Întreprinderea „Ongrochim” a început să producă diferite tipuri de plase din anul 2005, când proprietarul și directorul ei, Serghei Topciu, a transferat firma în Chișinău. Au început cu producția de plasă din metal expandat.

„Inițial, am procurat această plasă din Rusia, - spune Serghei Topciu. – Am testat cum va fi primită pe piața noastră, iar ulterior am început și producția ei. Am fost primii din Moldova care au adus pe piața internă tehnologia de producție a acestei plase. Ea este confecționată din foi de metal și se utilizează la lucrările de tencuială. Mai înainte, o plasă asemănătoare era confecționată într-un mod primitiv, în perete erau bătute cuie, iar prin ele, răsucindu-se, era aranjată plasa.

„Ongrochim” dispune de un sortiment larg de plase – de construcție, pentru lucrările de tencuială, plase pentru garduri ș.a. Și, neapărat, plasa-rabița. „Nu prea faci mulți bani pe ea, - explică Serghei Topciu, - dar ea trebuie să fie prezentă în sortiment. La fel ca și un magazin de materiale de construcții nu poate exista fără ciment, un producător de plasă nu poate fără rabița. Ea este asemănătoare unei locomotive, care trage după ea comenzile și producția, fără a aduce profit, însă”.

Plasa-rabița se realizează din sârmă – galvanizată sau nu. Sârma negalvanizată este utilizată pentru un gard temporar – pe un an sau doi, după aceasta ea ruginește și se aruncă. Plasa se diferențiază prin dimensiunile celulei – de la 24 mm – 30, 40, 50 și cea mai mare de 60 mm. Cu cât e mai mare celula, cu atât este mai ieftină plasa.

„Anul trecut exista o cerere mare pentru rabița din sârmă subțire, deoarece aceasta este mai ieftină, - continuă Serghei Topciu. – În acest an criza este mai dură, economia se află în scădere, iar oamenii au început să cumpere o plasă-rabița mai scumpă și mai calitativă, din sârmă groasă. Ea rezistă nu mai puțin de 3-4 ani. Fie s-a schimbat mentalitatea oamenilor, fie ei au devenit mult mai practici, în urmă cu un an-doi nici nu se uitau la rabița calitativă. Acum, însă, au hotărât că este mai convenabil să plătească mai mult, pentru ca plasa să nu stea un an, ci trei-patru sau chiar cinci ani”.

O alternativă pentru rabița este sârma ghimpată. Dacă în câmp vei îngrădi un teritoriu cu plasă-rabița, aceasta va fi furată, neapărat. Iar același gard din sârmă ghimpată nu va fi atins, deoarece ar presupune mai mult de lucru, în plus, deoarece înghimpă.
Odată cu dezvoltarea producției, în sorțimentul „Ongrochim” au apărut și alte poziții, care sunt necesare pentru reparații și construcții. Cum ar fi, de exemplu, profiluri pentru gips carton – de perete, de tavan. Piese pentru tencuire, colțari, furnitură pentru fixarea profilurilor din gips carton. „Dar principala direcție a companiei sunt plasele, - explică Serghei Topciu. – Totodată, noi producem și diferite tipuri de plase sudate. Sunt pentru beton, pentru amenajarea de spații îngrădite pentru creșterea de păsări și de iepuri. În urmă cu câțiva ani, foarte mulți producători au început să crească iepuri”. Plasa pentru îngrădire era foarte solicitată atunci.

„Există și plase pe care noi le re-vindem, - continuă Serghei Topciu. – De exemplu, plase chinezești țesute, care nu sunt produse la noi în țară, deoarece este mult mai convenabil să fie produse în China. Nu toate lucrurile pot fi produse local. La un moment dat am vrut să instalăm utilaje pentru producția de cuie, dar s-a dovedit a fi faptul că este mult mai ieftin să le aduci din Ucraina, decât să le fabrici aici, din materie primă ucraineană.

Dacă tot a ajuns discuția la materie primă, înainte o procuram din Ucraina, însă evenimentele bine cunoscute ne-au pus în situația de a ne reprofila pe furnizorii români. Partea ucraineană îndeplinește toate obligațiile stabilite de contracte și acorduri, și în ceea ce privește beneficiul reciproc, nu s-a modificat nimic, însă șoferii noștri refuză să meargă acolo. Actualmente, în această țară pe drumuri nu este prea liniște. În plus, cu șoferii și mașinile noastre au avut loc niște incidente neplăcute, care ne-au determinat să ne reorientăm la vecinul din Vest.

Apropo, producătorii români de plasă sunt atrași de piața noastră. Ei au încercat de mai multe ori să vină aici. Dar, dat fiind faptul că forța noastră de muncă este mai ieftină, producția românească este mai scumpă. Mai influențează și cheltuielile de transport. Principalii producători români de plasă se află în Galați și cheltuielile de transportare a plasei de acolo în Bălți sau în Drochia sunt foarte mari.

Cea mai dificilă problemă, de care ne ciocnim, este cea a resurselor umane, și anume fluxul rapid al acestora. Timp de aproximativ o lună, o lună și jumătate am învățat un om să lucreze la un utilaj. În timp ce el se învăța, a stricat o cantitate mare de materie primă, abia a început să lucreze și primesc o cerere pe masă, cum că el pleacă în străinătate. În ultimii doi ani are loc un oarecare fenomen – toți pleacă în străinătate. Dacă lucrurile vor continua în același ritm, peste doi ani poți să și închizi producția!”.

Dar prognozele sunt lucruri nesigure. Atunci când „Ongrochim” se stabilea pe piață, situația era mult mai rea. Ei au început cu utilaje demontate, cumpărate la preț de fier vechi. Căutau piesele lipsă prin întregul oraș. Apoi au procurat câteva echipamente din Rusia și câteva din China – în total aproximativ 25 de utilaje. Acum, „Ongrochim” este reprezentată de mai multe depozite și trei încăperi de producție – printre care una de  ștanțare și una de sudare – cu suprafața totală de 1000 m2. Un număr de 40 de persoane sunt asigurate cu un loc de muncă stabil – administrația și lucrătorii. „După acel sortiment, pe care îl producem, - spune Serghei Topciu, - ne aparține aproximativ 35% din piață”. Apropo, „Ongrochim” planifică să-și extindă sortimentul – să adauge în producție câteva tipuri de garduri europene, care, în ultimul timp, au devenit foarte populare.

Articol pregătit de MyBusiness.md