Excelența sa, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în Moldova, Ivan GNATIŞIN, este convins că viitorul stabil și previzibil al patriei sale, precum şi pentru Moldova, se află doar în avansarea pe calea integrării europene, adaptarea standardelor democratice ale Uniunii Europene (UE) și dezvoltarea progresivă a economiilor ţărilor. Într-un interviu acordat agenţiei INFOTAG, el a abordat mai multe subiecte-cheie care se află astăzi pe ordinea de zi.

INFOTAG: În luna februarie, în Moldova au avut loc alegeri parlamentare. Pe 31 martie, în Ucraina vor avea loc alegerile prezidențiale. Cum se pregătește ambasada pentru alegeri?

Ivan GNATIŞIN: Una dintre sarcinile principale ale Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova este de a crea condiții adecvate pentru ca alegătorii să-și exercite dreptul de vot constituțional. În special, este vorba despre contribuţie la formarea listei de alegători, oferirea asistenței în activitatea comisiilor electorale.

Conform registrului cetățenilor Ucrainei cu drept de vot, în Republica Moldova locuiesc 68 mii de persoane. Cea mai mare parte a acestora se află în stânga Nistrului – până la 54 mii de cetățeni. Potrivit legislației actuale, vor fi deschise două secții de votare: la Ambasada Ucrainei la Chișinău și la Consulatul Ucrainei de la Bălți. Cabinele de vot au fost echipate deja, au fost aduse calculatoarele pentru activitatea comisiilor.

Dacă vorbim despre numărul celor care vin la secțiile de vot, în Republica Moldova acest număr este de maxim 2 mii de cetățeni ai Ucrainei la secția de votare din Chișinău. La Bălți vin chiar de două ori mai puțini cetăţeni. Aceasta reprezintă 1-2% din numărul total al cetățenilor cu drept de vot înregistrați. Aceasta este statistica ultimelor alegerilor pentru Rada Supremă și pentru Preşedintele Ucrainei. Însă această practică nu este numai în Moldova, prezența scăzută la alegeri este tipică şi pentru alte țări în care locuiesc cetățenii Ucrainei.

I.: Vor fi condiții speciale de vot pentru locuitorii din regiunea transnistreană a Moldovei?

I.G.: Cetățenii Ucrainei au drepturi absolut egale, indiferent dacă locuiesc în Moldova pe malul drept sau stâng al Nistrului. Nu vor fi create condiții speciale. Prin intermediul organizațiilor etnoculturale să transmitem cetăţenilor ucraineni din regiune materialele de agitaţie ale candidaților înregistraţi la CEC.

I.: Cât de realiste sunt temerile celor care cred că, după alegerile din 24 februarie din Moldova și după alegerile prezidențiale și parlamentare din Ucraina, la Chișinău și Kiev sunt posibile „ajustări” ale cursului extern?

I.G.: Sunt sigur că Ucraina și Moldova vor continua cursul spre integrare europeană și dezvoltarea cooperării bilaterale reciproc avantajoase. Poporul ucrainean și moldovean merită să trăiască în țări prospere, dezvoltate din punct de vedere economic și independente din punct de vedere politic, în care legea și principiile de bază ale democrației sunt respectate.

I.: Cum ați aprecia relațiile actuale dintre Ucraina și Moldova?

I.G.: „Relațiile dintre Ucraina și Republica Moldova nu au fost niciodată la un nivel atât de înalt ca în ultimii ani” – o asemenea evaluare a fost dată de Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, la deschiderea împreună cu domnul Pavel Filip a punctului de control comun Palanca-Maiaki-Udobnoe la sfârșitul lunii decembrie 2018. Aprecieri similare ale cooperării noastre sunt făcute şi de conducerea Moldovei – președintele Parlamentului, Andrian Candu, și prim-ministrul Pavel Filip.

Dialogul politic la nivelul guvernelor și parlamentelor celor două țări este destul de intens. Anul trecut a fost creat un nou mecanism de cooperare regională – Adunarea Interparlamentară „Ucraina-Moldova-Georgia”, care a fost concepută pentru a uni eforturile în confruntarea cu provocările regionale moderne, inclusiv cu agresiunea hibridă a Federației Ruse. În același format a fost creată o platformă de lucru trilaterală între ministerele de profil din Ucraina, Georgia și Biroul pentru Politici de Reintegrare al Republicii Moldova. Scopul acestui organ de lucru este de a face schimb de experiență și de a căuta abordări în studierea și analizarea metodelor hibride de influență a Rusiei asupra populației de pe teritoriile necontrolate și ocupate, precum şi elaborarea unor mecanisme de combatere a acestei influențe.

I.: În opinia dumneavoastră, cum ar trebui să fie tandemul dintre Ucraina și Moldova în soluţionarea problemei „integrității teritoriale” a statelor lor?

I.G.: Ucraina și Moldova sunt parteneri care se confruntă cu probleme și provocări similare. Suntem solidari în chestiuni de susţinere politică reciprocă atât la nivel bilateral, cât și în cadrul organizațiilor internaționale.

I.: Cât de reală pentru Ucraina este aderarea la NATO și cât de curând se poate întâmpla acest lucru?

I.G.: Cursul Ucrainei spre integrarea euroatlantică a fost aprobat și mergem cu încredere în această direcție.

Timp de cinci ani, în condiţiile de contracarare a agresiunii externe, poporul ucrainean a devenit mai puternic în opinia că integrarea europeană și euroatlantică este elementul-cheie pentru asigurarea securității naționale, a democrației și a dezvoltării economice.

Ucraina a făcut progrese semnificative în punerea în aplicare a reformelor în domeniul apărăii și securităţii. Reformarea capacităților de apărare se desfăşoară după standardele NATO cu accent pe compatibilitatea cu forțele NATO, pe sporirea controlului civil și al supravegherii parlamentare a Ministerului Apărării și a forțelor armate ale Ucrainei.

I.: Din punctul de vedere al Kievului, ce ar trebui să fie făcut altfel în procesul de negociere a reglementării transnistrene pentru a accelera rezolvarea problemei transnistrene?

I.G.: Pentru aceasta este nevoie de implementarea consecventă a tuturor acordurilor la care au ajuns părțile în procesul de negocieri referitor la soluţionarea problemelor actuale de pe ordinea de zi. Înţelegem foarte bine că dorința Federației Ruse de a reglementa consecințele conflictului este decisivă în acest sens. Pentru aceasta trebuie să fie demonstrată trecerea de la afirmaţii declarative la medierea reală în dialogul dintre Chișinău și Tiraspol. Multe depind de Chișinăul oficial în contextul elaborării și promovării în formatul „5+2” a unei viziunii privind reglementarea ulterioară cu acordarea unui statut special pentru regiunea transnistreană. Ucraina, ca mediator, este gata să ofere orice asistență necesară.