"Primele de risc pentru companiile care investesc pe acea piaţă şi care vor continua operaţiunile acolo vor fi semnificativ mai mari. Investitorii vor pune întrebări grele în legătură cu acele riscuri", a declarat John Lough, fost director la compania TNK-BP, în prezent membru asociat al Chatham House, în Londra.
Companiile occidentale au mers în Rusia, după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, atrase de resursele naturale mari, devoltarea clasei de mijloc şi a infrastructurii.
Companiiile din UE au vândut în Rusia bunuri şi servicii în valoare de 152 de miliarde de euro, în 2012, în creştere cu 14% faţă de anul precedent, potrivit datelor Comisiei Europene, care scot în evidenţă importanţa acestei pieţe de export.
Statele Unite şi Uniunea Europeană au interzis aproape în totalitate comerţul cu Iranul şi Coreea de Nord, dar Rusia nu este văzută la fel.
Impunerea Rusiei a unor sancţiuni la fel de stricte precum cele aplicate Iranului este considerată un scenariu pentru cel mai rău caz, improbabil, deşi companiile trebuie să fie pregătite pentru orice eventualitate, a spus Eugene Nivorozhkin, lector în economie la University College London, informează Bloomberg.
Sancţiunile iniţiale vor include probabil restricţii de călătorie pentru persoane apropiate Kremlinului, urmate de îngheţarea unor rezerve valutare ale Rusiei şi a unor active bancare, cu toate că măsuriile mai severe vor fi respinse de ţările europene cu relaţii comerciale puternice cu Rusia, a arătat Nivorozhkin.
"Depinde de disponibilitatea Europei de a suporta costul sancţiunilor, care va fi inevitabil", a spus el.
La sfârşitul lunii septembrie, băncile europene aveau în portofolii credite în valoare 136 de miliarde de dolari acordate clienţilor ruşi, potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale.
Băncile britanice au acordat clienţilor ruşi împrumuturi de 14,1 miliarde de dolari, iar cele din SUA 27,2 miliarde de dolari.
În Rusia, companiile locale şi străine se confruntă cu deprecierea rublei faţă de dolar, cu 9,8% de la începutul acestui an. Rubla a avut cea mai slabă performanţă, în afara de peso-ul argentinian, în rândul a 24 de monede emergente analizate de Bloomberg.
Continuarea declinului rublei va afecta economia Rusiei, a cărei creştere a încetinit anul trecut la 1,3%, de la 3,4% în 2012.
Citigroup anticipa săptămâna trecută că economia Rusiei va avansa în acest an cu numai 1%, din cauza tensiunilor din Ucraina.
"În prezent, cel mai mult ne îngrijorează devalorizarea rublei", a declarat Oxana Nazarova, purtător de cuvânt al Renault în Rusia.
Compania, care controlează, prin alianţa cu Nissan, brandul Lada şi produce una din trei maşini vândute în Rusia, a majorat preţurile cu 3% în ianuarie şi aproape în aceeşi măsură în martie, pentru a compensa devalorizarea rublei.
Nazarova a refuzat să comenteze despre posibilele sancţiuni.
PSA Peugeot Citroen ştie care poate fi impactul unor astfel de măsuri, având în vedere că activităţile grupului din Iran au fost oprite în urma sancţiunilor impuse de Occident din cauza programului nuclear al ţării.
În 2011, înainte de restricţii, Peugeot a vândut 458.000 de vehicule în Iran. Anul următor nu a mai vândut niciun vehicul, ceea ce a dus la scăderea cu 10 milioane de euro pe lună a profitului operaţional. Peugeot intenţionează să revină în Iran cât mai curând posibil.
Pentru companiile ruseşti, sancţiunile ar reprezent un pericol şi mai mare, de la finanţare internaţională mai scumpă la dificultăţi de menţinere a operaţiunilor din străinătate, a declarat Kirill Chuiko, director la BCS Financial Group.
Situaţia va afecta nu doar companiile ruseşti care au contractat împrumuturi, ci şi instituţiile financiare internaţionale care le-au finanţat, a arătat Chuiko.
Citigroup şi Bank of America, de exemplu, au coordonat acordarea unor împrumuturi în valoare cumulată de 31 de miliarde de dolari pentru finanţarea achiziţiei TNK-BP de către Rosneft, acum un an.
ING a acordat împrumuturi de circa 7 miliarde de euro în Rusia şi de 1,5 miliarde de euro în Ucraina, prin divizia sa bancară. Un purtător de cuvânt al băncii olandeze a refuzat să comenteze.
Sectorul de retail şi producţia industrială reprezintă un element vital al renaşterii economice a Rusiei după Războiul Rece. Carlsberg este cel mai mare producător de bere din Rusia, sursa a un sfert din veniturile totale ale companiei. Compania spaniolă Inditex, deţinătoarea brandului Zara, are peste 300 de magazine în Rusia.
Grupul german Siemens livrează trenuri în Rusia, iar legăturile sale cu această ţară datează de peste un secol.
Airbus Group are comenzi de 20 de avioane A350 din partea Aeroflot, în valoare de circa 6 miliarde de dolari la preţurile din listă.
De asemenea, Boeing urmează să livreze în Rusia patru aeronave 747-9 şi 12 avioane 737-800, în valoare de circa 1 miliard de dolari.
Multe companii occidentale au înfiinţat companii mixte cu parteneri locali, pentru a beneficia de reglementări mai favorabile. În urmă cu trei ani, Volkswagen şi Ford au format astfel de companii mixte cu parteneri locali, la fel ca Toyota Motor, Hyundai Motor şi General Motors.
În urmă cu trei ani, guvernul rus anticipa că vânzările auto vor depăşi 3 milioane de vehicule pe an, iar Rusia va deveni cea mai mare piaţă autp din Europa, înaintea Germaniei.
Rusia nu a reuşit acerst lucru, iar anul trecut vânzările auto au scăzut cu 5,5%, la 2,78 milioane de vehicule. În cazul unor sancţiuni, piaţa auto din Rusia s-ar putea contracta în acest an cu până la 10%, potrivit LMC Automotive.
Pentru producătorii din sectorul energiei, sancţiunile ar pune în pericol investiţii pe termen lung de ordinul miliardelor de dolari.
Grupul BP are o participaţie de 20% la Rosneft, în valoare de circa 13 miliarde de dolari. Exxon Mobil deţine drepturi de forare în Rusia, unde urmează să înceapă în curând activităţi de explorare, împreună cu Rosneft.
Royal Dutch Shell a început de două luni demersurile pentru utilizarea tehnologiei de fracturare hidraulică la un zăcământ petrolier din Siberia.
