Fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi susține că cetățenii Republicii Moldova achită în facturile la gaze un suprapreț față de costul real la care statul a procurat gazele naturale pentru anul 2026. Într-o postare pe Facebook, acesta afirmă că diferența dintre prețul de achiziție și tariful plătit de populație ar ajunge la sute de milioane de euro.

Potrivit datelor prezentate de Verbițchi, compania Energocom a asigurat peste 75% din necesarul de gaze pentru iarna 2025–2026, iar încă din septembrie 2025 ar fi fost contractate peste 90% din volumele necesare pentru întregul an 2026. Statul ar fi cumpărat în total 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro pentru mia de metri cubi, pentru care din buget au fost alocați 320 de milioane de euro, scrie bani.md.

Conform structurii costurilor prezentate de Verbițchi, 60,52% din această sumă reprezintă prețul gazelor propriu-zise, 28,39% serviciile de transport, 4,84% distribuția, 4,51% furnizarea, iar 1,54% componenta de corectare.

În același timp, cetățenii achită în prezent un tarif de 16,74 lei pentru un metru cub de gaze. Dacă acest tarif este aplicat asupra volumului anual de 782 de milioane de metri cubi, rezultă încasări de aproximativ 667 de milioane de euro, ceea ce înseamnă un supraplus de circa 347 de milioane de euro față de suma plătită de stat pentru achiziția gazelor.

Verbițchi susține că, la prețul de 410 euro pentru mia de metri cubi, tariful real pe care ar trebui să îl plătească populația ar fi de aproximativ 11 lei per metru cub cu TVA inclus, nu 16,74 lei. Diferența de aproape 5,75 lei pentru fiecare metru cub ar genera, potrivit calculelor sale, un profit de circa 229 de milioane de euro obținut pe seama consumatorilor.

Fostul consilier afirmă că această diferență nu ajunge în bugetul de stat, ci este direcționată către diverse companii din sectorul energetic, inclusiv firme apropiate guvernării. El indică în special compania Vestmoldtransgaz, care ar încasa aproape 28,4% din sumele plătite de cetățeni pentru servicii de transport.

În același context, Verbițchi aduce și acuzații privind achiziții publice dubioase, menționând că același software ar fi fost cumpărat atât de Moldovagaz și Chișinău-Gaz cu 52,6 milioane de lei, cât și de Energocom cu încă 7 milioane de lei, inclusiv prin contracte în euro, ceea ce ar contraveni legislației. El afirmă că datele sunt preluate de pe platforma achizitii.md și din surse media finanțate de stat, iar concluziile, spune el, le aparțin cititorilor.

Doi români au profitat de vreme și de ultimele zile de vacanță așa că s-au dus la schi în Ucraina. Aceștia au rezervat o cameră de hotel în Bukovel, dar când au ajuns la recepție au găsit totul închis.

Cei doi soți au decis să plece într-o vacanță la schi, încă din primele zile ale lui 2026. Alegerea destinației a fost una spontană așa că imediat cum s-au hotărât au rezervat o cameră de hotel în stațiunea ucraineană Bukovel, scrie libertatea.ro.

Soția, medic de profesie, a filmat întreaga experiență și a povestit cum a decurs drumul, dar și ce surpriză i-a întâmpinat când au ajuns la cazare. Videoclipul a fost postat pe TikTok, acolo unde a devenit rapid viral. „Soțul meu s-a gândit rapid să fugim în Bukovel la schi. Am plecat la Baia Mare, de la Baia Mare ne-am dat seama că nu putem să trecem granița pe la Sighet pentru că mașina depășea 2 tone și ne-am întors pe la Satu Mare”, a povestit dr. Mihaela Mureșan, pe contul său de TikTok.

După drumul lung până în Ucraina, cei doi soți au găsit totul închis când au ajuns în stațiunea Bukovel. Camera fusese rezervată, însă recepția hotelului la care ar fi trebuit să se cazeze se închidea la miezul nopții și nu mai efectua check-in.

„Am luat cazare de pe Booking și când am ajuns în Bukovel ne-am dat seama că de fapt nu putem să intrăm la cazare pentru că check-in-ul se făcea doar până la ora 00.00. Acum stăm și căutăm cazare și nici nu știu dacă o să găsim”, a mărturisit soția.

„Ne-am întors la hotel să vedem cum putem să rezolvăm ceva”, a mai spus ea.

Cum au rezolvat cei doi români problema cazării din stațiunea ucraineană

Cuplul a mers să caute o altă cazare, însă fără rezultat, așa că au revenit în parcarea hotelului unde rezervaseră inițial camera. După mai multe discuții purtate cu un băiat de la recepție, se pare că cei doi soți au reușit să rezolve problema și să primească o cameră în resortul pe care îl rezervaseră inițial. „La ora patru dimineața am ajuns într-un apartament, am desfăcut o sticlă de vin și ne-am pus la somn”, a mai povestit dr. Mihaela Mureșan, în videoclip.

Recepțiile hotelurilor din Bukovel se închid înainte de miezul nopții

La videoclipul postat pe TikTok, mai mulți internauți cu precizat că există restricții de circulație pe timp de noapte, având în vedere războiul din Ucraina. Alți turiști români care au mai fost în stațiune au explicat că recepțiile hotelurilor se închid în intervalul 23.00 – 04.00.

„Căutasem și eu anul trecut informații despre Bukovel și pe un grup de Facebook am găsit că este restricție de noapte, de la 23 până la 4 dimineața parcă nu ai voie să circuli pe stradă, poate de aceea nu era nimeni. Nu știu dacă încă se aplică sau a fost altul motivul pentru care nu ați găsit recepția deschisă”, a scris cineva. „Erau tineri pe stradă, ne-am intersectat cu vreo 3 taxiuri dar toate locațiile se închid la 22:30”, a mai explicat și autoarea postării.

Perturbări în alimentarea cu agent termic au fost înregistrate în zona „Telecentru” din Chișinău, în urma unei căderi de tensiune pe linia electrică de 110 kV „Chișinău – Malina Mică”, care a afectat regimul hidraulic al sistemului de termoficare.

Potrivit Termoelectrica, fluctuațiile de tensiune au generat goluri de curent la Stațiile de Pompare nr. 5, 18 și 19, precum și la Centrala Termică Sud, ceea ce a dus la oprirea temporară a pompelor de rețea, scrie bani.md.

„În consecința acestor fluctuații de tensiune, la Stațiile de Pompare nr. 5, 18, 19, precum și la Centrala Termică Sud, au fost înregistrate goluri de tensiune, fapt ce a determinat stoparea temporară a pompelor de rețea”, se arată în comunicatul întreprinderii.

Datorită sistemelor de automatizare, pompele de la Stațiile de Pompare nr. 5 și 18, precum și de la Centrala Termică Sud, au fost repornite în regim automat. În cazul Stației de Pompare nr. 19, a fost necesară intervenția echipelor operative pentru reconectarea echipamentelor care asigură alimentarea consumatorilor din partea inferioară a zonei „Telecentru”.

„În prezent, echipele de intervenție ale Termoelectrica S.A. sunt antrenate în lucrări de restabilire completă a regimului hidraulic și depistarea deranjamentelor pe rețelele termice din zona Telecentru”, precizează compania.

Calea ferată din Republica Moldova se află într-o stare critică.

100% din rețeaua TEN-T de bază este clasificată ca fiind în stare proastă, iar aproape 45% din rețeaua extinsă este evaluată ca foarte degradată, în condițiile în care trenurile circulă cu doar 48% din viteza pentru care infrastructura a fost proiectată, iar vitezele maxime nu depășesc 80 km/h, arată raportul TEN-T pentru perioada 2023–2025, scrie publicația electronica jurnalul.ro.

Rețeaua feroviară operațională a Republicii Moldova are o lungime totală de 1.232 km de linii principale, dintre care 875,8 km fac parte din Rețeaua Extinsă TEN-T, iar 207,8 km din Rețeaua de Bază. Toate liniile sunt cu linie simplă, neelectrificate și construite pe ecartament larg de 1.520 mm, incompatibil cu standardul european de 1.435 mm, arată datele din raportul TEN-T.

Singura excepție tehnică este un tronson de aproximativ 14 km cu ecartament mixt din zona Portul Internațional Liber Giurgiulești, unde sunt instalate atât șine de 1.520 mm, cât și de 1.435 mm, ceea ce permite circulația mărfurilor fără schimb de boghiuri sau transbordare.

Evaluarea stării infrastructurii, realizată pe baza raportului dintre viteza de proiectare și cea operațională, indică probleme severe. Întreaga Rețea de Bază TEN-T din Moldova este clasificată ca fiind în stare proastă, iar aproximativ 45% din Rețeaua Extinsă este evaluată ca fiind în stare foarte proastă. La nivel general, performanța operațională a rețelei ajunge la circa 48% din viteza de proiectare, iar vitezele maxime nu depășesc 80 km/h.

Pentru transportul de marfă, vitezele de proiectare se situează între 45 și 80 km/h, mult sub cerința TEN-T de 100 km/h până în 2030. Deoarece aceleași linii sunt utilizate și pentru trenurile de pasageri, limitările de viteză se aplică în mod similar și acestora. Deși infrastructura a fost proiectată pentru o sarcină pe osie de 25 de tone, peste pragul TEN-T de 22,5 tone, întreținerea insuficientă a redus capacitatea operațională efectivă la 22,5 tone.

Raportul mai arată că 0% din Rețeaua Extinsă este electrificată, iar ERTMS, sistemul european de management al traficului feroviar, nu este implementat deloc. În schimb, la capitolul capacitate, întreaga Rețea de Bază și 69,86% din Rețeaua Extinsă pot primi trenuri de marfă de până la 798 metri, peste pragul TEN-T de 740 metri. De asemenea, întreaga Rețea Extinsă permite circulația trenurilor care transportă semiremorci standard de până la 4 metri înălțime.

În urma revizuirii TEN-T din iulie 2024, coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee traversează Republica Moldova, conectând România la Ungheni și Chișinău. Cu toate acestea, raportul constată că nu a fost înregistrat niciun progres în îndeplinirea cerințelor TEN-T față de proiecțiile din 2025, iar nivelul de conformare a rămas practic neschimbat în perioada 2023–2025.

Concluzia documentului este că rețeaua gestionată de Calea Ferată din Moldova se confruntă cu un blocaj structural: linii degradate, viteze mult sub standardele europene, lipsa electrificării și neconformitate de ecartament. Fără investiții majore în reabilitare și modernizare, integrarea reală a căii ferate moldovenești în coridoarele TEN-T rămâne sever limitată.

Două proiecte feroviare sunt în curs de desfășurare în Republica Moldova, atât în ​​cadrul Rețelei Centrale, cât și în cadrul Rețelei Generale, cu o finanțare asigurată în valoare totală de 227 de milioane de euro. Infrastructura feroviară a Coridorului Sudic, Bender–Basarabească–Etulia–Giurgiulești, este reabilitată pe o lungime totală de 233 km, din care 185,8 km fac parte din Rețelele Centrale și Generale. Proiectul, cu o investiție de 113 milioane de euro, va permite trenurilor de marfă să circule cu o viteză de proiectare de 100 km/h, cu o sarcină pe osie de 23,5 t și o lungime a trenului de 740 m. Electrificarea și implementarea ERTMS nu sunt incluse, iar ecartamentul de 1.520 mm va rămâne neschimbat. Coridoarele Nordic și Central, care acoperă secțiunile Vâlcineț-Ocnița-Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinări, sunt, de asemenea, în curs de reabilitare. Acest tronson de 128 km, aflat în prezent într-o stare proastă sau foarte proastă, este modernizat în cadrul unui proiect de 114 milioane EUR. Lucrările vizează îndeplinirea cerințelor TEN-T de transport de marfă de o viteză de proiectare de 100 km/h, o sarcină pe osie de 23,5 t și o lungime a trenului de 740 m, fără electrificare sau ERTMS, păstrând în același timp ecartamentul de 1.520 mm.

„Ultimul tronson al Autostrăzii Unirii A8 intră în licitație”, a anunțat secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma.

Proiectul va beneficia de finanțare din fondurile militare SAFE și, ca element transfrontalier, va implica și construcția a unei bucăți de autostradă și pe teritoriul Republicii Moldova, devenind astfel prima bucată de șosea de mare viteză din țara vecină, scrie profit.ro.

„Finalul acestui an ne aduce o veste excelentă pentru Autostrada Unirii A8. Compania Națională de Investiții Rutiere a lansat astăzi licitația pentru proiectarea și execuția Tronsonului 4 Târgu Neamț – Iași – Ungheni, ultimii 15,5 kilometri ai autostrăzii, la granița cu Republica Moldova. Întregul proiect A8 de la Moțca la Ungheni va fi finanțat prin Programul SAFE – Security Action for Europe”, a anunțat secretarul de stat Horațiu Cosma.

Tronsonul 4 din A8 se desfășoară între DN 24 (Iași) și Podul peste Prut de la Ungheni (punct vamal cu Republica Moldova, are un cost estimat de 4,7 miliarde lei și o durată totală de realizare de 46 de luni (10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor)

„Un aspect deosebit de important: România va construi, cu fonduri europene, primii kilometri de autostradă de pe teritoriul Republicii Moldova. În cadrul aceluiași contract, constructorul va realiza și primii 5 km din Autostrada Ungheni – Chișinău, între Podul peste Prut și centura municipiului Ungheni – un nou pas concret în unirea tuturor românilor în Uniunea Europeană”, detaliază Cosma.

Fiecare anotimp vine cu provocările lui. Dar ce-ar fi dacă locuința ta ar rămâne confortabilă și protejată în orice condiții? În acest articol vei descoperi cum soluțiile Comfortex transformă spațiile care au legătură cu exteriorul, făcându-le mai plăcute și utilizabile pe tot parcursul anului.

Terase și balcoane care nu mai îngheață iarna

Iarna, în multe locuințe, terasa sau balconul devin locuri de depozitat, din cauza temperaturilor scăzute. Însă nu trebuie să rămână așa. Dacă faci o investiție, poți transforma aceste spații într-unele protejate și confortabile, pentru a deveni, de exemplu, un loc perfect pentru bradul de Crăciun sau pentru mese în familie.

Geamurile glisante și sticla ghilotină, realizate de Comfortex, sunt recomandate pentru a transforma terasele și balcoanele deschise în camere unde temperatura se menține plăcută și zgomotul exterior este redus. Panourile din sticlă securizată de 8 sau 10 mm culisează independent sau se ridică, în funcție de tipul de sistem, oferind izolarea necesară fără a ocupa spațiu în plus. Astfel, iarna terasa devine o prelungire confortabilă a casei, iar în restul anului, aerisirea completă păstrează senzația de libertate.

Rulourile exterioare sunt o barieră împotriva frigului și a zgomotului

Când geamurile sunt închise, temperatura rămâne stabilă, dar pierderile de căldură și zgomotul din exterior pot continua să deranjeze. Rulourile exterioare realizate de același producător acționează ca un strat extra de protecție.

Coborâte complet, rulourile reduc transferul termic și limitează intrarea frigului, în timp ce designul robust și materialele premium protejează ferestrele de intemperii. Modelele electrice permit reglaje precise, astfel încât să menții spațiul luminos fără a pierde căldura, iar, dacă vremea se schimbă, poți deschide gradual lumina sau aerisi complet.

Pergolele bioclimatice: protecție și confort pe tot parcursul anului

Pergolele sunt si ele o investiție necesară în orice sezon. Modelele bioclimatice cu lamele reglabile permit ajustarea luminii și a fluxului de aer, protejând în același timp de vânt, ploaie sau ninsoare. Structura din aluminiu extrudat, ușor de întreținut și foarte rezistentă, susține lamelele orientabile, iar acoperișul retractabil din sticlă securizată adaugă transparență și protecție în același timp.

Pentru terasele expuse direct la soare sau unde stratul de zăpadă poate fi consistent, pergolele bioclimatice drepte sau înclinate asigură scurgerea rapidă a apei și mențin siguranța structurii. Modelele smart, integrate cu aplicații mobile, permit manevrarea automată a acoperișului sau a lamelelor în funcție de condițiile meteo: se închid la rafale de vânt, se retractează pentru lumina naturală sau pentru a adapta spațiul în funcție de activitățile tale.

Combinarea pergolelor cu geamuri glisante, sticlă ghilotină sau rulouri exterioare creează o soluție completă. Astfel, terasa devine un spațiu utilizabil iarna, dar păstrează aerisirea și lumina pe timp de vară. Poți organiza mese, colțuri de relaxare sau chiar un birou temporar, fără să simți frigul sau umezeala, iar designul elegant se integrează armonios cu arhitectura clădirii.

Ușile de garaj care îți păstrează casa și mașina în siguranță

Ușile de garaj sunt importante pentru protecția vehiculelor și a spațiilor de depozitare, menținând în același timp confortul interior. Modelele secționale și rulou se ridică, adică glisează pe șine spre tavan, ceea ce economisește spațiu atât în interiorul garajului, cât și în curte, iar opțiunile automatizate permit deschiderea și închiderea cu un singur click, fie de pe telecomandă, fie prin aplicație mobilă.

Panourile sunt realizate din oțel galvanizat sau aluminiu de înaltă calitate, cu spumă poliuretanică în interior, pentru o izolare termică și fonică optimă. Astfel, chiar și în zilele geroase de iarnă garajul se menține cald, iar pierderile de energie sunt reduse. Garniturile speciale și feroneria rezistentă împiedică pătrunderea frigului și a curenților de aer, în timp ce designul robust protejează împotriva intemperiilor și a tentativei de efracție.

Pentru spațiile comerciale sau locuințele cu trafic intens, Comfortex oferă și uși industriale cu lamele de 100 mm, rezistente la folosire frecventă, integrate armonios în arhitectura clădirii. Opțiunile de motorizare sunt adaptabile, asigurând manevrare ușoară chiar și pentru panouri mari, iar sistemele de siguranță, precum senzori fotocelule, previn accidentele. Garajul este astfel protejat, contribuind la eficiența energetică și la confortul casei.

Patru turişti din Republica Moldova au rămas blocaţi, duminică seară, în Refugiul Călţun, din Făgăraş. Potrivit Salvamont Argeş, cei patru tineri au plecat în drumeţie spre Vârful Nehoiu, însă din cauza vremii s-au adăpostit în refugiu. Salvatorii montani nu au putut interveni în această seară din cauza viscolului extrem de puternic, însă turiştii nu au probleme medicale, sunt bine echipaţi şi au mâncare la ei. O echipă de salvamontişti aflată la Refugiul Capra va pleca luni dimineaţă, în jurul orei 7.30, spre ei.

Salvamont Argeş a anunţat, duminică seară, că patru turişti din Republica Moldova sunt blocaţi în Refugiul Călţun, însă din fericire nu au probleme medicale, au echipament adecvat şi hrană la ei, aşa încât în refugiul respectiv sunt la adăpost de vremea rea, scrie news.ro.

„Nu au probleme medicale, sunt bine. Din cauza condiţiilor meteo, zona montană a judeţului Argeş fiind sub avertizare meteo cod roşu de vreme extremă până luni dimineaţă la orele 10.00, nu am putut interveni astăzi pentru evacuarea acestora, aşa încât am organizat o operaţiune de evacuare pentru luni dimineaţă”, informează Salvamont Argeş.

Potrivit sursei citate, luni dimineaţă, în jurul orei 07.30,  echipa de prim răspuns a Salvamont Argeş aflată la Refugiul Capra va începe deplasarea spre Călţun. În sprijin va pleca din Piteşti o echipă de cinci salvatori montani dotaţi şi echipaţi pentru o operaţiune în condiţii de vreme rea cu vânt la rafală de 130km/h, transport de zăpadă şi temperaturi scăzute. 

„Sperăm ca vremea să ne ajute şi să efectuăm misiunea în condiţii de maximă siguranţă atât pentru salvatori, cât şi pentru persoanele evacuate”, precizează sursa citată.

Potrivit salvatorilor montani, turiştii, care au vârste în jur de 30 de ani, au plecat în drumeţie spre Nehoiu, însă s-a înrăutăţit vremea şi le-a fost teamă să mai coboare, aşa că au rămas blocaţi la Refugiul Călţun.

Republica Moldova aruncă anual cantități de produse alimentare suficiente pentru a hrăni peste un milion de persoane care, în prezent, nu își permit o alimentație adecvată, iar în perioada sărbătorilor risipa crește semnificativ. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit estimărilor prezentate, masa de sărbători pentru o familie din Republica Moldova va costa în acest an aproximativ 7.000 de lei. În aceste condiții, o gospodărie ajunge să cheltuiască între 40% și 60% dintr-un salariu lunar net, care în 2025 depășește 14.000 de lei. Având în vedere durata extinsă a sărbătorilor, cheltuielile totale depășesc frecvent veniturile lunare ale familiilor, generând presiuni financiare considerabile, scrie bani.md.

Veaceslav Ioniță a subliniat că, în Republica Moldova, „maratonul sărbătorilor” durează aproximativ 21 de zile, din 24 decembrie până pe 14 ianuarie, de două ori mai mult decât media europeană. În această perioadă, moldovenii vor cheltui cel puțin 600 de milioane de lei pe produse alimentare care, în final, vor ajunge la gunoi. „Frica de masa goală determină familiile să gătească cu până la 150% mai mult decât este necesar. Sărbătorile, care ar trebui să fie o bucurie, se transformă într-un stres enorm pentru bugetele gospodăriilor”, a explicat expertul.

Datele prezentate arată că, în perioada sărbătorilor, consumul alimentar crește cu peste 30% față de media anuală, pe fondul mai multor mese, porțiilor mai mari și al consumului excesiv. În același timp, situația socială rămâne dificilă: 29% dintre cetățeni nu au acces la un coș minim de produse alimentare, 23% trăiesc sub nivelul de securitate alimentară, 27% nu își permit o alimentație sănătoasă, iar doar 21% pot spune că se alimentează corect.

În pofida faptului că, în ultimii cinci ani, prețurile la produsele alimentare au crescut cu aproximativ 90%, risipa alimentară anuală ajunge la circa 180 de mii de tone, echivalentul unui tren de marfă de aproximativ 40 de kilometri lungime, cu circa 3.000 de vagoane. Din totalul risipei, gospodăriile casnice sunt responsabile de 45%, sectorul de producție de 20%, cel de procesare de 21%, iar sectorul comercial de 14%.

Economistul atrage atenția că produsele alimentare cântăresc disproporționat în bugetele familiilor din Republica Moldova. Dacă în țările dezvoltate acestea reprezintă între 6% și 10% din cheltuieli, iar în țările slab dezvoltate aproximativ 20%, în Republica Moldova ponderea ajunge la 42%. „Pentru moldoveni, produsele alimentare nu sunt doar o necesitate, ci și un lux”, a punctat Veaceslav Ioniță.

Valoarea totală a produselor alimentare risipite și pierdute a fost estimată la 18,2 miliarde de lei în 2024, urmând să crească la 19,8 miliarde de lei în 2025 și la 21,3 miliarde de lei în 2026. Doar alimentele cumpărate și aruncate de populație au fost evaluate la 8,2 miliarde de lei în 2024, cu perspective de creștere până la 8,9 miliarde de lei în 2025 și 9,6 miliarde de lei în 2026.

În acest context, familiile ajung să cheltuiască mai mult pe alimente care ajung la gunoi decât pe sănătate, educație sau recreere. Fenomenul are efecte și asupra serviciilor publice, activitatea mașinilor de evacuare a deșeurilor fiind cu aproximativ 30% mai intensă în perioada sărbătorilor.

Veaceslav Ioniță subliniază că problema nu ține de renunțarea la tradiții, ci de consumul excesiv. „Este bine că sărbătorile sunt păstrate atât pe stil nou, cât și pe stil vechi, dar asta nu înseamnă să cumpărăm și să gătim de două ori mai mult decât consumăm sau să mâncăm cu 40% mai mult. Din păcate, într-o țară săracă precum Republica Moldova, aproape un miliard de lei va ajunge la gunoi în perioada sărbătorilor”, a concluzionat economistul.

Fiecare angajat din Moldova are dreptul la cel puțin 28 de zile calendaristice de concediu anual plătit, acestea fiind garantate prin lege. Vestea bună este că, dacă alegi corect perioadele, poți să te odihnești aproape de două ori mai mult sau să primești o indemnizație de concediu mai mare.

Când poți lua concediul anual

După 6 luni de la angajare obții dreptul la concediul anual plătit. Dacă angajatorul este de acord, poți pleca în concediu și mai devreme.

O parte a concediului trebuie să fie de cel puțin 14 zile calendaristice consecutive.

Restul zilelor le poți folosi cum îți convine: fracționat, doar în zile lucrătoare, doar în weekend. Nici să iei toate cele 28 de zile dintr-o dată nu este interzis.

Dacă în companie există un grafic al concediilor, ține minte: nu este bătut în cuie. Datele pot fi modificate, cu acordul conducerii.

Cum să obțin o indemnizație mai mare pentru concediu?

În Moldova, salariul se achită pentru zilele lucrătoare, iar indemnizația de concediu – pentru zilele calendaristice.

Calculul indemnizației arată astfel:

1. Se calculează salariul tău mediu pentru o zi lucrătoare din ultimele 3 luni înainte de concediu;
2. Acesta se înmulțește cu un coeficient, raportul dintre numărul de zile lucrătoare și zilele calendaristice (fără sărbători) din aceleași 3 luni;
3. Suma obținută se înmulțește cu numărul de zile al concediului tău.

Respectiv, ca să primești o indemnizație de concediue mai mare:

• Include weekenduri în concediu! Dacă iei un concediu de luni până vineri, vei fi plătit pentru 5 zile, iar dacă îl iei de luni până duminică – pentru 7 zile.
• Planifică-ți concediul după ce primești prime sau măriri salariale. Astfel venitul mediu pe ultimele luni va fi mai mare și, prin urmare, va crește și indemnizația de concediu.

Cum poți să-ți prelungești gratuit concediul

Dacă scopul tău este să mărești durata efectivă a odihnei, alege lunile cu cele mai multe sărbători.

Zilele de sărbătoare nelucrătoare nu intră în cele 28 de zile de concediu, care îți aparțin. Așadar când o sărbătoare cade în perioada concediului, acesta se prelungește automat.

Exemplu:

Iei un concediu de 14 zile începând cu 18 august. În această perioadă se vor sărbători Ziua Independenței și Ziua Limbii Române, astfel vei fi în concediul până pe 2 septembrie.

Din acest motiv este foarte important să indici și datele, și numărul de zile calendaristice, pe care vrei să le folosești.

„Rog să mi se acorde concediul anual în perioada 18 august - 31 august” → se vor utiliza 12 zile de concediu.

„Rog să mi se acorde concediul anual de odihnă în perioada 18 august - 2 septembrie 2026, cu o durată de 14 zile calendaristice” → se vor utiliza 14 zile de concediu.

Când să îți iei concediu în 2026 pentru a te odihni la maxim

Iată câteva idei pentru a „întinde” concediul și a obține mai multe zile libere folosind cât mai puține zile de concediu:

• Sărbători pascale: 14 - 17 aprilie și 21-24 aprilie, cu o durată însumată de 8 zile. Efectiv odihna va dura 16 zile.
• Concediu de vară: 14 - 30 august, cu o durată de 14 zile. Perioada de odihnă efectivă va fi de 18 zile.
• Pauză de toamnă: 12 - 13 octombrie, cu o durată de 2. Perioada de odihnă efectivă va fi de 5 zile.
• Concediu de iarnă: 21 - 24 decembrie și 28–31 decembrie, cu o durată însumată de 8 zile. Perioada de odihnă efectivă va fi de 16 zile.

Dacă îți planifici concediul în aceste perioade, îți poți prelungi odihna de 1,5 sau 2 ori!

rabota.md

O clientă este gata să lase o recenzie negativă despre un produs pe care l-a comandat recent dintr-un magazin online.

Femeia voia să se răsfețe cu o haină nouă, dar când a sosit în sfârșit achiziția, aceasta nu i-a adus nicio bucurie noii proprietare. Haina abia dacă semăna cu o haină. Semăna mai mult cu un halat de cameră neglijent. Fotografia de pe site-ul magazinului nu se potrivea cu nimic - nici materialul, nici stilul, nici modelul, nici lungimea. Da, cumpărăturile online sunt dificile.

Deși simpatizează cu eroina acestei povești, comentatorii online sunt în același timp nedumeriți: la ce se aștepta când a plătit atât de mult 60 de dolari pentru o haină superbă? Chiar se aștepta la ceva luxos pentru acel preț? Deși, pentru o robă ponosită, 60 de dolari este într-adevăr cam mult.

Moldova este un ecosistem în creștere cu peste 250 de startup-uri sunt active în țară în prezent, așa cum am aflat de la Olga Melniciuc, CEO, Startup Moldova, în cadrul Moldova Startups Day - Bucharest, eveniment organizat pe 3 decembrie la București cu sprijinul fondului românesc de investiții Underline Ventures.

În 2025, până în acest moment, startup-urile moldovenești au atras investiții de peste 15 milioane de dolari, dublu comparativ cu 2024, semn că interesul investitorilor pentru piața locală se consolidează, scrie start-up.ro.

Performanțele din 2024 rămân relevante pentru evoluția sectorului: peste 1.000 de locuri de muncă create și venituri de peste 40 milioane dolari, cifre care au confirmat potențialul de scalare al companiilor tech din Moldova.

Cele mai dinamice verticale sunt healthtech, fintech și edtech, însă se remarcă și creșterea rapidă în deeptech, prin soluții bazate pe inteligență artificială, automatizare, tehnologii predictive pentru sănătate și optimizarea logisticii și a transporturilor.

Avansul este susținut de lansarea Moldova HiTech Park, cu un impact economic estimat la 1,28 miliarde EUR, precum și de dezvoltarea unor hub-uri specializate: HealthTech Hub, AgriTech Arena și GreenTech Hub.

În plus, colaborarea mai strânsă cu universitățile și institutele de cercetare, cadrul legal pentru lansarea unui Fond de Fonduri destinat investițiilor de tip venture capital, instrumentele noi de granturi și co-investiții, regimul fiscal de 7% și facilități precum IT Visa contribuie la crearea unui climat favorabil inovării și antreprenoriatului tehnologic.

Startup-urile din Moldova au atras atenția investitorilor

17 startup-uri tehnologice din Republica Moldova au prezentat ieri, 3 decembrie, afacerile lor în fața investitorilor din România, în cadrul evenimentului Moldova Startups Day, desfǎșurat în formatul unui pitching investițional la sediul UiPath București. Inițiativa a urmărit creșterea vizibilității startup-urilor moldovenești pe piața regională și facilitarea accesului la investiții private de tip angel și venture capital.

Evenimentul a fost organizat de Startup Moldova și Underline Ventures, cu sprijinul Ukraine–Moldova American Enterprise Fund (UMAEF), și face parte din cadrul Investment Readiness Program, inițiativă derulată de Startup Moldova, menită să pregătească startup-urile locale pentru atragerea investițiilor private de tip angel și VC internaționale.

“Moldova Startup Days reprezintă un pas important pentru ecosistemul de startup-uri din Moldova. Am venit împreună la București pentru a arăta investitorilor valoarea, energia și potențialul fondatorilor din Republica Moldova și pentru a construi punți durabile către viitoare investiții”, a declarat Olga Melniciuc, CEO, Startup Moldova.

Delegația din Republica Moldova a inclus startup-uri în domeniul precum fintech, healthtech, agtech, logisticǎ şi mobilitate, inteligența artificială și altele. Acestea sunt companii inovatoare, cu modele de business noi, pregătite pentru investiții și parteneriate strategice

La eveniment au participat peste 70 de investitori, business angels, reprezentanți ai fondurilor de capital de risc și organizații de suport pentru inovație, interesați de startup-urile tehnologice din regiune.

Cu o bază solidă de talente în IT, inginerie și design, precum și cu facilitățile fiscale oferite companiilor tehnologice, Republica Moldova devine tot mai vizibilă pe harta regională a inovației, în special prin startup-urile sale.

17 startupuri prezente

În cadrul ediției de la București au fost prezentate 17 startup-uri din Republica Moldova, fiecare propunând soluții inovatoare orientate către scalare regională. Printre acestea se numără Renter, un serviciu de abonamente pe termen lung la e-bike-uri pentru livratori, optimizat pentru eficiență și reducerea costurilor; Bondly, o aplicație de management al relațiilor care funcționează ca un instrument terapeutic pentru cupluri; Bloomsense, care aduce precizie și sustenabilitate în agricultură prin stații meteo inteligente și tehnologii avansate de monitorizare; și Barimetriq, prima platformă completă de „weight-loss intelligence” ce integrează GLP-1, intervenții chirurgicale, analiză comportamentală și monitorizare în timp real.

În zona fintech au fost prezente soluții precum Sirius, platformă care automatizează facturarea pentru IMM-uri folosind LLM-uri, open banking și plăți instant, și Finergy, o soluție dedicată plăților B2B imediate care deservește peste 90% din cele mai mari bănci din Moldova și peste hotarele ei. Fagura a prezentat platforma sa ce își propune să ofere acces la capital pentru 1 milion de antreprenori.

Un startup din sfera siguranței și mobilității, Gardy a prezentat o aplicație de securitate personală ce facilitează intervenția rapidă a echipelor profesionale.

Pentru industria sportului și a stilului de viață activ, Sonr propune o tehnologie audio avansată pentru activități sportive acvatice, de la coaching în timp real la experiențe audio subacvatice.

În zona AI, prezentările au inclus BravinAI, care automatizează comunicarea cu clienții prin chat, email și voce; EatingAI, ce oferă recomandări nutriționale personalizate prin voce și algoritmi avansați; Selftalk, care dezvoltă programe de coaching și terapie pentru echipe, construite cu ajutorul AI; și Symptive, o soluție dedicată menopauzei, bazată pe suport AI personalizat.

Spațiul creatorilor digitali a fost reprezentat de Brizy, un constructor de site-uri no-code, adoptat de furnizori SaaS internaționali, și PromptEnd, care reinventează dezvoltarea software pentru era AI prin generarea în timp real de experiențe software funcționale.

În domeniul educațional, NoteXTable a introdus o soluție hardware și cloud ce optimizează activitatea din clasă, de la scrierea notițelor la accesul în timp real la progresul elevilor. Zona medicală a fost reprezentată de ArgusAI, un startup medtech ce transformă intervențiile chirurgicale prin Mixed Reality și AI.