Populaţia şi firmele ţin la bănci 35,7 miliarde lei în depozite la termen sau în conturi la vedere, în monedă naţională, cu peste 3% mai mult faţă de trimestrul unu, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a Moldovei. Bancherii spun că de la o lună la alta, moldovenii aduc mai mulţi bani la bancă şi că viteza cu care cresc depozitele este mult mai mare decât cea cu care avansează creditele.
Curios este faptul că, de rând cu economiile persoanelor fizice, cresc şi plasamentele persoanelor juridice care, la sfârşitul trimestrului doi al anului 2018, ţineau în bănci în monedă naţională – 13,5 miliarde de lei, cu 7% mai mult faţă de trimestrul precedent. În urma analizei evoluţiei depozitelor persoanelor juridice se observă că volumul acestora era constant până în 2014 (10 miliarde USD) şi a crescut brusc în trimestrul patru al anului 2014 când au fost devalizate trei bănci din Republica Moldova. Ulterior, la sfârşitul anului următor, suma totală a plasamentelor a ajuns la 7,5 miliarde lei. Astfel, se observă cum evoluţiile politice şi economice din ţară influenţează direct apetitul businessului pentru depozite sau pentru dezvoltarea afacerilor.
În urma creşterii depunerilor, pentru a contracara excesul de lichiditate din bănci, pentru prima dată în acest an BNM a majorat norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei cu 2,5 puncte procentuale până la valoarea de 42,5% din baza de calcul, pentru perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldoveneşti: 16 septembrie – 15 octombrie 2018. Acest lucru înseamnă că din 100 de lei atraşi, băncile comerciale trebuie să depoziteze la BNM 42,5 lei. Ultima dată banca centrală a majorat norma rezervelor obligatorii în anul 2017, de la 35% la 40%.
Businessul şi-a contramandat investiţiile până după alegeri
Excesul de lichiditate denotă faptul că cererea pentru credite este anemică, iar băncile acumulează lichidităţi, dar nu au unde le investi cu excepţia VMS şi CBN. Ultimele date ale BMN arată că împrumuturile acordate persoanelor juridice rezidente au crescut constant din anul 2013 şi au atins cel mai înalt nivel în trimestrul trei 2014 – 41,2 miliarde lei. În trimestrul IV al aceluiaşi an, reducerea soldului creditelor a fost de 16%. Diminuarea a continuat în trimestrele din anii următori, iar în prezent soldul creditelor acordate persoanelor juridice rezidente este de 24,3 miliarde lei, cu aproape 40% mai puţin faţă de trimestrul III 2014.
Din datele BNM se observă că, deşi volumul împrumuturilor acordate persoanelor juridice a fost în scădere, creditele persoanelor fizice sunt în continuă ascensiune. La sfârşitul lunii iunie, soldul era de 8,5 miliarde lei, cu 9% mai mult comparativ cu trimestrul precedent şi cu 44% mai mult faţă de trimestrul III 2014 când a fost înregistrat cel mai mare volum al creditelor acordat persoanelor juridice. Persoanele fizice sunt, de fapt, cele care impulsionează creditarea. În special este vorba de creditele acordate pentru procurarea imobilului în cadrul Programului „Prima Casă”.
Raportul credite/depozite a fost în trimestrul doi al anului 2018 de 54,4% faţă de 76% în trimestrul IV 2015 când a fost înregistrat cel mai mic raport credite/depozite. Procesul de creditare redă atât necesitatea economiei în realizarea investiţiilor, deschiderea din partea agenţilor economici de a se împrumuta de la bănci, precum şi viziunea băncilor cu privire la evoluţia economiei naţionale în viitor. Or, în prezent, businessul moldovenesc nu se avântă în investiţii majore în lipsa previzibilităţii până după alegerile din iarna anului 2019.
Ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică relevă că în primul semestru al anului 2018 investiţiile în active imobilizate au însumat 6767,7 mil. lei. Comparativ cu ianuarie-iunie 2017 acest indicator a crescut cu 7,4% (în preţuri comparabile). În ianuarie-iunie 2018, investiţiile în imobilizări necorporale au crescut cu 21,6%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017. Valoarea investiţiilor în imobilizările corporale a constituit 6627,1 mil. lei sau cu 7,2% mai mult faţă de ianuarie-iunie 2017.
Pe tipuri de imobilizări corporale, în ianuarie-iunie 2018, faţă de perioada respectivă a anului precedent, a crescut volumul investiţiilor la următoarele imobilizări corporale: construcţiile inginereşti cu 27,0%, la mijloacele de transport cu 22,2%, la maşini, utilaje, instalaţii de transmisie cu 7,8% şi la clădirile nerezidenţiale cu 3,1%. Valoarea investiţiilor la clădirile rezidenţiale s-a diminuat cu 3,7% faţă de ianuarie-iunie 2017.
Din totalul investiţiilor realizate în ianuarie-iunie 2018, cea mai mare pondere revine investiţiilor în utilaje, maşini, instalaţii de transmisie, care a constituit 35,9%.
În ianuarie-iunie 2018, pentru realizarea procesului investiţional, au fost utilizate preponderent mijloacele proprii ale investitorului, care au însumat 4727,3 mil. lei, în creştere cu 2,9% faţă de ianuarie-iunie 2017 sau 69,8% din volumul total al investiţiilor realizate.
Sursele bugetare (bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale) îndreptate pentru realizarea procesului investiţional au însumat 715,8 mil. lei, în creştere cu 51,3% faţă de perioada similară a anului 2017.
Băncile stau bine cu indicatorii prudenţiali
În analiza eficienţei sistemului bancar moldovenesc, Dumitru Pîntea de la Expert Grup susţine că la sfârşitul lunii iulie curent, principalii indicatori financiari şi prudenţiali ai băncilor comerciale au înregistrat valori în creştere, atât la nivel agregat, cât şi, în cele mai multe cazuri, la nivel individual. Chiar dacă au intrat în vigoare cerinţe noi de calculare a nivelului de capital şi a expunerilor la riscul de credit, indicatorul suficienţei capitalului ponderat la risc rămâne la un nivel adecvat, de circa 27% pentru întreg sectorul bancar, cu oscilaţii la nivel individual cuprinse în intervalul 19,6% – 63%.
Lichiditatea băncilor rămâne mult peste limitele reglementate, dar şi cele recomandate de practica bancară, fapt ce confirmă ameliorarea lentă a funcţiei de intermediere bancară şi apariţia unor costuri de oportunitate la nivel de bănci. Chiar şi aşa, băncile continuă acumularea de profit, acesta atingând volumul de 1,1 miliarde lei la sfârşitul lunii iulie, fiind influenţat negativ de pierderile calculate de o singură bancă (BC Eximbank – 40,6 milioane de lei).
Intermedierea bancară înregistrează o uşoară dinamizare susţinută preponderent de creditele acordate către persoanele fizice. Astfel, în iulie 2018, stocul total de credite înregistrează un volum de 33,4 miliarde lei, în creştere cu circa 219 miliarde lei faţă de luna trecută, contribuţia cea mai mare fiind asigurată de creditele acordate industriei alimentare (+139 milioane lei) şi creditele de consum (+111 milioane lei).
De cealaltă parte, cea mai mare reducere o înregistrează creditele acordate comerţului (-105 milioane de lei) şi cele caracteristice sectorului energetic (-12 milioane de lei). Totodată, stocul de credite acordate persoanelor fizice pentru procurarea/construcţia imobilului a înregistrat o creştere de aproximativ 88 milioane de lei faţă de luna precedentă aducând în prim-plan interesul pentru programul “Prima Casă”. Indicatorii specifici calităţii portofoliului de credite continuă să se amelioreze, iar gradul de acoperire cu provizioane rămâne adecvat. Astfel, la sfârşitul lunii iulie, volumul de credite neperformante a înregistrat o pondere de aproximativ 14,4%, oscilând în limitele 5-35% în dependenţă de bancă.
Victor URSU
