Cele carcasă fizic nu diferă de case din piatră. Asta, deoarece după montarea pereților din lemn, locuința este acoperită cu materialul de suprafață – cărămidă, piatra decorativă și altele. Un exemplu bun în acest sens ar servi casa de lemn, finalizată de compania Eximius – complexul turistic și restaurant Villa Drago, situată în Vadul lui Vodă.
Casele fort sunt construite din bușteni. Exteriorul și interiorul locuințelor nu sunt ornate cu panouri decorative. Excepția o fac camera de baie și toaleta, adică încăperi cu umiditate ridicată.
Întreprinderea dispune de un atelier mic de tâmplărie, cu o suprafață de aproximativ 80 m.p. Aici se realizează mici lucrări de tâmplărie. Echipa este alcătuită din șase brigăzi, care se ocupă de montarea caselor din lemn. În total, compania dispune de 40 de angajați, inclusiv manageri, designeri și constructori.
“Noi nu aducem case din lemn gata-făcute. Până le aduci la locul corespunzător, lemnul se usucă și se deformează. Așa, uneori, e imposibil să montezi casa pe loc”, explică Alexei Zagorniuc. Totuși, e mai ușor să aduci bușteni deja prelucrați. Aceștia se vând șlefuiți și fără crustă, având 6 metri în lungime și forma rotundă. “La procurarea buștenilor se aplică TVA, la fel cum și pentru orice altă materie primă. Se mai adaugă și taxele vamale. Iar dacă aducem o casă deja construită, ea este percepută drept un produs industrial. Respectiv, prețul acesteia se ridică cu încă 15%, datorită aplicării unor taxe suplimentare. Fapt ce nu este deloc avantajos”, menționează Alexei Zagorniuc.
Lemnul pentru case este importat din Rusia și Ucraina. Cel rusesc este mai dens, respectiv de o calitate mai bună. Densitatea sa este determinată de ger. Așa, cu cât mai la Nord se află pădurea, cu atât lemnul are o calitate mai bună. Totuși, acesta este puțin mai scump, comparativ cu cel Ucrainean. Costul mai este determinat și de cheltuieli mari de drum.
Compania folosește în calitate de materie primă doar conifere – pin, brad și cedru. Aproximativ 80% din case din Moldova sunt făcute din pin. Mai mult, rășina de conifere este un conservant natural: lemnul nu putrezește și “trăiește” zeci de ani. Stejarul sau frasinul însă, sunt folosite la decorarea interiorului. Folosite în exterior, acestea se distrug timp de doi ani.
La construcția caselor fort se mai folosește și teiul. El, la fel, este rezistent la mediul extern. Totuși, în acest caz prețul la casă va fi prea ridicat, astfel încât materialul este costisitor. Cel mai scump este cedrul canadian, fiind un lemn de folosință îndelungată. Pentru moment, în Moldova există o singură casă construită din acest material.
Se recomandă de tăiat lemnul pentru casă iarna. Plus, casele fort merită, la fel, să fie construite în perioada rece a anului. Fundația se face în timpul verii sau toamna, iar iarna se ridică pereții. Însuși procesul durează nu mai mult de două-trei săptămâni. Majoritatea timpului se dedică ridicării tavanului, suprapunerilor între etaje și construcției mansardelor. Un rol important îl joacă grosimea pereților. Aceasta depinde în totalitate de diametrul buștenilor. La construcția caselor rustice, de vară și a saunelor se folosește lemnul de o grosime de 20 cm. Casele de locuit necesită materia primă de 24 cm. Mai sunt și bușteni de o grosime de 50 cm sau chiar și de un metru. La noi însă, ei nu sunt folosiți. Din aceste motive, precum și din lipsa de lemn de grosimea potrivită, casele din Moldova niciodată nu se fac din tei.
Buștenii sunt tratați cu substanțe ignifuge și insecticide. Astfel de tratament se recomandă a fi repetat o dată la cinci ani.
“Casele din lemn sunt mai ieftine, comparativ cu cele din piatră. Din aceste motive, cererea pentru ele crește”, spune Uliana Tricolenco. O casă din lemn nu necesită o fundație scumpă și durabilă. Respectiv, ea costă mai puțin. Mai mult, casă din lemn poate fi mutată dintr-un loc în altul.
“În prezent mai apare și cerere pentru case combinate: primul etaj este din piatră, iar al doilea din lemn”, a mai adăugat designerul Elena Sîrf.
