În nouă luni ale anului 2020, cele 11 bănci din Republica Moldova au contabilizat un profit de 1,15 miliarde de lei, micşorându-se cu 35,0% (619,7 milioane lei) comparativ cu sfârşitul anului trecut. Băncile au înregistrat şi creşteri ale activelor, creditelor, fondurilor proprii, depozitelor persoanelor fizice şi depozitelor persoanelor juridice. Sectorul bancar dispune de un nivel înalt de lichiditate. Totodată, calitatea portofoliului de credite s-a deteriorat nesemnificativ, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.
Banca centrală explică diminuarea profitului băncilor prin majorarea cheltuielilor neaferente dobânzilor cu 29,5% (792,1 milioane lei), preponderent, ca urmare a majorării deprecierii activelor financiare. Concomitent, s-au micşorat cheltuielile cu dobânzile cu 1,9% (19,8 milioane lei).
„Acţiunile BNM sunt orientate să susţină activitatea economică, să stimuleze procesul de creditare şi cererea agregată cu menţinerea condiţiilor favorabile de lichiditate, dar şi să protejeze rezilienţa sectorului bancar. Criza pandemică a diminuat semnificativ cererea agregată şi activismul economic. Economia mai poate fi susţinută printr-un impuls fiscal, însă realizarea acestuia necesită surse de finanţare. BNM a muncit cu Guvernul pentru a asigura finanţarea de la FMI, însă riscăm să ne înecăm la mal”, a declarat în cadrul prezentării ratei de politică monetară, guvernatorul BNM, Octavian Armaşu.
Active de aproape 100 de miliarde de lei, dintre care 44% sunt credite
Activele celor 11 bănci au constituit, la sfârşitul lunii septembrie 2020, 98,1 miliarde de lei, în creştere cu 7,5 miliarde de lei comparativ cu începutul anului. Soldul brut (prudenţial) al creditelor a constituit 44,3% din totalul activelor sau 43,5 miliarde lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 7,8% (3,1 miliarde lei). Totodată, volumul creditelor noi acordate pe parcursul a 9 luni ale anului 2020 s-a majorat cu 23,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cele mai mari creşteri ale portofoliului de credite au fost consemnate la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului – cu 18,4% (1 145,7 milioane lei) şi la creditele acordate agriculturii – cu 21,3% (646,5 milioane lei). Ca şi anterior, băncile continuă să crediteze persoanele fizice, care de altfel s-au dovedit a fi cei mai buni debitori faţă de business care este ocolit de finanţările bancherilor. Economiştii susţin că ritmul de creştere a creditelor şi-a temperat avântul pe fundalul situaţiei incerte din economie.
Investiţiile în valori mobiliare (certificatele Băncii Naţionale şi valorile mobiliare de stat) au avut o pondere de 16,6% (16,3 miliarde lei) din totalul activelor, fiind cu 3,6 p.p. mai mare în comparaţie cu sfârşitul anului 2019.
Celelalte active, care constituie 39,1% (38,3 miliarde lei), sunt menţinute de către bănci în conturile deschise la Banca Naţională, în alte bănci şi în numerar.
Pe parcursul perioadei de referinţă, ponderea creditelor neperformante (substandard, dubioase şi compromise) în totalul creditelor s-a majorat nesemnificativ cu 0,1 p.p., constituind 8,6% la 30.09.2020, indicatorul menţionat variind de la 3,4% până la 18,3%, în funcţie de bancă.
Totodată, creditele neperformante în valoare absolută s-au majorat cu 8,6% (293,5 milioane lei), constituind 3,7 miliarde lei.
În perioada analizată s-a majorat nesemnificativ şi ponderea creditelor expirate în totalul creditelor, de la 4,76% până la 4,78%.
Totodată, a continuat tendinţa de majorare a soldului depozitelor. Conform rapoartelor prudenţiale, acestea au crescut cu 6,0 miliarde lei sau cu 8,8% în perioada de referinţă, constituind 74,3 miliarde lei (depozitele persoanelor fizice au constituit 64,1% din totalul depozitelor, depozitele persoanelor juridice – 35,6% şi depozitele băncilor – 0,3%). Cel mai mare impact asupra majorării soldului depozitelor a avut-o creşterea depozitelor persoanelor juridice cu 3,8 miliarde lei (16,8%) şi a depozitelor persoanelor fizice cu 2,1 miliarde lei (4,5%).
În totalul depozitelor, 57,1% au revenit depozitelor în lei, soldul acestora s-a majorat cu 2,1 miliarde lei (5,2%), constituind 42,4 miliarde lei la 30.09.2020. Depozitele în valută au constituit 42,9% din totalul depozitelor, soldul acestora a crescut pe parcursul perioadei de referinţă cu 3,9 miliarde lei (14,0%), alcătuind 31,9 miliarde lei. Creşterea a fost determinată de atragerea depozitelor în valută, echivalentul a 3,4 miliarde lei şi, totodată, de diferenţa de curs valutar care a alcătuit +463,1 milioane lei.
Totodată, a fost înregistrată majorarea veniturilor neaferente dobânzilor cu 11,4% (245,7 milioane lei). Veniturile din dobânzi s-au micşorat cu 2,87% (93,1 milioane lei) ca urmare a micşorării ratei medii la credite în monedă naţională de la 8,07% la 30.09.2019 până la 7,68% la 30.09.2020 şi în valută de la 5,21% până la 4,91%.
Veniturile totale au constituit 5,6 miliarde lei, majorându-se, comparativ cu perioada similară a anului precedent, cu 152,6 milioane lei (2,8%). În structura veniturilor, veniturile din dobânzi ocupă o pondere de 57,3% (3,2 miliarde lei), iar veniturile neaferente dobânzilor – 42,7% (2,4 miliarde lei). Concomitent, cheltuielile totale au constituit 4,5 miliarde lei, majorându-se comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 772,3 mil. lei (20,8%). Cheltuielile cu dobânzile au constituit 22,5% din totalul cheltuielilor (1,0 miliarde lei), iar cheltuielile neaferente dobânzilor – 77,5% din totalul cheltuielilor (3,5 miliarde lei).
La sfârşitul lunii septembrie, din fiecare leu investit din active, băncile au câştigat 1,6 lei – cu un punct procentual mai puţin. Rentabilitatea capitalului a constituit 9%, cu 6,5 puncte procentuale mai puţin.
Diminuarea rezervelor obligatorii a crescut ponderea valorilor mobiliare
Astfel, valoarea indicatorului lichidităţii pe termen lung (principiul I al lichidităţii) a constituit 0,7 (limita ≤1), fiind la acelaşi nivel comparativ cu finele anului 2019.
Lichiditatea curentă pe sector (principiul II al lichidităţii) s-a diminuat cu 1,0 p.p. comparativ cu finele anului precedent, constituind 49,6% (limita ≥20%), aproape jumătate din activele sectorului bancar fiind concentrată în active lichide. Cele mai mari ponderi în activele lichide le deţin depozitele la BNM – 42,1%, valorile mobiliare lichide – 29,8% şi mijloacele interbancare nete – 17,2%. Pe parcursul anului 2020, a descrescut ponderea depozitelor la BNM cu 3,5 p.p., urmare micşorării normei rezervelor obligatorii deţinute de bănci de la 42,5% până la 32,0%. Ponderea numerarului a descrescut cu 0,5 p.p. Totodată, a crescut ponderea valorilor mobiliare lichide cu 4,0 p.p. Ponderea mijloacelor interbancare nete a rămas practic la acelaşi nivel cu finele anului precedent.
Principiul III al lichidităţii, care reprezintă raportul dintre lichiditatea efectivă ajustată şi lichiditatea necesară pe fiecare bandă de scadenţă şi care nu trebuie să fie mai mic de 1 pe fiecare bandă de scadenţă, a fost respectat de toate băncile.
Conform rapoartelor prezentate de bănci la situaţia din 30.09.2020, rata fondurilor proprii totale pe sectorul bancar a înregistrat valoarea de 27,3%, fiind în creştere cu 2,5 p.p. faţă de finele anului precedent. Limita reglementată a fost respectată de fiecare bancă şi a variat între 19,7% şi 54,2%.
Fondurile proprii totale ale băncilor au constituit 13,3 miliarde lei şi au înregistrat o creştere de 17,5% (1,9 miliarde lei) pe parcursul perioadei menţionate, în special, ca urmare a reflectării de către bănci a profiturilor eligibile pentru anul 2019 după desfăşurarea AGA.
Banca centrală susţine că băncile au respectat indicatorii prudenţiali cu privire la expunerile mari şi la expunerile faţă de persoanele lor afiliate.
Totodată, la o bancă, raportul dintre indicatorul aferent sumei valorii agregate a expunerilor din credite faţă de clienţi sau un grup de clienţi aflaţi în legătură, care constituie după mărime primele zece expuneri din credite, şi portofoliul total de credite este mai mare decât limita prudenţială de 30% la sută. Având în vedere că banca respectă cerinţa suplimentară de fonduri proprii pentru excedentul respectiv, depăşirea limitei de 30% nu constituie o încălcare.
