoldtransgaz”. Decizia a fost aprobată la Adunarea Generală a acționarilor de la 5 octombrie.
„Noi considerăm că este o investiție profitabilă, rezonabilă, dar și strategică pentru Moldova. Gazoductul va spori securitatea energetică a Moldovei datorită diversificării surselor de livrare a gazelor, ceea ce constituie una dintre condițiile de dezvoltare reușită a Moldovei. Proiectul facilitează integrarea Moldovei în viitoarele proiecte mari de infrastructură a gazelor, cum ar fi Gazoductul transadriatic, deschide accesul la sursele de gaze din nodurile centrale europene, totodată, conectează la zăcămintele de gaze din Marea Neagră. O integrare mult mai strânsă va aduce consumatorilor avantaje economice suplimentare”, se spune în răspunsul oficial al serviciului de presă al BERD, cu referire la avantajele noului gazoduct.
Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a declarat în răspunsul oficial că a susținut întotdeauna țara noastră în eforturile ei de a-și spori securitatea aprovizionării cu energie, atât cu gaze, cât și cu energie electrică. De exemplu, în dezvoltarea noilor interconectări ale rețelelor electrice și de gaze, pentru a diversifica sursele de aprovizionare. Astfel, UE a alocat pentru construcția primei faze a proiectului – gazoductului Iași-Ungheni, un grant în valoare de 7 milioane de euro, pe lângă valoarea totală a proiectului de 26 milioane de euro. De asemenea, asistența a fost exprimată și în finanțarea unui studiu de fezabilitate pentru următoarea etapă a proiectului – construcția unei ramuri de la Ungheni până la Chișinău.
Din partea UE, au fost acordate și mijloace sub formă de granturi – 46,3 milioane de euro – pentru construcția gazoductului Onești-Gherăești-Lețcani în România în cadrul programului operațional „Big Infrastructure”. Valoarea totală a investițiilor pentru interconectare de partea României constituie peste 174 milioane de euro.
Din răspunsurile oferite de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova la demersul NM reiese că „eficiența utilizării noului traseu va depinde de dinamica prețurilor la gaze pe piețele regionale”.
„Dar din punctul de vedere al sustenabilității aprovizionării, o conexiune directă fiabilă cu rețeaua de gaze a UE este de neprețuit. Acest proiect este doar o parte a sprijinului acordat de UE pentru consolidarea securității aprovozionării cu gaze”, au subliniat cei de la Delegația UE.
Janez Kopac, directorului Secretariatului Comunității Energetice, a declarat pentru NM că izolarea pieței gazelor din Moldova și dependența totală de singurul distribuitor de gaze și de unicul traseu de importuri de gaze au fost timp îndelungat punctul vulnerabil al securității aprovizionării țării cu gaze naturale. „Proiectul Iași-Ungheni-Chișinău va remedia acest lucru și va oferi Moldovei căi și furnizori alternativi”, a subliniat Kopac.
Potrivit afirmațiilor sale, finalizarea acestei conexiuni suplimentare cu România, care reprezintă aproximativ o jumătate din consumul anual al Moldovei, ar trebui să asigure disponibilitatea unei capacități suficiente pentru noii participanți de pe piață. În același timp, Kopac a remarcat și incertitudinea perspectivelor privind noile zăcăminte de gaze semnificative estimate anterior, cum ar fi platforma de foraj a României din Marea Neagră.
„Cu toate acestea, structura fluxurilor de gaze din estul Balcanilor și din conducta transbalcanică s-a schimbat și există suficiente capacități pentru fluxul fizic (nu numai virtual) de la sud la nord, pe care Moldova (și Ucraina) va putea să-l folosească imediat ce cadrul de reglementare necesar în industria gazelor va fi complet pus în aplicare.
Aprovizionarea Moldovei cu gaze
Pentru ca în perioada rece a anului să fie asigurat volumul suficient de gaze prin noul gazoduct pentru Moldova, ar trebui să fie majorat volumul de livrări în regiunea Iașiului. Pentru aceasta, „Transgaz” a început să construiască în România un nou gazoduct, Onești-Gherăești-Lețcani cu stațiile de compresoare corespunzătoare. După încheierea construcției acestuia, în anul 2021, vor fi asigurate presiunea și debitul necesar de gaze naturale într-un volum de 1,5 miliarde de metri cubi pe an la punctul de joncțiune între sistemele de transport al gazelor din Moldova și România.
În ansamblu, conform planului investițional, „Transgaz” trebuie să investească 93 milioane de euro în „Vestmoldtransgaz”, dintre care 55 milioane de euro – resurse proprii, iar 28 milioane de euro – împrumut de la BEI.
Călin Negură, șeful Direcției politici în domeniul energetic de la Ministerul Economiei și Infrastructurii, a menționat pentru NM că în afară de finanțarea din exterior, din 2016 până în 2020, pentru acest proiect s-au alocat din bugetul de stat al Moldovei aproape 16 milioane de lei – acestea sunt cheltuieli pentru monitorizarea și gestionarea proiectului.
Ministerul Economiei și Infrastructurii este sigur că sistemul național de transport al gazelor din Moldova, care anterior era conectat doar la sistemul de transport al gazelor din Ucraina, va deveni mult mai sigur și mai durabil.
„Bineînțeles, construcția gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău este justificată din câteva puncte de vedere, inclusiv de faptul că în mod direct, dar și prin instituțiile sale financiare (BERD, BEI), Uniunea Europeană a susținut, inclusiv financiar, realizarea acestui proiect de importanță strategică”, a menționat Negură.
La rândul său, Victor Parlicov, fostul director al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, consideră că noul gazoduct va consolida poziția de negociere a Moldovei, deși nu reprezintă încă o alternativă reală pentru aprovizionarea cu gaze la un preț competitiv. Expertul a subliniat că gazoductul este necesar pentru echilibru și nu ca alternativă livrărilor din Rusia.
Iar Janez Kopac, directorului Secretariatului Comunității Energetice, a adăugat că din punctul de vedere al pieței, posibilitatea concurenței poate duce la scăderea prețurilor la nivel angro, așa cum s-a întâmplat în situații similare în alte țări. Kopac consideră că în acest sens, noul gazoduct ar putea impune participanții de pe piață să treacă la prețuri și servicii competitive, atât la nivel de cerere, cât și la nivel de comerț angro.
El consideră că avantajele acestui gazoduct ar fi fost mult mai mari dacă ar fi fost construit mai devreme și dacă partea română ar fi depus anumite eforturi pentru a-și face propria rețea și piață mult mai deschise pentru comerț și export.
În același timp, el a subliniat că în pofida complexității acestui proiect, îmbunătățirea securității aprovizionării și posibilitatea pentru noii participanți de pe piață de a avea acces la piața gazelor din Moldova ar putea duce la prețuri mai competitive și la un nivel mult mai înalt al serviciilor pentru cetățeni.
„În plus, Moldova a obținut un progres considerabil în adoptarea regulilor tehnice pentru piața gazelor (așa-numitelor coduri de rețea), dar și a regulilor generale de piață, care au fost elaborate cu susținerea proiectului EU4Energy, finanțat de Uniunea Europeană. Acestea sunt necesare pentru integrarea pe piețele gazelor din Ucraina și din România. Procesul de separare a serviciilor de transport de gaze de aprovizionarea cu gaze a început în anul 2019, cu niște planuri ambițioase, dar a fost stopat în a doua jumătate a anului 2020. În planurile actuale ale autorităților moldovenești este finalizarea acestei separări în primăvara anului 2021. Printre altele, Moldova mai trebuie să accelereze procesul de deschidere a pieței. La urma urmei, această țară a fost și mai devreme o magistrală pentru fluxurile de gaze din Ucraina către Europa de Sud-Est și are potențial de a juca și mai departe un rol important în dezvoltarea pieței regionale a gazelor”, a concluzionat Janez Kopac.
