Ideea ca o nouă țară, Canada mai exact, să adere la Uniunea Europeană pare, la prima vedere, improbabilă. Și totuși, în contextul tensiunilor transatlantice și al valorilor comune împărtășite cu Europa, tot mai mulți canadieni privesc cu interes către Bruxelles. Experții spun că, deși provocările sunt semnificative, o astfel de mișcare nu este complet imposibilă.

Canada și Uniunea Europeană: O aderare improbabilă, dar nu imposibilă? Ce spun experții despre o posibilă extindere dincolo de Europa

Canada, membră a Uniunii Europene. Deși pare un scenariu desprins dintr-un roman politic futurist, ideea a început să stârnească tot mai mult interes în rândul canadienilor și să fie analizată cu seriozitate de experții în afaceri europene.

O analiză amplă realizată de Politico.eu explorează această ipoteză, prezentând atât argumentele pro, cât și obstacolele semnificative care ar sta în calea unui astfel de demers.

Apropierea simbolică de Europa, pe fondul tensiunilor cu SUA

Contextul internațional joacă un rol important în apariția acestei idei. În ultimii ani, relația dintre Canada și Statele Unite a fost marcată de tensiuni, mai ales în timpul mandatului lui Donald Trump, care a impus tarife comerciale și a avut o retorică ostilă chiar față de aliații tradiționali.

În acest climat, mulți canadieni au început să se întrebe dacă nu ar fi mai avantajos să-și întărească relațiile cu Uniunea Europeană – un partener perceput ca fiind mai stabil și mai apropiat de valorile lor.

De altfel, un sondaj recent arată că 44% dintre canadieni susțin ideea aderării la UE, în timp ce 34% sunt împotrivă. Chiar dacă subiectul nu figurează oficial pe agenda electorală a alegerilor canadiene de la sfârșitul acestei luni, ideea nu este lipsită de atractivitate pentru o parte din populație.

Bruxelles-ul reacționează rezervat, dar deschis la dialog

Comisia Europeană a reacționat cu prudență. Paula Pinho, purtătorul de cuvânt al instituției, a salutat interesul exprimat de canadieni, însă a subliniat că, potrivit articolului 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, doar „statele europene” pot solicita aderarea la UE. Totuși, experții citați de Politico.eu atrag atenția că termenul „european” nu este definit strict geografic.

„A fi european este mai mult o stare de spirit”, afirmă Giselle Bosse, profesor la Universitatea Maastricht și specialist în democrația externă a UE.

Ea amintește că unele state membre ale UE au teritorii dincolo de granițele geografice ale continentului, iar Canada, prin valorile sale democratice, sistemul social, tradițiile juridice și rădăcinile europene ale unei mari părți a populației, ar putea fi considerată un „european special”.

Canada, mai „europeană” decât unii candidați oficiali?

Frank Schimmelfennig, profesor de politică europeană la ETH Zurich, merge și mai departe, susținând că Canada se aliniază mult mai bine cu valorile și politicile europene decât unele țări candidate oficiale, cum ar fi Turcia sau Georgia. Chiar și în comparație cu statele din Balcanii de Vest sau cu Ucraina și Republica Moldova, Canada este, din multe puncte de vedere, mai compatibilă cu standardele europene.

Totuși, chiar dacă atmosfera este favorabilă, procesul de aderare la UE nu se bazează doar pe principii și valori comune. Este un demers complex, birocratic și, mai ales, politic.

Obstacolele: geografia, economia și… fermierii francezi

Ian Bond, director adjunct la Centrul pentru Reformă Europeană, avertizează că aderarea Canadei la UE ar presupune concesii majore, inclusiv ruperea legăturilor comerciale privilegiate cu SUA. Canada ar trebui să aplice reglementările vamale ale UE și să se conformeze politicii comerciale comune, ceea ce ar putea avea un impact economic negativ uriaș.

Mai mult, o astfel de decizie ar necesita aprobarea unanimă a statelor membre, unele dintre ele impunând chiar referendumuri naționale. Franța, de exemplu, ar putea deveni un obstacol major, în contextul opoziției constante a fermierilor francezi față de extinderea comerțului agricol cu țări din afara Europei.

„Este mai probabil să dea foc la lucruri decât să susțină așa ceva”, a spus Bond, evocând faimoasa combativitate a sindicatelor agricole franceze.

Frustrările țărilor celor care așteaptă deja la ușa Uniunii

O posibilă candidatură canadiană ar putea crea frustrări profunde în rândul țărilor care se află de decenii în așteptare pentru aderarea la UE.

Turcia, de exemplu, a depus cererea în 1987 și, în ciuda unor perioade de progres, negocierile sunt practic blocate în prezent. Ocolirea acestor candidați ar putea genera tensiuni politice interne în cadrul UE și acuzații de dublu standard.

Deocamdată: mai mult parteneriat, mai puțin vis european

Realist vorbind, aderarea Canadei la UE nu este fezabilă pe termen scurt, recunosc și cei mai optimiști dintre experți. Totuși, consolidarea relației bilaterale rămâne o opțiune puternică.

Premierul canadian Mark Carney a făcut deja un pas în această direcție: la scurt timp după preluarea mandatului, a efectuat o vizită oficială în Franța, unde a discutat cu președintele Emmanuel Macron despre întărirea relațiilor economice, comerciale și de apărare.

Declarația sa, conform căreia „Canada este cea mai europeană dintre țările non-europene”, poate fi interpretată ca o recunoaștere sinceră a unei apropieri ideologice, dar și a imposibilității unei integrări formale.

capital.ro

Într-un context regional și internațional marcat de scăderea exporturilor Republicii Moldova, Statele Unite ale Americii se dovedesc a fi una dintre puținele piețe unde comerțul bilateral a crescut semnificativ în ultimii doi ani – și aceasta exclusiv datorită exporturilor moldovenești. Datele au fost prezentate de analistul economic Veaceslav Ioniță vineri, 18 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” de la IDIS „Viitorul”.

Potrivit expertului, în perioada 2023–2024, exporturile moldovenești în SUA au crescut cu 38,7 milioane de dolari (+75,2%), atingând în 2024 un maxim istoric de 90,2 milioane de dolari. În același timp, comerțul cu majoritatea partenerilor tradiționali s-a contractat. În total, doar șase piețe externe au înregistrat creșteri – SUA fiind una dintre cele mai dinamice și semnificative din punct de vedere al valorii și al conținutului autohton al produselor exportate, scrie bani.md.

„În timp ce exporturile totale ale Republicii Moldova au scăzut cu 1 miliard de dolari în acești doi ani, în cazul SUA ele au crescut constant. Este cu atât mai interesant cu cât exact în această perioadă, noul președinte al SUA, Donald Trump, a impus tarife comerciale Republicii Moldova”, a declarat Ioniță.

Creșterea este remarcabilă și în ceea ce privește structura exporturilor. Dacă în anii anteriori ponderea produselor autohtone era modestă, în 2024 aproape 20% din totalul exporturilor de băuturi alcoolice moldovenești au avut ca destinație SUA. Cea mai spectaculoasă evoluție o înregistrează vermutul: în 2024, Moldova a devenit al șaselea cel mai mare exportator global de vermut, cu o cotă de 5,6% din piața mondială și 43,8 milioane USD exportați, dintre care 99% livrați în SUA. „Fiecare a cincea sticlă de vermut importată în SUA este produsă în Moldova”, a subliniat Ioniță.

Totodată, balanța comercială bilaterală s-a îmbunătățit considerabil. Dacă în trecut Moldova importa de trei-patru ori mai mult decât exporta din și în SUA, în 2024 gradul de acoperire a importurilor a urcat la 66,7%. În termeni absoluți, comerțul moldo-american a atins anul trecut 225 milioane USD, dintre care 90 milioane au fost exporturi moldovenești și 135 milioane – importuri.

Analistul notează că, dincolo de cifre, esențial este caracterul sustenabil al acestor exporturi: „Spre deosebire de Cehia, unde exportăm componente procesate cu materii prime de altă proveniență, în cazul SUA vorbim de produse moldovenești autohtone, cu valoare adăugată locală”.

În concluzie, Veaceslav Ioniță a lansat un apel către autoritățile de la Chișinău să identifice și să sprijine exportatorii care au reușit această performanță: „Este esențial ca Guvernul să ofere sprijin acestor agenți economici și să creeze condiții pentru ca această tendință pozitivă să continue. SUA poate deveni una dintre cele mai importante piețe pentru produsele moldovenești de calitate”.

La Chișinău s-a încheiat cel de-al cincilea Forum Național privind Guvernarea Internetului – Moldova Internet Governance Forum – care a reunit participanți din 15 țări și diverse sectoare pentru un dialog deschis privind vectorii dezvoltării digitale.

În acest an, MIGF s-a desfășurat în format hibrid pe 15 și 16 aprilie, implicând atât participanți offline la Chișinău, cât și o audiență online. Datorită transmisiunii multimedia, forumul a reunit peste 32.000 de spectatori unici, confirmând cererea publică pentru un dialog privind viitorul mediului digital.

La MIGF s-au alăturat reprezentanți ai structurilor guvernamentale, mediului de afaceri, comunității tehnice, mediului academic, precum și parteneri internaționali. Pe parcursul a două zile, forumul a reunit în cadrul sesiunilor sale și al evenimentelor paralele aproximativ 40 de experți de top din Moldova și din alte țări, inclusiv Belgia, Germania, SUA, Ucraina, Georgia, Canada, Singapore, India, țările din Asia Centrală.

Forumul a devenit o platformă incluzivă pentru discutarea provocărilor cheie – de la încrederea digitală și dezvoltarea durabilă până la securitatea cibernetică, inovațiile responsabile și protecția drepturilor digitale ale utilizatorilor. O atenție deosebită a fost acordată modului în care țările și regiunile pot participa la formarea regulilor și abordărilor globale în sfera digitală – inclusiv prin inițiative precum WSIS+20 și Pactul Digital Global.

La deschiderea evenimentului au luat cuvântul reprezentanți ai partenerilor naționali și internaționali, au avut loc transmisiuni live din Geneva, Bruxelles și New York. Veni Markovski, vicepreședinte al Corporației ICANN pentru interacțiunea cu guvernele și organizațiile internaționale, a menționat că participarea la inițiativele globale permite țărilor și regiunilor nu doar să se adapteze la tendințele mondiale, ci și să contribuie la formarea unui mediu digital durabil, incluziv și sigur. Potrivit acestuia, evenimentele naționale, cum ar fi Moldova IGF, joacă un rol crucial în asigurarea unui dialog multilateral și a schimbului de experiență, contribuind la elaborarea unor abordări coordonate ale politicii digitale, ținând cont de specificul local și de provocările globale.

„Astăzi, internetul este o parte integrantă a democrației, economiei și vieții de zi cu zi. Problemele legate de încredere, deschidere și responsabilitate socială ies în prim-plan. Guvernarea internetului nu este doar un set de reguli obligatorii, ci o provocare spre responsabilitatea comună. Scopul nostru comun este de a asigura accesul liber la informație, de a promova conținutul local, de a proteja diversitatea culturală și de a stimula inovațiile. Moldova are un potențial semnificativ în sectorul digital, iar sarcina noastră comună este de a-l valorifica într-un mod durabil și incluziv”, a menționat deputatul Victor Spînu la deschiderea MIGF.

Directorul ANRCETI, Sergiu Gaibu, a confirmat angajamentul autorității naționale de reglementare de a participa activ la formarea politicii digitale de stat, care asigură un internet deschis și sigur, care ține cont de nevoile tuturor utilizatorilor și care răspunde atât tendințelor internaționale, cât și priorităților naționale de dezvoltare digitală. Potrivit acestuia, participarea în calitate de partener la acest eveniment reflectă rolul strategic al ANRCETI în procesul de dezvoltare și reglementare a sectorului IT și al comunicațiilor electronice în Moldova.

„Instituțiile guvernamentale trebuie să integreze componenta digitală în activitatea lor și să colaboreze între ele, precum și cu societatea civilă și partenerii internaționali, pentru a contracara provocările inerente mediului digital, cum ar fi securitatea cibernetică, protecția datelor sau reziliența infrastructurii și a comunicațiilor electronice. Forumul de astăzi este un exemplu al acestor eforturi. În era digitală, accesul la internet nu mai este un lux, ci o necesitate, iar incluziunea digitală devine o prioritate atât la nivel național, cât și european”, a spus șeful ANRCETI.

Unul dintre evenimentele semnificative ale forumului a fost Ziua Acceptării Universale, care a avut loc pe 16 aprilie pentru prima dată în Moldova, cu sprijinul ICANN și UNESCO, și a fost dedicată problemelor de multilingvism și accesibilitate a conținutului digital în spațiul global al internetului. Dezvoltatorii web și programatorii de la Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), Agenția de Guvernare Electronică, companii comerciale, studenți ai Universității Tehnice a Moldovei au participat la un training practic privind dezvoltarea de aplicații și sisteme care respectă principiile acceptării universale. La finalul sesiunii complexe de instruire, le-au fost înmânate certificate.

Organizatorul MIGF este Asociația „Comunitatea Internet” cu sprijinul partenerilor internaționali și naționali. Printre aceștia se numără UN IGF, Internet Society, ICANN, RIPE NCC, precum și TikTok, SecDev Foundation, ARTICLE 19 și Access Now. În Moldova, parteneri au fost Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

„Forumul a demonstrat că dezvoltarea digitală necesită nu doar soluții tehnologice, ci și modele durabile de cooperare între stat, mediul de afaceri, experți, societate și actori internaționali. Un astfel de dialog permite luarea în considerare a diferitelor interese și adaptarea agendei digitale la nevoile reale ale utilizatorilor”, a menționat coordonatorul MIGF, Alexei Marciuc. Potrivit acestuia, rezultatele forumului vor fi formulate sub formă de concluzii și recomandări cheie, devenind o contribuție la procesul global de discuție a priorităților dezvoltării digitale.

Transmisiunea multimedia a MIGF 2025 a asigurat o acoperire largă a audienței din diferite regiuni ale Moldovei și din alte țări. Transmisiunile live au fost efectuate pe canalele RLive TV și TV Nord, precum și pe paginile mai multor parteneri media ai evenimentului. Numărul total de conexiuni unice la transmisiuni a depășit 32.000, ceea ce demonstrează un interes ridicat pentru problemele dezvoltării digitale și ale guvernării internetului. Partenerii media ai forumului au asigurat o distribuție suplimentară a conținutului, contribuind la creșterea acoperirii și a implicării audienței.

Meniul, muzica și sistemul de navigație din mașina ta ar putea să fi fost dezvoltate într-un mic birou din Moldova.

Este o poveste de succes tăcută, dar care are un impact mare, scrie economedia.ro.

Antreprenorul moldovean Gheorghe Ghirjev ne întâmpină cu un zâmbet larg, oferindu-ne cafea, ceai și chiar gin. Este devreme, dar ospitalitatea primează. Abordarea sa față de oameni și afaceri l-a ajutat să construiască compania de software BSW Tech cu o viteză impresionantă.

În doar trei ani, Ghirjev (foto sus) și-a dezvoltat compania atât de rapid, încât produsele sale sunt acum instalate în mașini de mărci cunoscute, precum BMW, Suzuki și Alfa Romeo. Biroul său din Chișinău a devenit locul de naștere al componentelor electronice utilizate în milioane de vehicule din întreaga lume.

Inginerii BSW Tech îmbunătățesc siguranța infotainment, gestionează bateriile solare și automatizează agricultura și transportul. Aceștia dezvoltă, de asemenea, sisteme de gestionare a bateriilor pentru vehicule electrice (EV) și au contribuit la BMW iX, un proiect EV european major. În Amsterdam, automatizarea lor PLC menține trenurile în circulație în timpul furtunilor de zăpadă, asigurând siguranța transportului în comun în întreaga Europă. Tehnologia lor funcționează discret, dar se răspândește rapid.

Cu toate acestea, Ghirjev nu este impresionat. „Nu am făcut suficient”, spune el.

De ce Moldova?

Moldova face pași surprinzători în sectorul auto. Până în 2024, acesta s-a extins semnificativ, angajând peste 19.000 de persoane și contribuind cu 12,7 % la PIB-ul național.

Moldova este poziționată în apropierea principalelor centre auto europene, inclusiv VW, Renault, Audi, Hyundai și Mercedes-Benz. Acest lucru oferă un avantaj logistic clar. Livrările către Germania durează doar două zile pe șosea, iar Moldova face parte din Coridorul de transport paneuropean IX, care leagă Finlanda de Grecia prin România.

Industria auto din această țară s-a axat pe hardware, dar acum software-ul este esențial. Actualizările în timp real, energia inteligentă și securitatea sunt cele care contează cel mai mult. Această schimbare a creat oportunități pentru întreprinderile mai mici care au expertiza potrivită. Cu toate acestea, concurența este dură.

„Acest tip de know-how este destul de rar în Europa și este, de obicei, rezervat marilor companii auto care își pot permite investiții semnificative în cercetare și dezvoltare”, spune Sergiu Bolocan, director al DAC, o companie românească producătoare de autovehicule. „Aderarea la industria auto din UE necesită o strategie puternică și perseverență”.

Un nou mod de a forma ingineri

Una dintre cheile succesului BSW Tech a fost colaborarea strânsă cu educatorii tehnici moldoveni. Ghirjev a implicat elevii de timpuriu, oferindu-le experiență practică.

Totul a început cu o carte. El a scris Embedded C: From Theory to Employment pentru a simplifica cunoștințele complexe de inginerie într-un curs practic de trei luni. Astăzi, acesta face parte din programa oficială în trei instituții de învățământ din Moldova.

„BSW Tech nu urmărește doar tendințele; le creează”, spune Daniel Benea, CEO al EBS Electric Group, o companie româno-austriacă specializată în proiectarea și asamblarea electronică.

Dar există și provocări. „Multe standarde tehnice nu sunt încă pe deplin aplicate sau înțelese în Moldova, iar inginerii de acolo pot să nu fie pe deplin conștienți de cerințele pieței în timpul fazei de proiectare. Cu toate acestea, din punct de vedere tehnic, pregătirea lor profesională este puternică”, adaugă Benea.

Dovedirea talentului Moldovei

Elena Maevski, director executiv la Asociația Companiilor Electronice din Moldova, a petrecut ani de zile încercând să arate lumii că Moldova are ingineri buni. Ea știe cât de greu este pentru companiile dintr-o țară mică să iasă în evidență.

O modalitate de a face acest lucru, spune ea, este să își dovedească competența prin proiecte reale.

„Atât timp cât sunteți dispuși să arătați ce puteți face, aveți o șansă!”, adaugă ea.

„Există o cerere tot mai mare de soluții integrate eficiente, iar Moldova are specialiști care pot face față acestei provocări”, spune Maevski.

Avantajul de afaceri al Moldovei

Moldova are un alt punct forte: politica sa fiscală. Cu o rată scăzută de 7% a impozitului pe profit, costuri accesibile și o forță de muncă multilingvă, Moldova este un loc atractiv pentru afaceri.

Moldova Innovation Technology Park (MITP) facilitează și mai mult lucrurile prin simplificarea reglementărilor, oferirea de vize IT și conectarea companiilor la piețele europene. Acest lucru face din Moldova o alegere de top pentru investițiile în tehnologie.

Zonele economice libere (ZEL) din Moldova oferă, de asemenea, întreprinderilor o logistică mai bună și beneficii financiare. Acesta este motivul pentru care majoritatea companiilor de componente auto își au sediul aici, producând cabluri, cablaje, piese din plastic și componente electronice.

Producători internaționali din SUA, Germania și Japonia operează în Zonele Economice Libere din Moldova, beneficiind de stimulente fiscale și politici comerciale susținute de guvern.

„Așadar, data viitoare când conduceți un BMW sau vă reglați setările casei inteligente, amintiți-vă: viitorul tehnologiei europene ar putea fi construit în liniște într-un mic birou din Chișinău”, spune Ghirjev zâmbind.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), proprietarul Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, principalul port maritim-fluvial al Republicii Moldova, anunţă că procedura de licitaţie pentru găsirea unui nou investitor pentru portul cheie al Republicii Moldova.

”Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), proprietarul Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, principalul port maritim-fluvial al Republicii Moldova, a lansat un proces structurat de fuziuni şi achiziţii (M&A) printr-o procedură de licitaţie internaţională, cu scopul de a identifica potenţiali investitori strategici şi financiari care pot sprijini în continuare dezvoltarea cu succes şi pe termen lung a acestui activ strategic pentru Republica Moldova”, anunţă banca.

Portul este situat pe o scurtă porţiune de faleză la Dunăre din Republica Moldova şi se învecinează atât cu România, cât şi cu Ucraina. În calitate de principal port al Republicii Moldova, acesta gestionează peste 70% din comerţul de import şi export realizat pe cale navigabilă în această ţară, asigurând lanţurile de aprovizionare ale Moldovei pentru multiple tipuri de mărfuri, aducând beneficii semnificative economiei moldoveneşti şi jucând un rol esenţial în creşterea sa viitoare. Rolul său strategic a crescut în regiune, iar portul este bine poziţionat pentru a servi la reconstrucţia viitoare a Ucrainei.

Procesul de fuziuni şi achiziţii este în curs de desfăşurare şi se realizează în deplină coordonare cu Guvernul Republicii Moldova, inclusiv în ceea ce priveşte viitorul cadru comercial şi juridic al portului, menit să faciliteze investiţiile interne în concordanţă cu cele mai bune practici şi standarde internaţionale din acest domeniu.

De la achiziţionarea Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti în 2021, BERD a sporit eficienţa, volumul de producţie şi profitabilitatea acestuia. BERD şi-a declarat în mod constant intenţia de a atrage investitori cu renume pentru a sprijini în continuare portul şi pentru a-l transforma într-un centru competitiv pentru comerţul regional şi internaţional.

BERD este consiliată în cadrul acestui proces de fuziuni şi achiziţii de către Raiffeisen Bank.

BERD susţine construcţia şi operarea Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti din 1995. De-a lungul istoriei sale, portul s-a confruntat cu diverse dificultăţi financiare şi operaţionale în procesul de dezvoltare ca entitate deplin funcţională. În 2013, BERD a acordat un nou împrumut şi a devenit principalul beneficiar economic al operaţionalizării portului.

În 2021, BERD a achiziţionat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics, devenind singurul proprietar final al Danube Logistics SRL, operatorul Portului.

Acești nativi reușesc să-și găsească stabilitatea atunci când vine vorba despre banii pe care îi cheltuie. Două zodii atrag succesul financiar între 14 și 20 aprilie 2025. Astrele sunt de partea lor în orice situație. Haosul care i-a înconjurat săptămânile ce au trecut se încheie.

R. Moldova face un pas major către dezvoltarea transportului ecologic cu proiectul inaugural al primei fabrici de troleibuze electrice de ultimă generație, aflată în apropiere de Chișinău. Cu o investiție de aproximativ cinci milioane de euro, o companie a pus în mișcare un proiect ambițios care va cuprinde întregul ciclu de producție - de la proiectare și inginerie, până la asamblare finală.

Fabrica, cu o suprafață de 20.000 m2, va crea aproximativ 100 de locuri de muncă și va produce până la 15 troleibuze electrice pe lună, transmite Știri.md.

Acest proiect marchează o evoluție semnificativă pentru companie, care a început în 1990 cu dezvoltarea de software și microelectronică, iar astăzi se află în fruntea inovațiilor în transportul electric.

Vitalie Eșanu, fondatorul companiei, subliniază că cea mai mare realizare a companiei este transformarea în producător de transport electric, o schimbare care va avea un impact de lungă durată asupra industriei locale și a pieței externe.

„Cea mai importantă realizare a companiei de la înființare până în prezent este transformarea sa într-un producător de transport electric. Acest pas strategic marchează o evoluție semnificativă de la activitățile inițiale ale companiei, poziționând-o astăzi ca un jucător relevant în dezvoltarea și asamblarea vehiculelor electrice destinate transportului public urban”, afirmă Vitalie Eșanu.

Noua fabrică va produce troleibuze MD, care vor putea fi exportate pe piețele internaționale. Acestea sunt deja utilizate în peste 170 de orașe din lume, iar produsele companiei, inclusiv invertoare de tracțiune și sisteme de management al bateriilor, sunt apreciate pentru performanța lor ridicată și accesibilitatea prețului.

Accident feroviar grav aseară în Iaşi. O femeie de 53 de ani şi-a pierdut viaţa, după ce maşina în care se afla a fost spulberată de un tren, în oraşul Podul Iloaiei. 

Impactul de pe trecerea de cale ferată a fost atât de violent, încât autoturismul în care se aflau trei persoane a fost făcut bucăţi. La faţa locului, au intervenit de urgenţă mai multe echipaje de pompieri, care au încercat să scoată victimele blocate printre fiare, scrie observator.ro.

Unul dintre pasageri a reuşit, însă, să iasă singur din maşină. Cei 11 călători din tren nu au avut nevoie de îngrijiri medicale. Pentru cei extraşi din maşină, salvatorii au început imediat manevrele de resuscitare.

"Prima victimă, femeie de 53 de ani, ocupantă a locului din spate, nu a răspuns manevrelor de resuscitare și a fost declarată decedată la fața locului. Şoferul, în vârstă de aproximativ 20 de ani, resuscitat, intubat, a fost transportat la spital. Cea de-a treia victimă, un bărbat de 57 de ani, autoevacuat, conştient a fost transportat la spital", a declarat Georgică Onofreiasa - ISU Iaşi.

La Chișinău, pe 15 și 16 aprilie, va avea loc cel de-al cincilea Forum Național de Guvernanță a Internetului (Moldova Internet Governance Forum – MIGF 2025). Pe fondul schimbărilor tehnologice accelerate și al provocărilor globale în creștere, forumul va deveni o platformă pentru dialog între principalii actori ai agendei digitale și partenerii internaționali.

Organizatorii invită pe toți cei interesați să se alăture discuțiilor despre problemele actuale ale guvernanței digitale. Evenimentul va avea loc în format hibrid – participarea este posibilă atât offline la Chișinău, cât și online. Informații despre speakeri, agenda și formularul de înregistrare sunt disponibile pe site-ul oficial www.igf.md.

Programul MIGF 2025 acoperă direcții-cheie precum încrederea digitală și dezvoltarea durabilă, cooperarea digitală, un mediu informațional online sigur, inovații durabile și responsabile, acces universal și drepturi digitale. Agenda include, de asemenea, o discuție despre rolul tehnologiilor digitale în contextul instabilității geopolitice și al amenințărilor complexe, inclusiv securitatea cibernetică și protecția drepturilor utilizatorilor în spațiul digital.

Raportul principal, prezentat de vicepreședintele Corporației ICANN, Veni Markovski, va fi dedicat unei analize a noilor inițiative internaționale privind guvernanța digitală și cooperarea multilaterală. În centrul atenției se află Pactul Digital Global (Global Digital Compact), adoptat la Summitul Viitorului ONU din septembrie 2024 la New York. Speakerul va explica de ce este important ca țările și regiunile să participe la formarea politicii digitale globale și cum aceasta poate influența dezvoltarea ecosistemului digital național.

„Deși tehnologiile moderne deschid oportunități largi pentru rezolvarea celor mai stringente probleme, ele prezintă și riscuri serioase – de la creșterea dezinformării și a conținutului dăunător până la adâncirea inegalității digitale. Generația tânără, care depinde mai mult ca oricând de platformele digitale pentru informare și interacțiune socială, este deosebit de vulnerabilă”, spune președintele Asociației „Comunitatea Internet”, coordonatorul MIGF, Alexei Marciuc. Potrivit acestuia, sarcina forumului este de a discuta măsuri de reducere a acestor riscuri și de a propune idei și recomandări practice care pot influența elaborarea politicilor digitale în următorii ani.

Forumul de Guvernanță a Internetului este o platformă ONU pentru a discuta probleme cheie ale politicii digitale. IGF funcționează pe baza unui model de dialog multilateral și ajută la formarea abordărilor privind reglementarea digitală la nivel național și global. În Moldova, forumul este organizat de Asociația „Comunitatea Internet” cu participarea partenerilor naționali și internaționali. În mod tradițional, evenimentul are loc cu sprijinul UN IGF, Internet Society, ICANN, RIPE NCC și SEEDIG.

În 2025, la numărul de parteneri s-au alăturat actori globali precum TikTok, SecDev Foundation, Article 19 și Access Now. La nivel local, forumul este susținut de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

Un eveniment separat în cadrul MIGF 2025 va fi Universal Acceptance Day (UA Day), care se va desfășura pentru prima dată în Moldova pe 16 aprilie. Evenimentul este organizat cu sprijinul ICANN și UNESCO și este dedicat multilingvismului, accesului la conținut digital și utilizării domeniilor naționale de nivel superior. UA Day face parte dintr-o inițiativă globală menită să asigure recunoașterea corectă a adreselor și domeniilor în orice limbă și alfabet.

În cadrul UA Day va avea loc un training practic sub îndrumarea experților tehnici. Participanții vor învăța cum să dezvolte aplicații și sisteme digitale compatibile cu principiile acceptării universale. Participarea este posibilă fizic sau online – înregistrarea este disponibilă pe site-ul forumului. Organizatorii invită reprezentanți ai comunității tehnice, studenți IT și toți cei interesați de dezvoltarea mediului digital. La finalul trainingului, participanții vor primi certificate.

România deține o pondere de 21,3% din valoarea totală a comerțului exterior al Republicii Moldova, iar schimburile comerciale dintre cele două țări au depășit, în 2024, 7 miliarde de dolari, a declarat vicepremierul moldovean Doina Nistor, luni, la deschiderea Forumului Economic “Investiții – Dezvoltare – Integrare Europeană” de la Chișinău, potrivit Agerpres.

Doina Nistor a subliniat că România este cel mai mare susținător al parcursului european al Republicii Moldova, sprijinul acordat fiind constant, mai ales în momentele dificile. “România este principalul nostru partener economic, iar sprijinul său continuu este esențial pentru integrarea noastră în familia europeană. De asemenea, România ocupă locul întâi între principalii investitori din Republica Moldova”, a adăugat vicepremierul.

În prezent, în Republica Moldova activează 1.642 de firme cu capital românesc, care au realizat investiții de peste 6,7 miliarde de lei moldovenești, contribuind la crearea de locuri de muncă bine plătite și la dezvoltarea tehnologică a economiei locale. Doina Nistor și-a exprimat încrederea că aceste cifre vor crește în continuare, iar România va continua să investească în dezvoltarea Moldovei.