Noua strategie energetică a României 2025-2035 publicată de Ministerul Energiei are printre obiective asigurarea integrală, în orice situație și pe termen nedefinit, a consumului de energie al Republicii Moldova și, mai mult, vorbește despre impunerea prin legislația românească a garantării aprovizionării cu energie a Republicii Moldova.

“Securitatea energetică a României este indisolubil legată de cea a Republicii Moldova. Sectorul energetic național trebuie să aibă capacitatea de a asigura întreaga necesitate a Republicii Moldova, pe perioadă nedeterminată, sub orice circumstanță. În acest context, România aspiră să consolideze profilul țării de pilon regional al securității energetice”, se arată în strategie, scrie economica.net.

“Pentru România, prioritatea de prim-rang este interconectarea energetică cu Republica Moldova, asigurându-i acesteia securitatea energetică în proporție de 100%”, se mai arată în document, care mai vorbește și despre faptul că România trebuie să integreze piața de energie electrică a Republicii Moldova în cea națională și internațională.

În strategie se vorbește despre situația actuală, de exemplu despre faptul că 80% din necesarul de carburanți al Republicii Moldova este asigurat din România sau că societatea românească Transgaz a preluat gestionarea sistemului național de transport al gazelor naturale din Republica Moldova.

Pentru viitor, strategia vorbește despre creșterea capcității de interconectare: “O prioritate stringentă pentru România este dezvoltarea cu rapiditate a mai multor noi interconexiuni cu Republica Moldova” – și amintește că sunt în derulare proiecte pentru noi linii de 400 kV.

Republica Moldova ar urma să fie conectată la sistemul energetic românesc prin trei linii de interconexiune. Una este linia electrică aeriană Vulcăneşti- Chişinău de 400 kV, care va va avea  peste 150 de kilometri și a cărei construcție a început deja. A doua este linia de 400 kV Suceava-Bălți, de 142 km, dintre care 93 km pe teritoriul României, care are finanțare europeană pentru sectorul românesc și pentru care Transelectrica a scos  deja la licitație contractul de construire. O a treia este încă în proiect, între stațiile Strășeni (Moldova) și Gutinaș (România), și pentru care guvernul de la Chișinău are asistență de la USAID.  Linia aeriană va avea o lungime de 190 de kilometri.

De asemenea, se urmărește și o creștere de capacitate în ceea ce privește interconectarea sistemelor de transport al gazelor naturale,  astfel ca, mai ales după ce România va extrage gazele naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră și va deveni exportator net, gazele să poată fi folosite și în Republica Moldova, care nu va mai fi astfel dependentă de gazele rusești.