Prima ipostază – cafeneaua-muzeu, dat fiind faptul că aici se găsește cea mai mare colecție de râșnițe de cafea din Balcani, în cadrul căreia pot fi văzute 70 de diverse mașini manuale, destinate măcinării boabelor de cafea. Printre ele, de exemplu, - un almeshbah din anul 1920, în care beduinii din Pustiul Neghev măcinau cafeaua (a fost dăruit muzeului de către colecționarul belgian Mark von Voizimall). Mai sunt prezentate și diverse recipiente pentru prepararea cafelei în mod oriental, aduse din multe țări – cezva turcească, fendzhan israelian, zazva tunisiană, cafetieră dalla (în ea se prepară cafeaua în Iran și Arabia Saudită) ș.a. O parte dintre aceste lucruri uimitoare au fost dăruite de către prietenii lui Stucanov, special pentru muzeu. Cu toate acestea, atmosfera de muzeu nu influențează principalul element – prepararea cafelei, ca și înainte, pe baie de nisip. Cum a fost preparată de secole în Chișinău. Notă: cea mai apropiată cafenea-muzeu se găsește în Praga, iar muzeul de cafea – în Istanbul (din anul 2012).
Chiar și timbrele poștale sunt dedicate cafelei. În această pivniță poate fi văzută o întreagă colecție de timbre „de cafea”. Din cele 50 de bucăți, 48 au fost dăruite de colecționarul, călătorul și traducătorul ceh, Pavel Fohler. În muzeu este și o adevărată monedă „de cafea” din Emiratele Arabe Unite, pe reversul căreia se observă cafetiera dalla. Este și o păpușă, îmbrăcată în haine naționale, confecționată dintr-un sac de cafea de cătredirectorul adjunct al Universității de Arte din Lvov, Zinovia Șuliga. Pe pereți se găsesc tablouri, pictate cu cafea, ale lui Vasile Botnaru, Anna Pronina, Marta Davganiuc și un tablou din Siria (de la Mark von Voizimall), de asemenea realizat cu ajutorul cafelei. Ele surprind, printr-o paletă vastă de nuanțe ale băuturii, care și-a dăruit culorile pictorilor. Și sunt tablouri despre cafea ale lui Olga Rusanovski din Lvov, ale chișinăuienilor Alexandru Djemilinschi, Inga Edu, Victoria Cozmolici, Eduard Maizenberg, Natalia Nâși, Iurie Palcov, o broderie cu tematică de cafea a Ecaterinei Vânzari (actualmente locuiește în București) și a Olgăi Iaroș. Iar pe balustradele din fier s-a amplasat simbolul localului – o ceașcă de cafea din cupru, care trebuie atinsă, neapărat, „pentru noroc”.
A doua ipostază a acestui local – cafeneaua autorului Alexandr Stucalov (teatrul unui singur actor), unde, la anumite ore, el va sta la bar și va pregăti 30 de tipuri de cafea pe nisip și în cafetierele din diferite țări – Belgia, Vietnam, India etc. Este destul să spui: „Alexandr, uimiți-mă, vă rog!”. Și el va propune un punci de cafea sau cafeaua fariseilor, cum era preparată în Germania, sau altceva (proces la care se va putea asista). În meniu, la „Coffeemolka” este cafea turcească, maurească, marocană, tunisiană, vietnameză (ca phe sua – cu lapte), cafea cu apă roz ș.a. Este și specialty coffe, pentru care se macină boabe de cafea de soiuri de elită în una dintre cele 10 tipuri de râșnițe de cafea antice. Desigur, această cafea nu este prea ieftină. Însă, meniul cu cafea va continua să se extindă, deoarece lumea cafelei este foarte diversă. De exemplu, indienii adaugă în cafea până la 50% de cicoare, arabii – cardamom, cubanezii – mazăre. Venezuelenii prepară cafeaua printr-o metodă specială, cu lapte, și o consumă cu pâine din făină de porumb, - ceea ce e foarte delicios.
Și a treia ipostază în „Cofeemolka” este bucătăria particulară. În primul rând, ea este reprezentată de dulciurile orientale, preparate de către șeful localului, Reza, din orașul Isfahan (Iran). Este unilul loc din Chișinău unde sunt propuse astfel de delicii. Și, în plus, se va putea învăța prepararea lor în cadrul cursurilor școlii culinare. În viitorul apropiat, cafeneaua își va deschide ușile, invitând, de dimineață, trecătorii la o ceașcă de cafea aromată cu un croissant proaspăt scos din cuptor, ca în cafenelele europene.
Dat fiind faptul că Alexandr Stucalov este pasionat de istoria cafelei din Chișinău, el a găsit numeroase informații interesante despre aceasta. Astfel, potrivit istoricilor, în anul 1820 aici au și existat deja cafenele turcești, care au apărut cu mult timp mai înainte. La începutul secolului XX, pe actuala stradă Ștefan cel Mare, colț cu strada Pușchin, era situată o casă eparhială, în care, inițial, se găsea cofetăria lui Andrei Ivanovici Manicov, apoi – cofetăria Zimferescu. Acolo, sub duzi, erau întinse mese, unde locuitorii Chișinăului serveau cafea cu lichioruri.
- Am hotărât să readucem această tradiție de la începutul secolului trecut, - spune Alexandr Stucalov. – Pe lângă cafea, la noi se găsește totul ce poartă numele orașului nostru – berea, divinuri, vinuri, bomboane, ciocolată. Reza pregătește ștrudele de Chișinău. Și noi continuăm să căutăm rețete culinare chișinăuiene, pentru ca, datorită meniului chișinăuian, să se poată simți spiritul multinațional, de acum o sută de ani, al acestui oraș, unde s-au împletit diferite religii, culturi și bucătării. În plus la toate acestea, celelalte produse (sucurile, vodka etc) – sunt moldovenești, deoarece noi îi îndemnăm pe clienții noștri să consume, în primul rând, ceea ce este fabricat în Moldova. Doar dacă vreun produs nu se găsește pe teritoriul republicii noastre, atunci în meniul nostru apare unul de import.
Până la „restart”-ul localului, aici aveau loc lecturile de Chișinău. Noi le vom continua, pe diferite teme – Chișinăul rusesc, românesc, polonez, evreiesc, bulgar, armenesc, grecesc, prezentând, astfel, toată multitudinea de culturi, care au fost prezentate în acest oraș. Vom povesti despre tradițiile și istoria lui, pentru ca generația actuală să-și cunoască orașul și să-l iubească. De aceea, „Cofeemolka” este cafeneaua chișinăuienilor. Căldura comunicării la o ceașcă de cafea, te invită să primești plăcere – acesta este crezul nostru.
Atunci când persoana își iubește Chișinăul și iubește cafeaua, avem deja multe lucruri în comun. Vom viziona împreună filme despre cafea. În fiecare miercuri, seara, invităm la degustarea gratuită a unor tipuri interesante de ceai, însoțite de istorioare despre ele. Joi – invităm la ziua degustării coniacului, când divinul de 15 ani poate fi gustat la prețul celui de 10 ani etc.
În serile de vineri și sâmbătă, la fel ca și înainte, vor fi desfășurate concerte cu muzică live. „Coffeemolka” își păstrează tradițiile, fiind un club muzical. În diminețile de sâmbătă, aici se vor întâlni membrii clubului filateliștilor. Duminică, probabil, vor avea loc cursurile școlii de cafea, unde va putea fi gustat același tip de cafea, preparat în diverse recipiente – de exemplu, în ibric, aeropress și sifon (sunt trei gusturi distincte), însoțit de povestirea despre comportamentul cafelei în fiecare situație. Sau să se compare diverse tipuri de cafea, pentru a se înțelege cât de grozav este acest produs. Încă nu am decis când să fie desfășurate cursurile în școala culinară. Informație pentru doritori: școlile sunt cu plată.
În viitorul apropiat, planificăm să organizăm seri de poezie, dedicate poeților care iubesc cafeaua. De exemplu, Pușkin și Eminescu, a căror opere vor fi citite în diferite limbi. Și eu voi recita. Vrem să creăm o atmosferă care ar uni oamenii în baza unor interese comune, - a împărtășit interlocutorul.
Oricum, cât de sublimă nu ar fi atmosfera, cafeneaua înseamnă, în primul rând, o afacere. În opinia lui Alexandr Stucalov, orice format de local îți permite să câștigi, dacă oamenii vin în el. În cazul dat, se mizează pe unicitatea tuturor componentelor. Cafeaua turcească naturală, turnată într-un păhărel de carton, to go, costă 15 lei; cafeaua dintr-o ceașcă de colecție, cu o bucățică de rahat lokum și un păhărel de apă – de la 25 de lei, în dependență de soiul boabelor. „Coffeemolka” a fost creată datorită pasiunii proprietarului ei pentru lumea cafelei. Și este complicat să realizezi ce a fost la început – hobby-ul sau afacerea? Apropo, actualmente, el scrie și o carte despre cafeaua în Chișinău, căci, potrivit letopisețului lui Ion Neculce, primul moldovean a băut cafea în anul 1509.
Articol pregătit de MyBusiness.md
