„MyBusiness” a scris deja nu o singură dată despre faptul că în Moldova, în principiu, sunt destui bani liberi. Cu atât mai mult, bani liberi există în ţările dezvoltate, ca de altfel, şi idei bune. Însă nu întotdeauana există mecanisme care să combine aceste elemente (mai ales în Moldova). Una din cele mai interesante structuri de acest fel sunt fondurile venture (sau cu capital de risc).
Venture (din eng. venture — întreprindere cu capital de risc) — companie investiţională, care lucrează exclusiv cu proiecte şi întreprinderi inovaţionale (startup). Companiile sau fondurile venture, aşa cum arată şi denumirea lor generică, investesc bani în alte firme mici si mijlocii. Una dintre caracteristicile lor principale este investiţia pe termen scurt şi mediu; companiile venture, deşi devin acţionari, nu rămân în afacerea respectivă, ci ies din investiţie după un termen impus de restituire a creditului şi a dobânzii. De obicei, asemenea investiţii se fac în domeniul elaborărilor ştiinţifice inovaţionale. De regulă, 70-80 la sută din proiecte nu aduc beneficii, dar profitul de la celelalte 20-30 la sută acoperă toate cheltuielile (Wikipedia).
Republica Moldova, de asemenea, este în vizorul companiilor venture, inclusiv a întreprinzătorilor autohtoni, care doresc să investească capital, însă de vină este lipsa unei baze regulatorii.
În această situaţie Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (AITT) a decis să intervină şi să schimbe lucrurile. Astfel, obţinând susţinerea financiară şi morală a Comisiei Europene, AITT intenţionează până la finele anului curent nu doar să elaboreze baza normativă (deja există compania care va finanţa aceste lucrări), dar şi să creeze în paralel oportunităţi pentru demararea imdeiată a startup-urilor.
Experienţa europeană demonstrează că există cel puţin cinci modele de fonduri cu capital de risc – de la cele de stat şi mixte până la cele private.
„Suntem interesaţi în special de experienţa Finlandei”, relatează Ghenadie Cernei, directorul AITT. – Acolo statul garantează activitatea acestor fonduri, dar nu se amestecă şi nu le finanţează. Un grup din trei specialişti ai AITT şi Institutului de Economie al Academiei de Ştiinţe a RM va pleca, în octombrie, în Finlanda, unde timp de o săptămâna va studia experienţa nordicilor. Totodată, pe 29 octombrie, la Chişinău se va desfăşura o conferinţă internaţională, la care prin intermediul Comisiei Europene vor participa 8 specialişti din diferite ţări, care vor relata despre funcţionarea unor modele de finanţare venture pentru a putea evalua eligibilitatea lor pentru economia noastră. Ulterior, un grup format din 12 savanţi în domeniul economiei şi dreptului (deja există) va elabora baza normativă, care va fi analizată de un expert european trimis de Programul „TAIEX”. Abia după aceasta vom prezenta documentele Guvernului”.
Cu toate acestea, nu trebuie de avut iluzii, or, chiar şi fondurile cu capital de risc oferă bani după ce calculează minuţios toate argumentele „pro” şi „contra”. Ghenadie Cernei ne-a povestit, că a asistat la asemenea interviuri în Grecia, unde totul decurge în felul următor. O strcutură specială în decurs de nouă luni de zile selectează proiectele inovaţionale reieşind din principiul european: productul sau tehnologia sunt noi, dacă au mai puţin de trei ani (în SUA şi China acest termen a fost redus până la un an). De obicei, este selectat un proiect din 100. Ulterior, pe parcursul a trei luni, de două ori pe săptămână, candidaţii îşi prezintă proiectele reprezentanţilor fondurilor venture (15 minute pentru prezentare şi 15 minute pentru a răspunde la întrebări). La această etapă cercul pretendenţilor se reduce simţitor. Ei, dar cei care rămân... „I-am întrebat pe finlandezi, dacă criza a influenţat rentabilitatea fondurilor venture, la care mi s-a răspuns că rentabilitatea a scăzut cu doar 30 la sută. Această cifră cred că nu necesită vreun comentariu”, a conchis Ghenadie Cernei.
