Abateri în evidenţa contabilă primară:
• Înregistrări contabile expirate, achitări duble;
• Rechizite similare ale furnizorilor şi beneficiarilor;
• Documente ce nu au o consecutivitate logică;
• Înscrisuri dubioase de mână pe documente;
• Prezentarea copiilor în locul originalelor documentelor;
• Un număr mare de companii debitoare sau creditare;
• Deficit sau surplus de casă;
• Efectuarea plăţilor cu întârziere semnificativă.
Devierea de la mărimile medii (normale) ale unor indicatori:
• Deficite sau surplusuri neaşteptate;
• Majorarea restului;
• Devieri de la specific;
• Diferenţe neclare în carateristicile fizice;
• Procurări în excedent, multe alte semne ce ţin de necorespunderea datelor din documente cu situaţia reală sau de anumite tendinţe nestandarde.
Devierea unor indicatori financiari finali de la mărimile (tendinţele) medii (normale ):
• Majorarea veniturilor în paralel cu reducerea rezervelor materiale de producere
• Majorarea veniturilor în paralel cu reducerea rulajului de casă;
• Majorarea rezervelor în paralel cu reducerea datoriei creditoare;
• Majorarea volumuli vânzărilor în acelaşi timp cu majorarea preţului unei unităţi de producţie;
• Majorarea vânzărilor în paralel cu reducerea restului;
• Majorarea stocurilor şi reducerea cheltuielilor pentru deservirea depozitelor;
• Modificări inexplicabile în bilanţul contabil;
• Insuficienţa capitalului fix;
• Datorii mari, ponderea majoră a cheltuielilor conexe;
• Creşterea mai rapidă a cheltuielilor faţă de creşterea veniturilor;
• Dificultăţi la perceperea datoriei debitoare şi alte probleme legate de circulaţia banilor.
Devieri inexplicabile (anomalii) în activitatea întreprinderii:
• Activitatea desfăşurata la limita crizei;
• Tranzacţii stranii sau de proporţii, (în aparenţă) avantajoase, la finele perioadei de raportare;
• Dependenţa de producţie, comercializarea a doar
• Implicarea întreprinderii în litigii judiciare de proporţii;
• Structura întreprinderii excesiv de complexă;
• Lipsa direcţiei de audit intern;
• Predilecţie pentru operaţiuni cu risc sporit;
• Modificări frecvente în structura conducerii de vârf şi a membrilor Consiliului de directori;
• Tranzacţii de proporţii cu parteneri afiliaţi;
• Schimbarea frecventă a consultanţilor juridici.
Semne ale escrocheriei cu participarea auditorilor:
• Schimbarea frecventă a auditorilor externi;
• Refuzul sau tergiversarea prezentării informaţiei necesare auditorilor;
• Lipsa direcţiei sau specialistului în audit intern;
• Refuzul auditorului de a prezenta conculzii sau dezacordul auditorului cu informaţia prezentată în documentele financiare.
Semnele escrocheriei în cadrul relaţiilor cu organele fiscale şi alte organe licenţiate:
• Retragerea licenţei sau probleme cu deservirea licenţelor;
• Controale frecvente ale organelor de control;
• Probleme permanente cu organele fiscale sau cu alte organe de control.
Semnele escrocheriei în raport cu partenerii:
• Presiuni persistente de fuziune, vânzare sau absorbţie de către alte firme;
• Reorganizarea structurii relaţiilor dintre parteneri, ce conduce la slăbirea poziţiilor întreprinderii Dvs.
Semnele de escrocherie în relaţiile cu furnizorii sau beneficiarii:
• Un număr dubios de mare de beneficiari sau furnizori noi;
• Prezenţa unor beneficiari sau furnizori care nu au fost supuşi unui anumit control;
• Numeroase litigii judiciare cu partenerii de afaceri.
Atenţia personală faţă de fiecare angajat Vă va ajuta nu numai să identificaţi escrocul dar şi să preveniţi intenţiile de furt. Or, schimbările materiale în viaţa angajatului vor deveni vizibile. Desigur, nu face să-l bănuieşti pe fiecare care şi-a cumpărat un costum nou. Însă, din start, în cadrul convorbirii, poate fi identificat nivelul de bunăstare al angajatului: dacă are automobil, apartament etc.
Lista de mai sus poate fi considerată ca un test al escrocheriei şi poate fi citit cel puţin o dată în trimestru. Dacă multe din cele descrise vi s-a întâmplat în realitate, atunci nu aţi intrat în zadar pe pagina noastră şi aţi ajuns cu lectura până aici.
Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md