Duminică, 11 Aprilie 2021 12:46

Moldova, cu cea mai ridicată rată de infectare cu COVID, afundată în recesiune

corona peopleRepublica Moldova are una dintre cele mai înalte rate din Europa ale infectării şi deceselor de pe urma coronavirusului. COVID-19, dar şi seceta din anul 2020 a creat probleme mari economiei, ceea ce a şi dus la recesiunea din anul trecut. Deocamdată rămâne neclar impactul pandemiei asupra economiei, companiilor, veniturilor populaţiei, iar spaţiul fiscal restrâns al ţării împiedică autorităţile de a lua anumite măsuri pentru redresarea situaţiei, potrivit raportului Băncii Mondiale: “Europe and Central Asia Economic Update, Spring 2021: Data, Digitalization, and Governance”.

Recesiunea din anul 2020 ar putea împiedica recuperarea economică ca urmare a incertitudinii pandemiei şi impactului social, or, acest lucru ar putea descuraja companiile să ia decizii de extindere şi de majorare a investiţiilor, care ar putea genera noi locuri de muncă, scrie capital.market.md.

Moldova, sortită dependenţei de remitenţe

În ciuda performanţelor economice solide din ultimii ani, Republica Moldova nu a reuşit să realizeze o convergenţă mai rapidă cu nivelul veniturilor UE. Modelul economic continuă să se bazeze pe remitenţe, care stimulează consumul. Încetinirea creşterii productivităţii, ca urmare a unor slăbiciuni structurale şi manageriale profunde, este o provocare-cheie. Întreprinderile de stat ocupă un loc semnificativ, productivitatea lor este mai mică decât în sectorul privat, în timp ce mediul de afaceri, practicile anticoncurenţiale şi impozitele denaturează iniţiativele private. În timp ce perspectivele de creştere pe termen mediu ale Moldovei rămân pozitive, o recuperare durabilă depinde de conţinerea pandemiei şi de un mediu extern favorabil. Un nou val de restricţii în Moldova şi în ţările partenere comerciale majore ar putea reduce şi mai mult consumul şi încrederea în afaceri, ceea ce va duce la o scădere şi mai mare a transferurilor şi a exporturilor. Din punct de vedere financiar, în timp ce bugetul pentru 2021 include stimulente fiscale ambiţioase, acest lucru ar putea să nu fie suficient în caz de lansare lentă a vaccinărilor şi finanţare externă limitată. Riscurile interne sunt asociate cu instabilitatea politică, slăbiciunea instituţională şi constrângerile politice pentru reformele judiciare şi structurale. Experţii BM subliniază că pandemia şi seceta severă a afectat majoritatea sectoarelor economiei. Frauda bancară din 2014 a descoperit slăbiciuni profunde în sectorul financiar.

Moldova are una dintre cele mai mari rate de infecţie şi decese de COVID-19 din Europa.

Indicatorii economici pe termen scurt – negativi

În 2020, activitatea economică a scăzut brusc, în timp ce PIB-ul a scăzut cu 7% anul trecut. Principalii factori din spatele acestui declin au fost o scădere de 7% a consumului gospodăriilor în 2020, precum şi o scădere a investiţiilor. Măsurile de blocare au oprit comerţul şi producţia industrială, iar seceta severă a dus la o scădere a producţiei agricole cu mai mult de 26%. După încheierea lockdown-ului, economia a început să-şi revină treptat, dar majoritatea indicatorilor pe termen scurt rămân negativi. Pe fondul scăderii preţurilor de import şi a cererii interne, inflaţia a încetinit semnificativ în 2020, scăzând sub limita inferioară a benzii ţintă de 5% (+/-1,5%) din august. Drept răspuns, Banca Naţională a redus rata de bază de 5 ori până la un nou record minim de 2,65% pe an. În 2021, inflaţia va ajunge la 4,4%, iar în următorii doi ani va creşte cu câte 5%. În comparaţie cu nivelurile anterioare până la COVID-19, veniturile din impozite au crescut cu aproximativ 0,3 puncte procentuale, în timp ce cheltuielile au crescut cu 4,1 puncte procentuale. În consecinţă, deficitul bugetar a atins 5,1% din PIB în 2020. Ocuparea forţei de muncă a scăzut cu 0,5% în ultimul trimestru al anului 2020, comerţul şi ospitalitatea fiind cele mai afectate sectoare, urmate de agricultură şi industrie. Pierderea locurilor de muncă, precum şi scăderea câştigurilor, revenirea celor mai vulnerabili migranţi economici şi creşterea preţurilor la alimente au crescut povara asupra finanţelor gospodăriilor.

În 2020 – mai săraci

În consecinţă, se preconizează că rata sărăciei va creşte de la aproximativ 10,6% în 2019 la aproximativ 14,2% în 2020. Creşterea economică în Republica Moldova este de aşteptat să se redreseze la 3,8% în 2021, sub rezerva condiţiilor favorabile graţie lansării procesului de vaccinare. Se preconizează că încrederea consumatorilor şi a investiţiilor se va îmbunătăţi în baza unui mediu extern favorabil, a transferurilor sociale sporite şi a unei politici monetare favorabile. Majoritatea sectoarelor vor reveni la normal, deşi se estimează că nivelurile din 2019 vor fi atinse abia în 2022. Se aşteaptă ca sectorul agricol să revină puternic după recolta slabă din 2020. Inflaţia este proiectată sub ţinta de 5% (+/-1,5 p.p.), dar va creşte odată cu intensificarea redresării economice.

Autorităţile planifică ca deficitul bugetar al Republicii Moldova să ajungă la 6,3% din PIB în 2021 şi să rămână peste mediile istorice pe termen mediu din cauza scăderii veniturilor, pe măsură ce întreprinderile se confruntă cu dificultăţi, iar gospodăriile suferă din cauza creşterii slabe a locurilor de muncă. În viitor, Moldova va trebui să abordeze inegalitatea şanselor şi accelerarea creării locurilor de muncă bazate pe sectorul privat. Se aşteaptă ca datoria publică să crească (cu 9,1 puncte procentuale din PIB de la nivelurile pre-COVID-19) la 36,5% din PIB în 2021, rămânând însă relativ scăzută conform standardelor internaţionale. Experţii Băncii Mondiale subliniază că guvernul moldovenesc se confruntă cu nevoi semnificative de finanţare care ar putea fi dificil de îndeplinit pe plan intern, în ciuda relaxării agresive a politicii monetare. Capacitatea de a atenua impactul crizei şi de a sprijini redresarea economică va depinde în mod critic de finanţarea externă, în special de renegocierea cu succes a termenilor programului FMI. Analiştii BM consideră că, în baza presupunerii redresării economiei Moldovei şi a principalelor ţări de destinaţie a migranţilor, nivelul sărăciei din ţara noastră, conform previziunilor, va scădea de la 14,2% în 2020 la 12,3% în 2021. Pe viitor, Moldova va trebui să soluţioneze problema egalităţii de şanse şi să accelereze crearea de locuri de muncă în sectorul privat.

Moldova planifică să vaccineze doar 20% din populaţie

Infectarea cu virusul COVID s-a accelerat la începutul anului 2021 în Europa de Est. Majorarea cazurilor a forţat extinderea restricţiilor COVID-19 în unele ţări. Belarus a început să administreze doze de vaccin Sputnik V din Rusia în decembrie şi îşi propune să vaccineze mai mult de 10% din populaţia sa până în a doua jumătate a anului 2021. Cu toate acestea, lansarea vaccinării în Europa de Est a fost lentă, economiile se luptă să procure doze de vaccin. În ciuda acestor blocaje, Ucraina îşi propune să vaccineze o treime din populaţia sa adultă până la sfârşitul anului 2021, iar Moldova a indicat că intenţionează să procure suficiente doze pentru a acoperi 20 la sută din populaţia sa.

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика