"De ce anume sorgul? – întreabă Gheorghe Moraru. – Cred că știți deja că în reginuea noastră au fost cele mai bune soiuri de cernoziom. Mai mult cernoziom poate fi găsit în Tătărăști și în regiunea Bălților. Dar, timp de ultimii 30-40 de ani noi am rămas fără 30 procente din humus. Atunci când pământul este păscut, humusul se pierde. Noi adăugăm erbicide, îngrășăminte, care dăunează calității solului; noi îngustăm pământul la utilizarea tractoarelor, astfel el respiră mai greu. Noi nu reabilităm solul, de aceea el devine tot mai rău. În alte țări apar probleme similare: în China anual până la 3% din totalul terenurilor arabile sunt scoase din uzul agricol".
Vom preciza că humusul alcătuiește până la 90% din substanța organică ce formează solul și reprezintă un criteriu important la aprecierea prolificității acestuia. Și cantitatea lui scade regulat.
"Însă, calitățile prolifice ale solului pot fi restabilite, - continuă savantul, - dacă se vor planta cereale ce-i vor îmbogăți consistența. Și aici un rol extraordinar îl joacă sorgul.
Cernoziomul s-a format istoric în acele regiuni de stepă, unde creșteau din belșug cereale: aceste sunt teritoriile Moldovei, Ucrainei, sudul Rusiei, Kazahstan și China. Acolo unde creșteau păduri, cernoziomul este foarte sărac – are o grosime nu mai mult de 10-15 cm. Dacă pe teritoriile nominalizate se vor planta copaci, solul va degrada în continuu. Iar cernoziomuri sudice sau din Bălți ajung la o grosime de un metru. Aceste sunt cele mai adânci cernoziomuri din Europa. Sorgul aparține acelei categorii de cereale care îmbogățesc solul, oferind, în același timp, 100 de tone de substanță verde pe un hectar. Iar la irigare greutatea substanței verzi poate să ajungă până la 180 de tone!
În plus, în timpul recoltei, în pământ rămân aproximativ 18 tone de rădăcini uscate. Acest sistem de rădăcini conribuie la formarea cernoziomului și dacă la carbon, care se conține în rădăcini, se mai adaugă și îngrășăminte de azot și de potasiu, la descompunerea lor se formează cernoziomul.
Domeniul meu de activitate științifico-practic este încrucișarea plantelor și obținerea hibrizilor cu o capacitate ridicată. În baza activității mele stă sorgul de zahăr. Acest soi este unul din cele mai promițătoare. În prezent, asupra sorgului de zahăr lucrează 5 universități din lume. Pentru activitățile lor științifico-practice, ele au primit 3,7 miliarde de dolari de la compania DuPont. Eu lucrez asupra selecției și măririi recoltelor de sorg pentru 2,1 mii de lei pe lună. Având așa salariu, colectivul nostru a reușit să-i întreacă pe toți concurenți ce se ocupă de soiul de sorg Porumbeni IV, care, în timpul selecției moldiale a soiurilor din Italia în anul 2008, a luat locul întâi după productivitate.
Sorgul de zahăr sălbatic e răspândit pe continentul African. Noi am reușit să-i îmbunătățim calitățile, crescându-i tulpina până la 4,5 metri și îngroșîndu-l de două ori. Încă nimeni din lume nu a ajuns la un astfel de succes.
La adoptarea plantelor din zone climatice diferite sunt luați în considerare mulți factori. Un exemplu ar fi durata zilei. Zonele climatice ale sorgului de zahăr sunt tropicală și subtropicală, unde un an întreg ziua și noaptea au aceeași durată temporală. De aceea, planta respectivă crește mai bine la o zi mai scurtă. La noi, însă, vara, când vine timpul recoltelor agricole, zilele sunt lungi. Astfel, cea mai favorabilă perioadă de creștere a sorgului e cuprinsă între a doua jumătate a lunii august și începutul lui septembrie. Vă voi aminti că echinocțiul de toamnă e pe data de 22 septembrie.
Analizând sorgul de zahăr, am reușit să obțin combinația necesară de gene, la care acest tip de cereale ar putea crește în condițiile noastre climaterice. Una din primele este creșterea rapidă a rădăcinilor la etapa inițială. Astfel, noi obținem următoarele: planta formează 6 frunze, care transformă lumina solară în elementul nutritiv, ce alimentează rădăcina. Procesul dat durează 30-35 de zile. Între timp, rădăcina ajunge la o lungime corespunzătoare și începe procesul de creștere a părții exterioare a plantei. Dezvoltarea intensivă începe în a doua jumătate a lunii august. Timp de 20 de zile planta își mai adaugă în lungime 1,5-2 metri.
Ce va aduce utilizarea practică a culturilor de sorg? În primul rând - 10 tone de sirop de zahăr la un hectar. Un litru de sirop costă $ 5, respectiv 50 de mii de dolari/ha. Acest sirop conține într-o măsură egală glucoză, fructoză și zaharoză – toate a câte 30% din volumul total. Siropul, după caracteristicile sale, seamănă cu mierea de albine. Zahărul de la sfeclă conține 100% de zaharoză, pe care ficatul nostru trebuie să descompună în glcoză și fructoză, ceea ce reprezintă o sarcină grea pentru el.
Mai sunt și 12 tone de celuloză de pe hectar, prețul căreia este de 10 mii de dolari pentru o tonă. Însă, prelucrearea ei cere o presiune puternică, iar recolta – o combină trainică pentru tulpini de înălțimea de 3,5-4,5 metri. Combinele date sunt produse în Cuba, sunt mai ieftine decât un jeepuri, pe care noi le importăm în cantități enorme. Câmpul de sorg de 50 de ha va răscumpăra o astfel de combină într-un sezon.
În general, sorgul poate fi folosit la mai multe – de la erbicide și pesticide naturale, care se descompun în sol, până la bioetanol, - combustibil pentru automobile, care poate fi obținut într-o cantitate de 18 tone pentru 1 ha. Sau biogaz: amestecăm într-o groapă cimentată 100 t de siloz combinat cu îngrășământ și un ferment special și obținem 20 de mii de metri cubi de biogaz de la un hectar sau 13 mii de metri cubi de metan. Comparați prețul pentru o mie de metri cubi de gaz natural rusesc și ceea ce obțineți aici și calculați care ar fi profitul? Dacă nu greșesc, noi plătim pentru o mie de metri cubi de gaz rusesc 370-380 de dolari. De fapt, utilajele necesare pentru obținerea biogazului sunt la dispoziția noastră – elaborate de constructorii de nave din Nikolaev. I-am sunat recent, mi-au promis să facă rost de contact cu dezvoltatori în câteva zile".
Articol pregătit de MyBusiness.md