Aflată pentru multă vreme în Top 10 cei mai mari producători devin din lume, Romania şi-a pierdut poziţia de vârf, iar principalul motiv a fost lipsa unei strategii care sa facă faţă concurenţei din afară. În ultimii ani, fondurile europene au permis apariţia unor crame noi, care, bazate pe tehnologia modernă, au reuşit să devină jucători importanţi cu aspiraţii.

Acesta a fost şi principalul motiv pentru care producţia de vin a crescut în 2015, în ciuda secetei, astfel că nivelul a ajuns la 4,3 milioane de hectolitri, în creştere cu aproape 15% faţă de anul trecut. Şi cifrele de export sunt îmbucurătoare, cu un total de aproximativ 20 de milioane de euro, în creştere cu 10%, deşi încă suntem departe de Franţa şi Italia, liderii pieţei europene, care au exportat peste 5 miliarde în 2014.

După scăderea drastică de după anii ‘90, producătorii autohtoni au înţeles că, pentru a face faţă pe piaţa internaţională, au nevoie de modernizare. Iar cei care au fost new-entry pe piaţă au avut un avantaj pentru că au beneficiat din start de tehnologie graţie şi fondurilor alocate de Uniunea Europeană pentru industria de profil. Astfel, au putut deveni direct jucători pe o piaţă evaluată anul trecut la 660 de milioane de lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

Nedezvoltată la adevăratul potenţial, piaţa viticolă din România rămâne una interesantă pentru oamenii de afaceri care aleg să investească într-un business rentabil pe termen lung, iar din 2011 şi până în prezent, numărul companiilor producătoare de vin a ajuns la aproximativ 220. Iar un plan coerent îi poate transforma pe investitori într-un pion important pe tabla de şah a viticulturii româneşti. Un astfel de caz este şi Crama Gîrboiu, fondată în urmă cu un deceniu de Constantin Gîrboiu, cel care a preluat, recondiţionat şi modernizat crama de la Coteşti, făcută faimoasă la începutul secolului trecut de scriitorul şi academicianul Duiliu Zamfirescu, autorul romanului „Viaţa la ţară”.

După o investiţie iniţială de două milioane de euro, dintre care jumătate au însemnat contribuţia SAPARD, Crama Gîrboiu a ajuns în prezent la 60 de angajaţi şi cultivă 250 de hectare cu viţă de vie în podgoriile de la Coteşti şi Dumbrăveni, producţia cifrându-se în prezent la 1,5 milioane de litri anual.

Pentru a ajunge la acest nivel, a fost nevoie de un total de aproximativ 6 milioane de euro, dintre care o parte importantă a venit din fondurile europene repartizate ţării noastre. Banii au fost investiţi în echipamente de ultimă generaţie cum ar fi prese pneumatice, fermentatoare de struguri roşii, maceratoare, desciorchinatoare şi instalaţii de răcire a tuturor cisternelor. “Atunci când începi un astfel de proiect, trebuie să investeşti timp şi bani. E aproape imposibil să fie una de succes dacă nu ai răbdare. Tocmai de aceea, am gândit-o ca pe o afacere de familie, pe termen lung”, explică Livia Gîrboiu, directorul executiv al companiei, cea care a preluat frâiele de la tatăl ei.

Performanţă în 10 ani

Înainte de a lansa o astfel de companie este necesar să fie identificate avantajele competitive care să îi acorde unicitate din acest punct de vedere. “Am pus accent încă de la început pe readucerea în atenţia publicului a două soiuri unice autohtone, Şarba şi Plăvaie, considerate oarecum dispărute până de curând. Acum, au devenit foarte populare în rândul consumatorilor vinului nostru”, explică Livia Gîrboiu. Iar 2015 s-a dovedit a fi un an excelent pentru compania din Vrancea după ce Tectonic Muscat Ottonel sec 2014 a devenit cel mai premiat vin românesc al anului, printre medalii numărându-se şi aurul la faimosul Concours Mondial de Bruxelles.

“Într-un astfel de domeniu, pasiunea trebuie să fie în prim-plan. Noi, cei din familia Gîrboiu, muncim 24 din 24 pentru ca lucrurile să meargă bine, dar asta pentru că ne place ceea ce facem, aşa că nu o simţim ca pe o presiune suplimentară. Cred că asta e cheia succesului”, a adăugat cea mai tânără antreprenoare din industria vinului autohton.

Noua generaţie aduce schimbarea

Un alt avantaj al companiilor apărute pe piaţă este faptul că majoritatea beneficiază de o echipă tânără. Producătorii din noua generaţie a viticultorilor mizează acum pe energia şi dorinţa de afirmare a generaţiei de după Revoluţie. “Am reuşit să formăm o echipă tânără, cu o medie de vârstă de 35 de ani, iar acesta este un atu în piaţa actuală. Aşa cum am mai spus, ideea a fost să readucem în atenţie tradiţia vinului românesc, însă cu o tehnologie modernă şi mentalitatea din prezent”, a mai adăugat Livia Gîrboiu.

http://www.capital.ro/