Credit7 și Credit365, branduri ale companiei Aventus Finance, parte a grupului internațional Aventus Group, au implementat măsuri suplimentare de protecție a clienților împotriva fraudelor telefonice și online în utilizarea serviciilor digitale de creditare.

În ultimele luni, escrocii folosesc tot mai frecvent tehnici de inginerie socială, prezentându-se drept angajați ai instituțiilor financiare, furnizori de servicii sau autorități publice, pentru a obține de la consumatori codurile de confirmare transmise prin SMS. În astfel de situații, persoanele vizate pot transmite, fără să realizeze pe deplin consecințele, informații care permit accesul la servicii sau inițierea unor operațiuni financiare.

Pentru a reduce aceste riscuri, Aventus Finance a consolidat procesele de identificare și autentificare a clienților.

Astfel, pentru clienții noi care solicită un credit online este utilizat un proces de identificare electronică, care permite verificarea faptului că cererea este depusă de persoana în numele căreia aceasta este înregistrată. Prelucrarea datelor cu caracter personal începe doar după finalizarea cu succes a procesului de identificare.

În cadrul identificării electronice sunt utilizate tehnologii care respectă cerințele Băncii Naționale a Moldovei și standardele internaționale de securitate, inclusiv ISO/IEC 30107, ISO/IEC 24745 și NIST SP 800.

Pentru clienții existenți, compania a suspendat temporar posibilitatea de autentificare în cabinetul personal prin SMS OTP. Decizia a fost luată ca măsură preventivă, în contextul în care astfel de coduri sunt utilizate tot mai frecvent de escroci în scheme de înșelăciune la distanță.

Ca alternativă, a fost implementată autentificarea prin FaceID, care permite accesul în cabinetul personal exclusiv titularului contului. Totodată, clienții care dețin semnătură electronică calificată se pot autentifica prin intermediul serviciului guvernamental MPass.

„Astăzi, escrocii încearcă tot mai des să manipuleze oamenii, nu să atace sistemele informatice. De aceea, nu este suficient să informăm clienții despre riscuri. Este important să construim procese care reduc posibilitatea unor astfel de abuzuri. Exact acest obiectiv l-au avut modificările implementate în procesele noastre de identificare și autentificare”, a declarat Roman Guțu, Director General Aventus Finance.

Măsurile implementate sunt în concordanță cu recomandările recente ale Băncii Naționale a Moldovei privind consolidarea protecției consumatorilor și prevenirea fraudelor în sectorul financiar.

Aventus Finance reamintește clienților Credit7 și Credit365 să nu comunice niciodată unor terțe persoane coduri primite prin SMS, parole, date bancare, informații de acces la conturi personale sau alte date confidențiale. În cazul oricărui apel, mesaj sau solicitări care provoacă suspiciuni, informațiile trebuie verificate exclusiv prin canalele oficiale ale companiei.

Aventus Finance face parte din Aventus Group, prezent în 20 de țări de pe patru continente. Experiența grupului în domeniul identificării digitale, managementului riscurilor și protecției clienților contribuie la implementarea pe piața din Republica Moldova a unor soluții moderne menite să sporească siguranța serviciilor financiare online.

Două accidente rutiere mortale implicând un camion şi un microbuz, ambele înmatriculate în Republica Moldova, au avut loc vineri pe o autostradă în vestul Ungariei. Opt oameni au murit.

O purtătoare de cuvânt a poliţiei a anunţat că naţionalitatea victimelor urmează să fie confirmată. „În numele Guvernului, vreau să transmit sincere condoleanţe familiilor celor opt cetăţeni străini care şi-au pierdut viaţa în acest accident”, a anunţat pe Facebook premierul maghiar Peter Magyar, potrivit News.ro.

Cele două coliziuni au avut loc vineri dimineaţa, în apropierea oraşului Györ (vest). Vineri, către ora locală 4.30 (5.30, ora României), un camion a intrat în coliziune cu un vehicul, iar şoferul camionului a muritt pe loc, a anunţat într-un comunicat poliţia.

Mai târziu, către ora locală 5.10 (6.10, ora României), un microbuz la bordul căruia se aflau nouă persoane a intrat în coliziune cu alt gabarit, care s-a oprit „din cauza condiţiilor de ciculaţie cauzate de accidentul precedent”, a anunţat poliţia. Şapte dintre pasagerii microbuzului au murit pe loc, iar doi au fost răniţi, a precizat poliţia în comunicat.

„Tot ceea ce ştim” este că şoferul primului camion şi „microbuzul circulau cu numere de înmatriculare de Republica Moldova”, a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvînt a poliţiei.

Republica Moldova se menține printre jucătorii relevanți pe piața vinului din Europa Centrală, ocupând locul 9 în clasamentul furnizorilor de vin ai Poloniei în 2025, potrivit datelor American Association of Wine Economists AAWE.

Exporturile moldovenești au ajuns la 7,54 milioane de dolari, echivalentul a 3,9 milioane de litri, la un preț mediu de 1,94 dolari pe litru.

Italia domină piața, urmată de Franța și Germania

Polonia rămâne o piață importantă de import pentru vinurile europene, iar clasamentul este dominat de marii producători tradiționali. Italia se află pe primul loc, cu exporturi de 139,15 milioane de dolari și un volum de 36,55 milioane de litri, scrie bani.md.

Pe pozițiile următoare se situează Franța, cu 58,41 milioane de dolari, și Germania, cu 57,19 milioane de dolari, confirmând dominația producătorilor occidentali pe segmentul premium și mediu al pieței poloneze.

Moldova, avantaj pe segmentul de volum

Chiar dacă valoric rămâne în urma liderilor europeni, Republica Moldova își consolidează poziția prin competitivitatea prețului. Vinurile moldovenești sunt comercializate la un nivel mai scăzut decât cele din Franța, Italia, Statele Unite sau Noua Zeelandă, ceea ce le oferă un avantaj pe segmentul de volum și consum de masă.

Acest model de export permite producătorilor moldoveni să rămână competitivi într-o piață puternic concurențială, în care prețul joacă un rol esențial în decizia de achiziție.

Moldova devansează mai mulți competitori regionali

În clasamentul furnizorilor de vin pentru Polonia, Republica Moldova se află înaintea unor producători consacrați precum Bulgaria, Australia, Ungaria, Argentina, Africa de Sud, Grecia sau România. Această poziționare reflectă consolidarea treptată a brandului de vin moldovenesc pe piețele externe.

În același timp, Georgia, unul dintre principalii competitori regionali, ocupă locul 8, cu exporturi de 18,03 milioane de dolari și un volum de 6,6 milioane de litri, ceea ce înseamnă valori de peste două ori mai mari decât cele ale Republicii Moldova.

Piața poloneză, un importator major de vin

În ansamblu, Polonia a importat în 2025 aproximativ 145,86 milioane de litri de vin, în valoare totală de 448,66 milioane de dolari, la un preț mediu de 3,08 dolari pe litru.

Această evoluție confirmă rolul Poloniei ca piață stabilă și diversificată pentru vinurile internaționale, unde producători din întreaga lume concurează atât pe segmentul premium, cât și pe cel accesibil.

Luxemburg, un stat cu o populație de aproximativ 700.000 de locuitori, a devenit în 2024 lider european la atragerea investițiilor străine directe (ISD), depășind economii mult mai mari precum Franța, Spania și Italia, potrivit raportului „World Investment Report 2025” publicat de Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD).

Datele arată că Luxemburg a atras anul trecut investiții străine directe de aproximativ 106 miliarde de dolari, o performanță semnificativ superioară Franței, care a înregistrat 33,7 miliarde de dolari, Spaniei cu 30,5 miliarde și Italiei cu 24,7 miliarde de dolari. Diferențele sunt explicate în mare parte de rolul special al Luxemburgului în arhitectura financiară globală, scrie forbes.ro.

Experții internaționali subliniază că statul funcționează ca un important centru financiar, unde numeroase companii multinaționale își canalizează investițiile pentru a beneficia de structuri fiscale și juridice avantajoase. Acest rol de intermediere amplifică artificial volumul investițiilor raportate, plasând Luxemburgul pe primul loc în Europa.

În același clasament, Republica Moldova se situează pe poziția 36 din 41 de state analizate, cu investiții străine directe de aproximativ 340 de milioane de dolari în 2024. Nivelul este considerabil mai redus comparativ cu state din regiune, precum Muntenegru, Estonia, Bosnia și Herțegovina sau Macedonia de Nord.

România a înregistrat intrări de capital de 6,2 miliarde de dolari, ocupând locul 16, în timp ce Ucraina a atras 3,3 miliarde de dolari, iar Federația Rusă aproximativ 3,35 miliarde de dolari.

Raportul mai evidențiază și situații neobișnuite în cazul unor economii dezvoltate. În 2025, mai multe centre financiare majore, precum Marea Britanie, Irlanda, Belgia și Elveția, au înregistrat fluxuri negative de investiții, pe fondul retragerilor de capital și al vânzărilor de active de către companii străine. În Regatul Unit, ieșirile nete au ajuns la aproximativ 40 de miliarde de dolari.

O altă surpriză este Germania, cea mai mare economie a Europei, care a atras doar 5,7 miliarde de dolari investiții străine directe în 2024, fiind depășită de state precum Polonia, Portugalia și Suedia.

Pe fondul apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană și al intensificării investițiilor în infrastructură, piața imobiliară locală intră într-o nouă etapă de dezvoltare. Economia și-a revenit în mare parte după șocurile provocate de pandemie, războiul din Ucraina și criza energetică, iar în următorii ani este estimată ”o creștere economică moderată, de 2-3% annual”, potrivit datelor furnizate de Invest Moldova.

Sectorul imobiliar comercial și proiectele de infrastructură sunt așteptate să avanseze într-un ritm mai rapid decât economia în ansamblu. Pentru investitorii din România și din Uniunea Europeană, Moldova devine o destinație tot mai interesantă. Randamentele investițiilor imobiliare sunt încă peste nivelurile întâlnite în multe capitale din Europa Centrală și de Est, iar reformele asociate procesului de aderare la UE, estimat pentru perioada 2028-2030, contribuie la reducerea riscurilor de țară și la creșterea atractivității pieței, conform unei analize de piață furnizată de Invest Moldova, scrie newmoney.ro.

Spațiile comerciale și logistice

Deși în ultimii 15 ani au fost realizate numeroase proiecte imobiliare, piața continuă să înregistreze deficite structurale în anumite segmente. ”La finalul anului 2025, stocul de spații comerciale și de servicii depășea 2,37 milioane de metri pătrați, însă oferta de spații moderne rămâne insuficientă pentru cererea retailerilor. Extinderea brandurilor europene de modă și dezvoltarea comercianților locali sunt limitate de lipsa centrelor comerciale modern”, mai reiese din datele Invest Moldova.

Un alt segment cu potențial ridicat este cel logistic. Stocul de depozite și spații logistice a ajuns la aproximativ 1,09 milioane de metri pătrați, însă cererea din partea distribuitorilor și retailerilor depășește oferta disponibilă, mai arată datele Invest Moldova Specialiștii estimează că investițiile în depozite moderne vor continua să crească în următorii trei ani.

Noii motoare ale pieței

Unul dintre cele mai dinamice segmente ale pieței imobiliare moldovenești este cel al infrastructurii energetice. Capacitatea instalată de producție a energiei regenerabile a crescut de la 63 MW în 2019 la aproximativ 958 MW în 2025. La sfârșitul anului trecut funcționau circa 1.900 de parcuri fotovoltaice de diferite dimensiuni, iar energia regenerabilă a acoperit 29% din consumul de electricitate al țării în primele nouă luni din 2025, conform datelor Invest Moldova

În paralel, autoritățile accelerează investițiile în infrastructură, inclusiv în drumuri, poduri, rețele electrice și centre logistice, multe dintre acestea fiind finanțate cu sprijinul Uniunii Europene. Aceste proiecte sunt așteptate să stimuleze dezvoltarea sectorului imobiliar și să atragă noi investitori internaționali.

Per ansamblu, Republica Moldova rămâne o piață cu potențial ridicat de dezvoltare, în special în retail, logistică, infrastructură și energie regenerabilă. Pe măsură ce integrarea europeană avansează și noi companii internaționale își extind operațiunile în regiune, sectorul imobiliar moldovenesc are șanse să devină unul dintre cele mai dinamice din Europa de Est.

Cinci companii de reciclare din Republica Moldova vor beneficia de sprijin în valoare totală de până la 425.000 de euro pentru dezvoltarea activităților de gestionare și reciclare a deșeurilor. Asistența este oferită de Uniunea Europeană și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în cadrul proiectului „Facilitarea unei tranziții verzi incluzive în Republica Moldova”.

Companiile selectate vor beneficia de echipamente, servicii și lucrări de asistență tehnică specializată în valoare de până la 85.000 de euro fiecare. Toate acestea vor contribui la crearea unor noi instalații de reciclare, modernizarea și extinderea capacităților existente, implementarea unor soluții tehnice pentru reducerea impactului asupra mediului, precum și dezvoltarea sistemelor digitale și a soluțiilor IT dedicate managementului deșeurilor.

„Creșterea economică a Moldovei este strâns legată de resursele naturale, de la agricultură până la energie. Cu toate acestea, schimbările climatice, poluarea și utilizarea ineficientă a resurselor amenință această bază. Costul inacțiunii este semnificativ. În schimb, oportunitățile oferite de acțiune sunt substanțiale. Economia circulară poate crea locuri de muncă, reduce dependența de importuri și atrage investiții – toate acestea în paralel cu protejarea mediului”, a menționat Adam Grodzicki, șef adjunct în cadrul Secției de Cooperare al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

„O economie circulară necesită investiții susținute. Aceasta presupune ca întreprinderile să fie pregătite să inoveze, să-și modernizeze operațiunile și să-și extindă capacitățile de reciclare. De aceea, ne bucurăm în mod deosebit că, prin parteneriatul nostru cu Uniunea Europeană, cinci întreprinderi de reciclare din Republica Moldova vor consolida și extinde infrastructura de gestionare a deșeurilor și de reciclare. Numai prin eforturile comune ale instituțiilor publice, ale partenerilor de dezvoltare și ale sectorului privat putem accelera tranziția verde”, a menționat Seher Ariner, Reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova.

Companiile au fost selectate prin concurs, ținându-se cont de impactul estimat asupra creșterii capacităților de reciclare, fezabilitatea tehnică a investițiilor, sustenabilitatea financiară și capacitatea operațională a solicitanților de a implementa proiectele. Contribuția proprie a beneficiarilor este egală cu valoarea sprijinului non-monetar acordat. 

„Pentru compania noastră investiția susținută de proiectul PNUD–UE reprezintă mai mult decât modernizarea unor echipamente. Aceasta ne va permite să extindem capacitățile de procesare și să ne consolidăm contribuția la colectarea, reciclarea și valorificarea deșeurilor plastice în municipiul Bălți și regiunea de nord a Republicii Moldova. Investiția va contribui la creșterea cantităților de deșeuri reciclate, la dezvoltarea economiei circulare și la reducerea impactului asupra mediului, creând premise pentru o infrastructură de reciclare mai eficientă și mai sustenabilă pe termen lung”, a menționat Ion Zaiaț, administratorul unei companii de reciclare.

Prin acest sprijin, Uniunea Europeană și PNUD contribuie la dezvoltarea economiei circulare în Republica Moldova, consolidarea sectorului de reciclare și reducerea impactului deșeurilor asupra mediului.

Chiar dacă industria vitivinicolă rămâne un sector simbolic pentru Republica Moldova, în ultimul deceniu serviciile IT au reuşit să depăşească inclusiv exporturile de vin, susţine Irina Tolstousov, director adjunct, Invest Moldova.

„Cele mai importante sectoare de export sunt sectorul de servicii, sectorul IT în primul rând, care face 45 procente din întregul volum de exporturi din categoria exportului de servicii, dar şi sectorul de producţie agricolă, care, la fel, e circa 27 procente din volumul total de export. În afară de asta vorbim despre sectorul automotiv, sectorul electronic, sectorul de servicii de transport. Deci o serie de sectoare care fac acest volum întreg“, a spus ea în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Evoluţia exporturilor Republicii Moldova arată o reorientare clară spre piaţa europeană, accelerată după semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană în 2014. În prezent, aproximativ 67% din exporturi sunt direcţionate către statele UE, tendinţă aflată în creştere şi susţinută de accesul mai facil al companiilor moldoveneşti la o piaţă extinsă, dincolo de pieţele tradiţionale din spaţiul CSI, susţine Irina Tolstousov.

În 2025, Moldova a devenit lider european în ceea ce privește creșterea ecosistemului startup.

Anul trecut, ecosistemul moldovenesc a crescut cu 91,9% – cel mai bun indicator printre țările europene și unul dintre cele mai mari din lume. Aceste date sunt furnizate în raportul Global Startup Ecosystem Index 2026 al platformei internaționale StartupBlink, scrie Logos Press.

Potrivit cercetării, Moldova ocupă locul 90 în clasamentul global al ecosistemelor de startup și locul 22 printre țările din Europa de Est. Ecosistemul startup moldovenesc include peste 300 de întreprinderi startup și o serie de organizații care le susțin. Ecosistemul este evaluat la 1,8 miliarde de dolari. Densitatea este de 102 companii la 1 milion de locuitori.

Aceasta este cea mai mare concentrație de proiecte în raport cu populația din regiune.

Nouă componente ale startup-urilor moldovenești

Finanțatorul Ghenadie Cernei a povestit la LP despre ecosistemul de startup-uri din Moldova. El a petrecut mai mult de cinci ani în fruntea Agenției pentru Inovare și Transfer Tehnologic a Academiei de Științe a Moldovei, iar în prezent conduce startup-ul Finergy. În Moldova, această companie ajută băncile să dezvolte tehnologii pentru acceptarea plăților prin sistemul MIA. Iar la nivel internațional dezvoltă software pentru plăți instantanee – plăți cu ajutorul unui număr de telefon.

Finergy lucrează deja în Orientul Mijlociu, în mai multe țări africane și în Bahamas. „Ecosistemul reprezintă toate elementele care sprijină startup-urile în diferite etape ale existenței lor”, a explicat Ghenadie Cernei. – Dar, mai întâi de toate, trebuie să definim ce este un startup”. Potrivit finanțatorului, este vorba despre „o afacere care nu a găsit încă un model de afaceri durabil”. Adică, nu este vorba doar despre dezvoltarea de software. O idee de startup este orice produs inovator, de la platforme offshore pentru centre de date la un nou tip de breloc. În toate cazurile, ar trebui să vă căutați nișa pe piață, cu un mecanism clar de scalare și de atragere de noi și noi clienți.

Cu alte cuvinte, în stadiul de idee, ar trebui rezolvate o mulțime de probleme, de la prototipare la marketing și vânzări. Care sunt elementele actuale de sprijin pentru startup-uri în Moldova? În primul rând, acestea sunt incubatoare. Oamenii vin la ele pentru sprijin pentru a obține un produs: pentru a formula clar o idee, pentru a forma o echipă, pentru a arăta direcția de dezvoltare, pentru a o aduce la un rezultat preliminar care poate fi văzut sau atins. Există câteva astfel de incubatoare în Moldova: de fapt, putem numi 2 sau 3 la Universitatea Tehnică a Moldovei, unul la Academia de Științe Economice, unul la Bălți. Alături de incubatoare putem numi și alte mecanisme de sprijin. De exemplu, centrele de sprijin pe care Tekwill le-a creat în diferite orașe ale țării pe cheltuiala donatorilor străini: la Chișinău, Cahul, Bălți, Comrat, Tiraspol.

Sau Dreamups, o comunitate de tineri și idei care încurajează inovarea și sprijină startup-urile din Moldova și care se autointitulează cu modestie „Silicon Valley-ul local”. Apropo, printre fondatorii săi în 2012 a fost Andrei Spînu, care mai târziu a devenit viceprim-ministru. Există centre de co-working, unde startup-urile lucrează în diferite etape ale existenței lor. Sunt destul de multe. După incubare, când există deja un produs, există o perioadă de accelerare a startup-ului. Există patru sau cinci acceleratoare în Moldova.

Un accelerator de afaceri (literal – „accelerator”) este o instituție socială care sprijină startup-urile. Termenul descrie atât instituțiile, cât și programele de dezvoltare intensivă a companiilor organizate de acestea prin mentorat, formare, sprijin financiar și de specialitate, uneori în schimbul unei participații la capitalul companiei.

În Moldova nu există capitaliști de risc, dar există sprijin din partea statului

În primul rând, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) are un program special pentru sprijinirea întreprinderilor nou-înființate. În al doilea rând, Ministerul Educației și Cercetării are, de asemenea, modalități de sprijin. Și Academia de Științe a Moldovei. Prin intermediul lor este posibil să ai acces la cele mai mari programe europene de ajutorare a inovatorilor. Finanțarea. Firește, aceasta este cea mai dificilă problemă.

Dreamups are contacte cu mai mulți business angels, inclusiv Dan Sturza, fiul fostului prim-ministru moldovean și un cunoscut antreprenor român. De asemenea, au programul Mozaic, un fel de fond de risc. În plus, start-up-ul fintech moldovean Fagura (înregistrat în Estonia) poate ajuta la strângerea de bani prin crowdfunding. Dar nu există încă un fond de risc cu drepturi depline în Moldova, deși se vorbește de mult timp despre crearea acestuia.

Organizația neguvernamentală Startup Moldova încearcă să coordoneze acțiunile entităților menționate mai sus. Este o fundație care construiește și sprijină ecosistemul antreprenorial și de inovare al Republicii Moldova.

Prin programe de sprijin pentru startup-uri, acces la finanțare, evenimente, parteneriate internaționale și inițiative de politici publice, Startup Moldova unește fondatorii de startup-uri tehnologice, investitori și corporații în jurul unui obiectiv comun: o Moldovă în care ideile bune obțin resurse și acces la piețe. Astfel, Ghenadie Cernei a numărat nouă elemente de susținere a startup-urilor în Moldova modernă.

România ajută

În timp ce în Moldova se creează fonduri de capital de risc și acceleratoare, startup-urile moldovenești se îndreaptă către România pentru sprijin. Piața de capital de risc din România este una dintre cele mai dinamice din Europa Centrală și de Est, cu aproximativ 47 de fonduri care operează acolo.

Principalii investitori au sediul în București și sunt specializați în principal în SaaS, deep tech și securitate cibernetică, oferind cecuri de la 50.000 de dolari la peste 1 milion de dolari în stadiile de pre-semințe și de început (seed și seria A). Există surse alternative de finanțare, cum ar fi SeedBlink (principala platformă de crowdfunding din România și UE, care reunește investitori angel, VC și sindicate (cecuri de la 100 000 $ la 1 milion $). Și TechAngels – cea mai mare rețea de business angel din Europa de Sud-Est pentru stadiile de seed și prototip. Precum și multe acceleratoare de startup-uri, spații de co-working și alte elemente de sprijin.

Startup-urile tehnologice moldovenești explorează activ ecosistemul românesc pentru a strânge capital de la fonduri precum Underline Ventures și Early Game Ventures. Evenimente de pitching sunt organizate în mod regulat în București, cum ar fi Moldova Startups Day, unde proiectele moldovenești își prezintă soluțiile (Fintech, Healthtech, AI) în fața investitorilor români și internaționali.

Igor Fomin

Republica Moldova își menține poziția printre principalii exportatori mondiali de nuci, cu livrări anuale estimate la peste 41 de milioane de dolari, au anunțat astăzi autoritățile în cadrul conferinței dedicate celor 20 de ani de activitate a Asociației Nucicultorilor din Republica Moldova, informează MOLDPRES.

Evenimentul, desfășurat sub genericul „ANRM: două decenii de istorie. Noi parteneriate. Noi orizonturi”, a reunit reprezentanți ai sectorului agricol și ai autorităților pentru a discuta perspectivele de dezvoltare ale industriei nucifere.

Prezentă la conferință, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a declarat că sectorul nucifer continuă să fie unul strategic pentru economia agricolă a țării.

„Republica Moldova exportă anual nuci în valoare de peste 40 de milioane de dolari, iar produsele cu valoare adăugată, în special nucile decojite, reprezintă segmentul cu cel mai mare potențial de dezvoltare”, a afirmat ministra.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Republica Moldova ocupă locul 11 la nivel mondial în clasamentul exportatorilor de nuci și locul 9 în topul exportatorilor de miez de nucă.

Autoritățile precizează că 86% din exporturile moldovenești de nuci ajung pe piața Uniunii Europene, Republica Moldova fiind în top 5 furnizori de nuci pentru statele membre ale UE. Principalele piețe de desfacere sunt Germania, Franța, România și Olanda.

Conform datelor oficiale, Republica Moldova produce anual aproximativ 23 de mii de tone de nuci în coajă, cultivate pe o suprafață estimată la circa 18 mii de hectare.

Ministerul Agriculturii a anunțat că sectorul va beneficia de sprijin prin Programul Strategic al Politicii Agricole 2026–2030, care prevede investiții în modernizarea plantațiilor, infrastructură post-recoltare, irigare, certificare și acces la finanțare. Pentru proiectele eligibile, plafonul maxim estimat al finanțării va fi de aproximativ 7 milioane de lei.

Endava, furnizorul global de servicii de transformare digitală, a încheiat un parteneriat cu Mastercard prin care cele două companii îşi propun să dezvolte și să implementeze o nouă infrastructură de plăţi, soluţii digitale şi experienţe comerciale integrate.

În această colaborare, Endava va folosi expertiza sa în inginerie software, capabilitățile AI-native şi experienţa în industrie, iar Mastercard va contribui cu ecosistemul global şi portofoliul de produse şi servicii care se bazează pe date pentru a identifica şi dezvolta noi oportunităţi pentru clienţii Endava.

„Acest parteneriat marchează o etapă importantă în modul în care dezvoltăm soluţii pentru clienţii noştri. Abordarea AI-native a Endava, experienţa noastră în industrii diverse şi capabilităţile Mastercard la nivel global ne permit să dezvoltăm noi experienţe digitale şi soluţii de plată pentru companiile cu care lucrăm în întreaga lume”, a declarat John Cotterell, CEO Endava.

Obiectivul principal al parteneriatului este accelerarea dezvoltării şi lansării pe piaţă a unor soluţii adaptate nevoilor clienţilor Endava. Într-o primă etapă, soluţiile vor fi dezvoltate pentru domenii care se dezvoltă rapid, precum asigurările şi sănătatea, iar ulterior se vor extinde şi către telecomunicaţii, mobilitate şi turism.

Pe 29 mai 2026, la Castel Mimi, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a organizat Gala Businessului Moldovenesc 2026 — unul dintre cele mai importante evenimente dedicate recunoașterii performanței, competitivității și excelenței în mediul antreprenorial din Republica Moldova.

Evenimentul a reunit peste 300 de participanți, printre care reprezentanți ai autorităților publice, lideri ai companiilor naționale, parteneri de dezvoltare, reprezentanți ai corpului diplomatic și ai societății civile.

În cadrul Galei au fost desemnați laureații concursurilor naționale:

• „Marca Comercială a Anului 2025”, ediția a XXIII-a;
• „Premiul pentru realizări în domeniul calității produselor și serviciilor”, ediția a XII-a;
• „Premiul Calității în Învățământul Dual”;
• Nominalizarea specială „Antreprenoriat Social”.

În deschiderea evenimentului, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, a felicitat companiile participante și laureații pentru contribuția lor la dezvoltarea economiei naționale și promovarea unei culturi de afaceri bazate pe performanță și responsabilitate.

„Gala Businessului Moldovenesc reprezintă o platformă de recunoaștere a companiilor care investesc în calitate, dezvoltare durabilă, inovare și competitivitate. Prin aceste concursuri, promovăm exemple de succes și încurajăm antreprenorii să transforme performanța și responsabilitatea într-un standard al mediului de afaceri din Republica Moldova”, a declarat Sergiu Harea.

În cadrul evenimentului, reprezentanții instituțiilor partenere au subliniat rolul esențial al mediului de afaceri în dezvoltarea economiei naționale și promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotare.

Iulian E. Iorga, Director al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), în mesajul său de salut, a menționat că: „În anul în care Republica Moldova se apropie ireversibil de Uniunea Europeană, iar AGEPI este nemijlocit implicată în cea mai amplă reformă legislativă a țării – armonizarea legislației cu standardele UE, vă promit în numele Agenției două lucruri concrete – vom continua armonizarea cu normele europene pentru ca marca dumneavoastră înregistrată în Moldova, să aibă același nivel de protecție ca în orice stat UE; și vom investi în continuare în servicii moderne – proceduri rapide, transparente, digitalizate – pentru ca timpul pe care îl pierdeți pe formalități să se transforme în timp dedicat creșterii afacerii.”

Reprezentanții autorităților publice au remarcat, de asemenea, importanța consolidării parteneriatului dintre instituțiile statului și mediul antreprenorial.

Eugeniu Osmochescu, viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, a subliniat importanța susținerii producătorilor autohtoni și a colaborării dintre autorități și sectorul privat, evidențiind rolul esențial al mediului de afaceri în dezvoltarea economică a Republica Moldova și necesitatea creării unor condiții favorabile pentru creștere și competitivitate.

„Mesajul de bază este destul de simplu. Noi trebuie să promovăm producătorii de Republica Moldova. Noi, cei din partea autorităților publice avem un lucru simplu, dar în același timp destul de complicat, de a crea condiții pentru creșterea economică și pentru dezvoltarea sectorului privat din Republica Moldova. Pe de altă parte, majoritatea dintre voi, cei care sunteți aici,  reprezentanții sectorului privat, sunteți forța motrice în spatele creșterii economice a unui stat, inclusiv a Republicii Moldova. Motiv pentru care „jos pălăria” pentru tot ce faceți. De-a lungul anilor, sectorul privat s-a reorientat spre standarde internaționale, spre calitatea pe care noi toți ne-o dorim. Sectorul privat este, de fapt, cel care crește și cel care ne face și pe noi să ne bucurăm de rezultatele care fiecare dintre noi, fie ca o comunitate, fie ca un stat, fie ca o asociație de business, le înregistrăm în parcursul nostru de creștere economică. Mersi mult pentru tot ce faceți, pentru că sunteți alături, în pofida oricăror probleme care există.  Noi vom susține în continuare sectorul privat din Republica Moldova. Doar împreună putem să reușim.”

Vladimir Bolea, vviceprim-ministru, Ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a evidențiat contribuția importantă a mediului de afaceri la promovarea imaginii Republica Moldova pe piețele europene, apreciind reziliența și performanțele companiilor autohtone și reafirmând angajamentul autorităților de a susține dezvoltarea sectorului privat și consumul produselor locale.

„Stimați oameni de afaceri, astăzi pentru voi este o zi în care se pune accentul pe munca voastră, pe realizările pe care le aveți. Noi toți, guvernarea, administrația publică centrală este extrem de mândră de faptul că avem companii naționale care se dezvoltă în fiecare an, care duc faima despre Republica Moldova pe toată piața europeană. Avem companii care au devenit transnaționale, avem vinuri care practic au cucerit toată Europa, fiecare a doua sau a treia sticlă de vin care se vinde în România este a noastră. Avem exportatori în Europa și practic în toate magazinele europene noi astăzi putem găsi producție de a noastră, lucru care ne face extrem de mândri de voi, de oamenii care faceți afaceri în Republica Moldova în perioade extrem de complicate, cu crize una după alta, care lovesc în mod direct în afaceri. Noi suntem siguri că vom reuși să creăm un cadru în care voi să vă puteți dezvolta armonios. Noi vom încerca de fiecare dată să fim alături de voi prin programe de suport. Trebuie să consumăm producția autohtonă și să susținem producătorii autohtoni”.

Concursul „Marca Comercială a Anului 2025”, organizat de CCI a RM în parteneriat cu AGEPI, a reunit în acest an 71 de companii participante, fiind înregistrate 129 de nominalizări și 22 de companii participante noi. Concursul include 14 categorii, evaluate în baza criteriilor de profesionalism și a preferințelor de consum, oferind o platformă de recunoaștere a companiilor care investesc în dezvoltarea brandurilor, promovarea imaginii corporative și consolidarea relației de încredere cu consumatorii.

Totodată, concursul „Premiul pentru realizări în domeniul calității produselor și serviciilor” a evidențiat companiile care implementează standarde moderne de management al calității și contribuie la dezvoltarea produselor și serviciilor competitive.

Pe parcursul celor 12 ediții ale concursului, au fost înregistrate 593 de companii participante. În anul curent, la concurs s-au înscris 41 de laureați și 7 diplomați, dintre care 14 companii participă pentru prima dată.

În cadrul Galei au fost acordate și distincțiile pentru cea-a de-a doua ediție a Concursului „Premiul Calității în Învățământul Dual”, dedicate companiilor implicate activ în formarea profesională a tinerilor, precum și nominalizarea specială „Antreprenoriat Social”, care promovează organizațiile și întreprinderile cu impact social și contribuție activă la dezvoltarea comunităților.

Programul serii a inclus momente artistice susținute de Moldovan Youth Orchestra și un repertoriu muzical dedicat unei seri consacrate performanței, parteneriatelor și excelenței.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul partenerilor: AGEPI, CNA, UNFPA, Institutul de Standardizare, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor, MOLDAC, moldcell,  GIZ Moldova, LED – Liechtenstein Development Service, AO „Educație pentru Dezvoltare”, Fundația Est-Europeană, precum și al partenerilor Galei – Castel Mimi, ZEEKR Moldova, Kaufland, ICS Molltex Group, SDS Ekip și Coca-Cola HBC Moldova, dar și a partenerilor media: TVR Moldova- partener media general, Jurnal TV, Agrobiznes, Agro Media, Agro TV Moldova, IPN, Moldpres, Moldova în PRogres, My business, NewsMaker.md, Next, ONE TV, realitatea.md, bani.md.

Prin organizarea Galei Businessului Moldovenesc, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova reconfirmă importanța promovării performanței, calității și competitivității în mediul antreprenorial și susține dezvoltarea unei economii moderne, bazate pe integritate, inovație și responsabilitate.

Evenimentul poate fi urmărit live aici: https://www.facebook.com/chamber.md/videos/1694103311621517

În prezent, tot mai multe persoane din Chișinău se confruntă cu stres, oboseală cronică, dureri de spate și tensiune musculară. Munca la calculator, stilul de viață sedentar și suprasolicitarea fizică afectează sănătatea organismului și calitatea vieții. Din acest motiv, masajul terapeutic și masajul relaxant au devenit unele dintre cele mai căutate servicii pentru recuperare și relaxare în Chișinău.

Dacă sunteți în căutarea unui masaj profesional în Botanica, Rîșcani sau Centru, Imperial Massage vă oferă servicii de înaltă calitate, terapeuți experimentați și o atmosferă confortabilă dedicată relaxării și recuperării complete.

Imperial Massage – salon de masaj profesional în Chișinău

Imperial Massage este unul dintre cele mai apreciate saloane de masaj din Chișinău, cu mai multe locații convenabile în diferite sectoare ale orașului

Salonul oferă o gamă variată de servicii profesionale:

• masaj terapeutic
• masaj relaxant
• terapie manuală
• masaj sportiv
• masaj anticelulitic
• drenaj limfatic
• masaj facial
• masaj pentru cupluri
• masaj pentru gravide
• masaj cu miere
• masaj în 4 mâini

Masaj terapeutic pentru dureri de spate și tensiune musculară

Masajul terapeutic este recomandat persoanelor care suferă de:

• dureri lombare
• tensiune cervicală
• contracturi musculare
• oboseală musculară
• stres acumulat
• disconfort în zona spatelui

Această procedură contribuie la:

• îmbunătățirea circulației sanguine
• reducerea durerilor musculare
• relaxarea musculaturii profunde
• recuperarea după efort fizic
• îmbunătățirea mobilității și flexibilității

Terapeuții Imperial Massage folosesc tehnici moderne și abordare individuală pentru fiecare client, în funcție de necesitățile organismului.

Terapie manuală și recuperare musculară

Terapia manuală este una dintre cele mai solicitate proceduri pentru persoanele care au probleme ale coloanei vertebrale sau rigiditate musculară.

Beneficiile terapiei manuale:

• reducerea tensiunii musculare
• ameliorarea durerilor cronice
• îmbunătățirea mobilității articulațiilor
• relaxarea musculaturii profunde
• restabilirea echilibrului muscular

Această procedură este recomandată atât persoanelor sedentare, cât și celor active sau sportivilor.

Masaj relaxant pentru eliminarea stresului

Masajul relaxant este alegerea perfectă pentru persoanele care doresc să elimine stresul și oboseala acumulată.

Atmosfera liniștitoare și tehnicile profesionale contribuie la:

• relaxarea sistemului nervos
• reducerea stresului și anxietății
• îmbunătățirea somnului
• eliminarea tensiunii musculare
• refacerea energiei organismului

Masajul relaxant este ideal după o zi solicitantă sau o perioadă intensă de muncă.

Masaj sportiv și recuperare după antrenamente

Masajul sportiv este recomandat:

• sportivilor profesioniști
• persoanelor active
• celor care practică fitness
• persoanelor cu activitate fizică intensă

Procedura ajută la:

• recuperarea rapidă a musculaturii
• reducerea suprasolicitării musculare
• îmbunătățirea flexibilității
• prevenirea accidentărilor sportive

Masaj anticelulitic și drenaj limfatic

Procedurile anticelulitice și drenajul limfatic sunt foarte populare în rândul persoanelor care doresc remodelare corporală și tonifierea pielii.

Beneficiile principale:

• stimularea circulației sanguine și limfatice
• eliminarea retenției de apă
• tonifierea pielii
• reducerea aspectului celulitei
• îmbunătățirea metabolismului local

Masaj facial și îngrijire natural

Masajul facial contribuie la:

• relaxarea mușchilor feței
• stimularea circulației sanguine
• îmbunătățirea tonusului pielii
• revitalizarea naturală a tenului
• reducerea semnelor de oboseală

Procedura este ideală pentru persoanele care doresc îngrijire și relaxare într-un mod natural.

De ce aleg clienții Imperial Massage?

Clienții aleg Imperial Massage datorită:

• terapeuților cu experiență
• abordării individuale pentru fiecare client
• atmosferei confortabile și relaxante
• locațiilor convenabile în Chișinău
• tehnicilor moderne de masaj și recuperare
• programărilor rapide online
• raportului excelent calitate-preț
• promoțiilor avantajoase 6+1 și 10+2

Contacte Imperial Massage Chișinău

Website: https://imperial-massage.md/ro/

Telefon: +373 60 886 184

Adresele saloanelor:

Centru
str. Milești 12/2

Rîșcani
str. Kiev 6/1

Botanica
bd. Dacia 38/3

Program de lucru:
Luni – Duminică | 09:00 – 21:00

Imperial Massage Chișinău – masaj profesional pentru sănătate, recuperare și relaxare completă.