Fast food-ul stradal (termenul internațional e “street-food”) – reprezintă o mâncare simplă și nepretențioasă, care există deja de o mie de ani. De exemplu, în Roma Antică plebeii, care nu aveau cuptoare acasă, își permiteau o dată pe zi să consume un bol de tocăniță de năut și terci de grâu, care se vindeau pe stradă.
Conform calculelor sociologilor, în prezent aproximativ 2,5 miliarde de oameni zilnic cumpără mâncare de pe stradă. Și aceștia nu sunt oameni cu venituri mici. Dar ritmul de viață care este impus de orașele aglomerate ne face să corespundem anumitor reguli. Timpul costă. Toți se grăbesc. Uneori nici nu ai timp să mănânci. Astfel, oamenii preferă street-food-ul – e rapid și gustos.
Mai mult decât atât, street-food-ul modern nu este doar o categorie de alimentație publică. Este un eveniment cultural. Doar fiecare regiune diferă prin felul ei de mâncare stradală. Ea reprezintă istoria, situația economică și socială a țării.
Deaceea, printre amatori de delicatese se diferențiază o categorie specială de “iubitori de street-food”. Ei călătoresc dintr-un loc în altul nu numai din dorința de a observa peisaje frumoase. Pentru această categorie de turiști Nakha sau Colosseumul reprezintă un adaos plăcut la “delicatesele” stradale.
Apropo, în Los-Angeles anual are loc festivalul mâncărurilor de stradă, care strânge, de obicei, un număr extraordinar de oameni.
Pentru Moldova, street-food-ul tradițional e reprezentat prin carnea la grătar, mici și cârnați. Plăcintele tradiționale (la fel și prăjiturile vândute în zilele de sărbătoare în piețele Chișinăului) nu fac parte din street-food-ul tradițional, astfel încât ele nu corespund regulei de bază: mâncarea este gătită de față cu clientul.
Locul lor în Moldova a fost preluat de hot-dog-urile internaționale, carne în aluat și shaorma, care, după vestita companie de interdicție a acesteia, e numită “chebab”.
În timpul sărbătorilor de iarnă toate aceste bucate sunt consumate în combinație cu un pahar de izvar sau ceai fierbinte. Este o sursă suplimentară de venit pentru proprietarii punctelor comerciale de pe stradă.
Este clar faptul că cei mai descurcăreți antreprenori își caută noile nișe de afaceri pe piața mâncărurilor de stradă. Printre acestea se diferențiază firma Dolce Erica, care anul trecut a adus în țară primul vagon mic de gătit a covrigilor maghiari Kurtos. Anul 2014 ei au întâlnit în Piața Marii Adunări Naționale, iar în iarna asta își vând produsele în parcul Afgan.
În afară de aceasta, Dolce Erica, pentru sărbătorile 2014/2015 a pregătit un set de mâncăruri noi. În primul rând, acestea sunt mere și banane în ciocolată, presărate cu nucă de cocos și alte dulciuri, servite pe farfurii de unica folosință. Apropo, fructele sunt plasate, în loc de băț ascuțit, pe o spatulă de lemn pentru ca clienți mai mici să nu-și facă leziuni.
La fel, o altă noutate sunt corn-dog-urile. E același cârnat, învelit într-un aluat special, care e prăjit într-un aparat special sub formă de sandwich maker. Se vinde pe băț. Mai sunt și gogoașe de la Gogoși Inelus, pregătite conform rețetei speciale din Bulgaria, care sunt vândute de trei buticuri aflate în concurență. La dorința clientului, acestea pot fi îndulcite cu diferite siropuri.
Din păcate, la temperaturi foarte scăzute, unele din aceste feluri de mâncare nu pot fi gustate, cum are fi mere și banane în ciocolată (e street-food-ul de vară). Însă, cât a fost relativ cald afară, copiii angajaților MyBusiness.md au degustat produsul nou și au dat acord la ieșirea acestuia pe piață.
În vara anului 2014 pentru prima dată pe străzile și în parcurile Chișinăului au apărut cartofi spiralați de Coreea - TwistPotato. Această idee a fost preluată de mulți, însă Dolce Erica a reușit să se diferențieze și aici. În afară de cartofi răsuciți pe băț, ei au reușit să spiraleze cartofi pe cârnați.
“Avem o altă surpriză pentru sezonul de vară, - a declarat pentru MyBusiness.md managerul Dolce Erica, - înghețată prăjită în ulei. Va fi ceva extraordinar! Vă invităm la degustare”.
Firma Magic Corn oferă în calitate de street-food porumb fiert, atât pe știulete, cât și sub formă de boabe la grămaj. În plus, materia primă, congelată prin șoc, este adusă din România. Vom remarca faptul că firma moldo-iordană Kardel oferă produse similare deja de un an în Moldova. În conformitate cu price-list-ul, publicat pe site-ul companiei, porumbul congelat, atât pe știulete, cât și boabe, costă 25 lei/kg. Astfel, probabil e mai ușor de achiziționat materia primă respectivă de la producătorul autohton.
Totuși, e remarcabil faptul că street-food-ul din Moldova e lipsit de așa feluri de mâncare cum ar fi: clătite și hamburgheri. Cu atât mai mult ea duce lipsa de mâncăruri exotice, numărul cărora depășește sute și mii feluri de mâncare.
Printre ele se numără: castane pariziene prăjite; omletă din scoici, chifle chinezești “baozi”, jeleu de fistic și multe altele, care se vând pe stăzile lumii; heringul sărat olandez; cartofi prăjiți din aproape toate orașele Europei. Și cum rămâne cu onigiri japoneze? Este acel fel de mâncare pe care țăranii îl luau în câmp, iar acum managerii îl consumă în oficii, elevii la școală și la plimbări prin parc în timpul liber. Acest aperitiv pare să fie similar cu sushi, însă are și ceva diferit în el: onigiri se fac din orez simplu, care se învârtește în jurul umpluturii. Astfel, se formează prăjituri din orez sub formă triunghiulară, care pot fi păstrate și purtate în geantă.
Articol pregătit de MyBusiness.md
