Deşi piaţa comerţului online în Republica Moldova este în ascensiune, totuşi moldovenii preferă să achite cash, potrivit datelor Băncii Naţionale privind utilizarea cardurilor bancare. Ba mai mult, băncile au recurs la impulsionarea populaţiei privind achitările cu cardul.

Încă acum zece ani multă lume era sceptică faţă de platformele de comerţ online, iar în unele ţări slab dezvoltate despre acestea în general nu se ştia. Deocamdată, o cifră oficială a pieţei comerţului online în Republica Moldova nu există. În anul 2017 a fost ridicat pragul importurilor de mărfuri în suma care nu urmează a fi declarată, între 200 euro şi 300 euro, ceea ce este un stimulent pentru cetăţenii noştri.

Recordul în comerţul online, conform totalurilor anului 2018, este deţinut de China, unde volumul vânzărilor se apropie de 50%, iar cifra de afaceri este de cca 900 miliarde USD. Pe locul doi în acest rating se află ţările Americii de Nord, cu un volum de peste 430 miliarde USD. În Europa s-au evidenţiat trei lideri ai comerţului electronic – Marea Britanie, Germania şi Franţa, care deţin 81,5% din totalitatea vânzărilor online. Anumite succese au obţinut Canada, Japonia, Coreea, Brazilia şi Rusia. În România internet-comerţul deţine doar 11%.

Impulsionarea pieţei comerţului online este arătată prin creşterea plăţilor cu cardul. Economistul IDIS Viitoru, Veaceslav Ioniţă, explică pe blogul său că, deşi 43% din venituri moldovenii le primesc pe card, totuşi ei preferă ca 94% din achiziţii să le facă în numerar.

Politica activă a Guvernului şi acţiunile băncilor comerciale de lansare a diverselor programe de trecere la card pentru diferite categorii de cetăţeni îşi au efectul. Astfel, în 2018, din economia observată, 43% din veniturile moldovenilor au fost sub formă de transfer pe card bancar sau 51,9 miliarde lei, alte 68,1 miliarde lei au fost sub formă de numerar.

Din veniturile pe card, în special avem salarii, pensii şi indemnizaţii sociale. Veniturile în numerar sunt de la schimbarea valutei, parţial salarii, vânzări producţie agricolă şi alte venituri ale întreprinzătorilor individuali. În 3-4 ani, veniturile obţinute de moldoveni pe cardul bancar vor fi mai mari decât cele obţinute în numerar. Însă chiar dacă în prezent veniturile pe cardul bancar sunt foarte ridicate comparativ cu acum 10-15 ani, totuşi achitările moldovenii preferă să le facă cash.

“Cardurile bancare nu au devenit încă o formă de plată, dar mai degrabă moldovenii au schimbat casie­ria de la întreprindere sau instituţiile publice. În 2018, moldovenii, din cei aproape 52 miliarde lei primiţi pe cardul bancar, 45 de miliarde sau 86,5% i-au scos de pe card şi au făcut achitările în numerar. Achitările cu cardul au fost de doar 7 miliarde lei, ceea ce reprezintă doar 6,2% din totalul procurărilor de 120 miliarde lei din 2018”, mai spune Ioniţă.

Volumul achitărilor cu cardul bancar se dublează la fiecare 2 ani, iar dacă tendinţa se va menţine, iar Guvernul şi Banca Naţională vor întreprinde acţiuni de încurajare a achitărilor cu cardul, atunci peste 5 ani ponderea achitărilor cu cardul uşor va depăşi 25% din totalul achitărilor moldovenilor. Din acţiu­nile prioritare fac parte: crearea Sistemului Naţional de Plăţi, reglementarea comisioanelor bancare la plata cu cardul, programe de încurajare a cetăţenilor şi agenţilor economici de a plăti cu cardul.

Volumul plăţilor cu cardul, efectuate de moldoveni, se dublează la fiecare doi ani, iar în 2018 a ajuns la 12,3 miliarde lei, ceea ce impune, de urgenţă, necesitatea creării unui Sistem Naţional de Plăţi.

Până în 2016 au dominat plăţile cu cardul efectuate de moldoveni peste hotarele ţării, iar în ultimii trei ani, datorită faptului că plăţile cu cardul în Moldova cresc de 1,5-2 ori mai rapid decât cele realizate peste hotarele ţării, deja de doi ani plăţile din interiorul ţării le depăşesc pe cele din străinătate.

În prezent, ponderea plăţilor cu cardul în Republica Moldova constituie circa 60% din totalul plăţilor cu cardul realizate de moldoveni, ceea ce este de două ori mai mult decât acum 10 ani când plăţile cu cardul în ţară constituiau doar 30%. În valori absolute, plăţile cu cardul în Moldova în 2018 au atins cota de 7 miliarde lei, dublu faţă de acum doi ani şi de zece ori mai mult comparativ cu acum şapte ani.

Crearea sistemului naţional de plăţi ar impulsiona comerţul

Potrivit lui Ioniţă, devine imperativ crearea unui Sistem Naţional de Plăţi, deoarece este inoportun achitarea unor comisioane spre Sisteme de peste hotarele ţării în condiţiile când deja 60% din tranzacţii sunt în interiorul ţării. Astfel, toate cardurile bancare emise de băncile din Republica Moldova trebuie să aibă două sisteme de plăţi 1) cel naţional pentru achitările cu cardul în interiorul Moldovei 2) unul din sistemele Internaţionale pentru achitările cu cardul peste hotarele ţării.

Pentru utilizatorii de carduri, acest lucru nu va fi simţit nici într-un fel, dar pentru agenţii economici înseamnă reducerea comisioanelor şi încurajarea lor spre efectuarea tranzacţiilor cu cardul, în defavoarea tranzacţiilor în numerar.

Anume comisioanele ridicate la efectuarea plăţilor cu cardul sunt subiectul de nemulţumire a agenţilor economici, faţă de obligativitatea de a procura acest serviciu de la bănci. Or, statul prin lege a obligat agenţii economici să procure un serviciu de la bănci. În acest caz ţine de obligaţia statului să întreprindă toate măsurile necesare pentru ca plata pentru acest serviciu obligatoriu să fie corectă şi, în măsura posibilităţilor, cât mai mică posibil.

Utilizarea plăţilor cu cardul contribuie la creşterea PIB-ului

Într-o analiză a Expert Grup se vorbeşte despre consolidarea sistemului de plăţi fără numerar care ar contribui esenţial la atingerea câtorva obiective majore. În primul rând, utilizarea mai răspândită a plăţilor cu cardurile bancare posedă beneficii pentru dezvoltarea economică. Conform unui studiu recent al Centrului de Analiză Moody’s realizat în 70 de ţări, creşterea utilizării cardurilor bancare cu 1% are un impact pozitiv asupra economiei statului, determinând o majorare a PIB-ului cu 0,04%. Deşi contribuţia pare a fi nesemnificativă, aceasta poate căpăta amploare ţinând cont de răspândirea rapidă a plăţilor digitale în ţările în curs de dezvoltare. Spre exemplu, în Moldova, în ultimii 8 ani numărul de carduri în circulaţie a crescut în medie cu 10% anual, iar valoarea operaţiunilor fără numerar – cu 43% anual.

Datorită urmei pe care o lasă fie­care tranzacţie electronică, nedeclararea veniturilor şi implicit evaziunea fiscală devine mai dificilă. Anonimitatea numerarului şi imposibilitatea identificării sursei de origine a acestuia sunt elementele care îl predispun pentru a fi utilizat de către infractori şi încălcători de lege deopotrivă.

Conform unui studiu recent al PwC, realizat cu suportul Fondului pentru Buna Guvernare, a fost atestat faptul că nivelul economiei informale reprezintă aproximativ 43,4% din PIB-ul Moldovei, considerabil mai mult decât în România, spre exemplu, unde nivelul a fost estimat la 30,1% din PIB. Un motiv care amplifică problema respectivă în Moldova ţine de ponderea înaltă a remiterilor de peste hotare. Odată primiţi, banii rareori ajung în circuitul bancar, resursele fiind mai curând consumate prin tranzacţii în numerar. Acest factor este exacerbat de ponderea mare a comerţului cu amănuntul şi a entităţilor care practică activitate de întreprinzător pe bază de patentă.

Victor URSU