După o perioadă de şocuri, comerţul extern a început să se diversifice spre statele europene ca urmare a Acordului de Liber Schimb pe care-l are Republica Moldova cu UE. Acest lucru a şi salvat o parte dintre producătorii moldoveni, care s-au reorientat spre piaţa comunitară. Principalele bunuri exportate de Republica Moldova către UE sunt textile, utilaje şi aparate, produse vegetale şi produse alimentare, precum şi băuturi.
“Chiar dacă beneficiile ZLSAC pot fi realizate în întregime doar pe termen mediu şi lung, unele rezultate pozitive pot fi deja observate în comerţul cu mărfuri dintre Republica Moldova şi UE, cu o creştere semnificativă de 21% a exporturilor către UE înregistrată în anul 2017 şi a ajuns acum la 66% din exporturile totale ale ţării. Republica Moldova încă trebuie să asigure un mediu de afaceri mai prietenos, să elimine barierele tehnice din calea comerţului şi să respecte standardele tehnice şi de siguranţă alimentară ale UE. Deşi Republica Moldova a făcut câţiva paşi importanţi spre îmbunătăţirea procedurilor vamale conform practicilor UE, Serviciul Vamal încă se confruntă cu provocări, inclusiv terminale vamale defectuoase, încredere redusă şi o percepţie înaltă a corupţiei”, potrivit publicaţiei Expert Grup „Aprofundarea Relaţiilor UE-RM: Ce? De ce? Cum?”.
După o perioadă de şocuri economice grave prin care a trecut Republica Moldova, creşterea macroeconomică a fost reluată. Exporturile către UE, la fel, cresc destul de rapid, reprezentând la momentul actual 66% din exporturile totale ale ţării, întrucât ZLSAC începe să producă efecte.
Această performanţă pozitivă la export ar trebui să continue, pe măsură ce piaţa UE în sine creşte. În plus, există un nivel înalt de asigurare a oportunităţilor unei pieţe fiabile şi deschise. În schimb, piaţa rusă, anterior predominantă, a fost martora unor sancţiuni dăunătoare pentru Republica Moldova.
Evoluţia exporturilor moldoveneşti pe piaţa UE poate fi evaluată ca satisfăcătoare, cu excepţia scăderii cu 2,2% în anul 2015, pe când exporturile către alte destinaţii au scăzut mult mai semnificativ. Exporturile către UE au crescut constant în anii următori, compensând scăderea exporturilor către alte destinaţii (mai ales către ţările CSI, în special Federaţia Rusă). Mai mult decât atât, exporturile de produse agroalimentare – domeniu în care impactul ZLSAC urmează să atingă niveluri maxime, a crescut cu 47,4% în anul 2017 faţă de anul 2014. Astfel, eliminarea barierelor tarifare a avut efecte pozitive semnificative şi imediate asupra exporturilor moldoveneşti în UE.
„Structura comerţului Republicii Moldova a început să se diversifice considerabil în favoarea pieţelor Uniunii Europene, reducând pierderile provocate de embargoul comercial impus de Federaţia Rusă. Partea bună este că, după o perioadă de şocuri economice grave, creşterea macroeconomică a fost reluată. Exporturile către UE cresc destul de rapid, reprezentând la momentul actual 66% din exporturile ţării. Există, totuşi, anumite dificultăţi de armonizare a legislaţiei naţionale la regulamentele UE şi mai multe deficienţe fundamentale ce ţin de capacităţile de implementare ale sectorului public şi privat. De asemenea, progresele extrem de necesare pentru productivitate şi nivelul de trai stagnează din cauza defectelor grave ale guvernării şi statului de drept”, a explicat Adrian Lupuşor, directorul executiv al Expert Grup.
Potrivit expertului, importul de produse agroalimentare din UE a înregistrat o scădere bruscă imediat după intrarea în vigoare a DCFTA, cu o ulterioară dinamizare, deşi în perioada de referinţă statisticile indică asupra unei diminuări de 4%. Evoluţia importurilor de produse non-agricole din UE a fost influenţată, pe de o parte, de necesităţile industriei naţionale, iar pe de altă parte de diminuarea reexporturilor odată cu instituirea restricţiilor la import de către Federaţia Rusă faţă de UE. În acelaşi timp, cel mai însemnat impact l-a avut scăderea preţurilor internaţionale pentru produsele petroliere. În aceste condiţii, importul de produse non-agricole din UE s-a diminuat cu 15% în perioada de referinţă.
Primii 3 ani de implementare a ZLSAC au fost marcaţi de probleme economice şi politice grave, care au afectat cererea internă şi încrederea întreprinderilor, cu consecinţe pentru comerţ şi pentru activităţile investiţionale. Mai mult decât atât, acestea au fost accentuate de evoluţiile negative din Federaţia Rusă, care este un partener comercial important pentru Republica Moldova. Toţi aceşti factori distorsionează cu siguranţă rezultatul primilor ani de implementare a ZLSAC.
Ca urmare, în 2015 şi 2016, volumul total al exporturilor Republicii Moldova a scăzut semnificativ în comparaţie cu anul 2014 şi abia în 2017 a depăşit nivelul din anul 2014 cu 3,6%. Reducerea volumului de exporturi a fost cauzată, în mare măsură, de scăderea mare a importurilor ruseşti, nivelul exporturilor către UE fiind mai mult sau mai puţin stabil. Condiţiile economice negative generale au fost agravate de multiplele interdicţii impuse de Federaţia Rusă pentru mărfurile din Republica Moldova. Alte ţări ale Parteneriatului Estic, precum Belarus, şi-au redus de asemenea cererea pentru bunuri de import deoarece s-au confruntat cu dificultăţi la vânzarea producţiei proprii.
Republica Moldova şi-a sporit livrările de maşini, legume, fructe şi îmbrăcăminte
În prezent se observă o creştere continuă a livrărilor de mărfuri pe piaţa comunitară. Datele Biroului Naţional de Statistică arată că în nouă luni ale anului 2018 exporturile moldoveneşti au totalizat 2 miliarde USD cu 18,5% mai mult faţă de perioada similară a anului precedent. Ponderea mărfurilor autohtone a constituit 1,3 miliarde lei, iar a reexporturilor – 644 milioane USD.
Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene (UE–28) au însumat 1363,9 mil. dolari SUA (cu 27,9% mai mult faţă de ianuarie-septembrie 2017), deţinând o cotă de 69,6% în total exporturi (64,6% în ianuarie-septembrie 2017).
Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 15,7% (în ianuarie-septembrie 2017 – 20,4%), ce corespunde unei valori de 306,9 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au micşorat cu 8,8%, comparativ cu ianuarie-septembrie 2017.
În nouă luni ale anului se atestă o majorare a exporturilor de maşini şi aparate electrice (de 1,6 ori), legume şi fructe (+24,2%), îmbrăcăminte şi accesorii (+17,6%), grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (de 1,9 ori), cereale şi preparate pe bază de cereale (+16,6%), mobilă şi părţile ei (+23,4%).
Totodată, s-au micşorat exporturile de zahăr, preparate pe bază de zahăr, miere (-31,2%), fire, ţesături, articole textile şi produse conexe (-12,1%), maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale (-32,3%), uleiuri esenţiale, rezinoide şi substanţe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumuseţare (-24,8%), vehicule rutiere (-24,3%), carne şi preparate din carne (-28,2%), articole prelucrate din metal (-9,2%).
Deficitul balanţei comerciale se adânceşte
Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor Republicii Moldova a determinat acumularea în ianuarie-septembrie 2018 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 2221,5 mil. USD, cu 434,3 mil. USD (+24,3%) mai mare, comparativ cu cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2017.
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-septembrie 2018 a fost de 46,9%, comparativ cu 48,0% în perioada similară din anul 2017.
Cu ţările Uniunii Europene (UE-28) balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 744,2 mil. dolari SUA, iar cu ţările CSI – de 706,9 mil. dolari SUA, cu 96,9 mil. dolari SUA (+15,0%) şi, respectiv, 192,7 mil. dolari SUA (+37,5%) mai mare faţă de cel înregistrat în ianuarie-septembrie 2017.
Victor URSU
