După o perioadă de stabilitate a leului moldovenesc faţă de valutele de referinţă, în 2019–2021 acesta se va deprecia moderat, susţine Ministerul Finanţelor. Dacă în prezent cursul mediu este de 17,07 lei pentru un dolar american, atunci în 2019 acesta va fluctua şi ar putea ajunge la 18,5 lei. În acelaşi timp, investiţiile pe termen lung în Republica Moldova vor înregistra o creştere de 3,3%.
Moneda naţională s-a apreciat de la începutul anului 2018 cu 1,5% faţă de dolarul SUA şi cu 4,3% faţă de Euro. La asemenea rezultate a condus politica monetară echilibrată a BNM, precum şi transferurile personale în valută primite din străinătate.
Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, leagă fluctuaţiile leului moldovenesc de perioadele de criză prin care a trecut Republica Moldova de-a lungul anilor. Or, stabilitatea monedei naţionale era menţinută în perioadele electorale. “Atunci când a existat comprimarea rezervelor valutare, compensarea în economie a avut loc prin deprecierea monedei naţionale şi reducerea importurilor, care înseamnă sărăcirea populaţiei”.
Potrivit lui, deocamdată nu sunt aşteptate fluctuaţii majore ale monedei naţionale. BNM are suficiente rezerve valutare pentru a absorbi orice şoc valutar. Rezervele valutare sunt suficiente pentru a asigura importurile Republicii Moldova pentru şase luni şi corespund cu masa monetară aflată în circulaţie. Datorită creşterii rezervelor valutare, BNM poate continua procesul de relaxare a politicilor valutare, care rămân a fi încă destul de restrictive atât pentru business, cât şi pentru populaţie. Altfel spus, Republica Moldova nu este într-o situaţie critică privind rezervele valutare şi măsurile represive privind repatrierea valutei nu mai au o justificare economică.
Creştere a exporturilor cu 13%, iar a importurilor cu 9%
În următorii ani, modelul economic al Republicii Moldova continuă să fie dominat de consum susţinut de importuri, iar creşterea investiţiilor pentru crearea locurilor de muncă se lasă aşteptată. Datele Ministerului Finanţelor arată o creştere a investiţiilor în activele materiale pe termen lung de doar 3,3% în anul 2019 şi a câte 4,0% în următorii doi ani. O creştere insuficientă pentru ca Republica Moldova să înregistreze progrese palpabile.
În ceea ce priveşte exporturile, acestea vor creşte în anul 2019 cu 13,1%, cu +6,2% în anul 2020 şi +6,0% în 2021. Principalii factori care vor contribui la creşterea volumelor exportate continuă a fi: restabilirea cererii externe, redresarea ofertei interne a producţiei agricole, consolidarea competitivităţii bunurilor exportate prin creşteri calitative, determinarea efectuării investiţiilor în fonduri fixe noi şi îmbunătăţirea bazei tehnologice etc. Dezvoltarea economiei mondiale va conduce la intensificarea cererii externe cu efect pozitiv asupra exporturilor de produse, servicii şi materii prime. Creşterea exporturilor va fi asigurată, de asemenea, prin promovarea mai intensă a exporturilor pe piaţa UE şi a Turciei. Dezvoltarea continuă a Zonelor Economice Libere, precum şi creşterea numărului de noi rezidenţi va favoriza creşterea exporturilor de maşini şi aparate electrice. Investiţiile vor contribui la creşterea nivelului de tehnologizare a întreprinderilor, cu efect asupra producerii mărfurilor mai competitive şi livrarea acestora pe pieţele externe.
La capitolul importuri, ritmul de creştere va fi mai mic faţă de exporturi, dar ca valoare, mărfurile importate vor continua să deţină întâietatea. Importurile sunt prognozate în creştere pentru anii 2019–2021 cu, respectiv, câte 9,4%, 5,5% şi 5,1%. Efect favorabil în contextul dezvoltării calitative a economiei naţionale este faptul că ritmurile de modificare a importurilor sunt inferioare celor ale exporturilor. Creşterea volumului importului va fi condiţionată de restabilirea cererii interne, preponderent pentru materia primă, care participă la dezvoltarea proceselor tehnologice şi obţinerea produselor pentru consum final şi export; creşterea volumului investiţiilor în maşini şi utilaje desăvârşite din punct de vedere tehnologic.
De asemenea, creşterea reală a salariilor şi pensiilor, precum şi majorarea remiterilor de peste hotare vor conduce la majorarea consumului şi, respectiv, a importului. S-a luat în consideraţie, de asemenea, relansarea creditării care se prevede în anii de prognoză cu accent asupra creditării pe termen lung şi efectul scontat al acestora asupra creşterii investiţiilor care, la rândul lor, vor contribui la creşterea importurilor. Creşterea şi diversificarea cererii pentru importul de materii prime este fundamentată şi de prognoza de evoluţie a volumelor producţiei Zonelor Economice Libere, care folosesc în procesul tehnologic materie primă de import.
Industria şi agricultura au nevoie de modernizare pentru a-şi porni turaţiile
Ministerul Finanţelor susţine că producţia industrială va înregistra valori comparabile cu 5,0% în anul 2019 şi a câte 4,5% în anii următori. Evoluţia sectorului industrial va fi susţinută de creşterea cererii interne şi externe pentru produsele industriale naţionale, de extinderea activităţii investitorilor străini, în special în ramura industriei automotive, de creşterea productivităţii sectorului, dar şi de evoluţiile pozitive aşteptate în sectorul agricol.
Producţia agricolă, care continuă să fie ramura cu cea mai mare pondere în PIB, se estimează să crească cu 4,5% în anul 2019 şi cu câte 5,0% în anii 2020–2021. Vor fi înregistrate evoluţii pozitive atât ale producţiei vegetale, cât şi ale producţiei animaliere. Se aşteaptă relansarea sectorului zootehnic. Cu toate că experienţa anilor precedenţi confirmă vulnerabilitatea sectorului agricol la schimbările climaterice (ciclicitatea secetei la 3-4 ani cu impact negativ asupra producţiei agricole), totuşi tendinţele actuale înregistrate în sector (implementarea tehnologiilor performante, creşterea investiţiilor, creşterea suprafeţelor irigate, utilizarea fertilizanţilor) vor diminua efectele unui eventual impact negativ provocat de fenomenele naturale.
Expertul în agricultură, Viorel Chivriga, declara la emisiunea “15 minute de realism economic” că pentru înregistrarea unor progrese mai mari în sectorul agricol e nevoie de o modernizare mai rapidă şi mai temeinică a fermelor agricole, de asigurarea unui acces mai sigur al fermierilor moldoveni la pieţele externe, şi în primul rând la piaţa internă, dar şi eliminarea vulnerabilităţilor pentru sector: asigurarea anemică a riscurilor de producţie în agricultură, exodul braţelor de muncă din mediul rural, infrastructura agricolă învechită, în ceea ce priveşte, în primul rând, sistemele de irigare.
“Ar fi nevoie de liberalizarea pieţei factorilor de producere, dar şi măsuri de protecţie pentru produsele locale de origine animalieră pe piaţa internă, deoarece, în prezent, Republica Moldova este invadată de produse din Ucraina, Rusia, Belarus, România şi Polonia. Sectorul are nevoie de o modernizare la scară de ferme mici şi mijlocii, de o dotare tehnică calitativă temeinică a fermelor, de creşterea calităţii şi ponderii culturilor pentru nutreţ în structura culturilor agricole, dar şi de măsuri energice pentru ancorarea sectorului animalier la piaţa internă şi, în perspectivă medie şi lungă, la pieţele externe de desfacere”, susţine Viorel Chivriga.
Riscurile economiei moldoveneşti, diminuarea cererii şi aprecierea leului
Chiar dacă ramurile economiei moldoveneşti înregistrează progrese, Ministerul Finanţelor vede câteva riscuri. Este vorba de contextul economic global, în special situaţia social-economică în Uniunea Europeană, Federaţia Rusă şi ţările vecine: acest risc vine din impactul posibil asupra economiei Republicii Moldova prin contractarea cererii externe, contribuind, astfel, la diminuarea exporturilor şi remitenţelor şi, prin urmare, la micşorarea producţiei industriale, consumului populaţiei şi creşterii ratei şomajului. Un alt risc este fluctuaţia cursului de schimb al monedei naţionale: aprecierea monedei naţionale stimulează importurile şi descurajează exporturile. Iar pentru agricultură, condiţiile climaterice nefavorabile, care sunt dificil de prognozat, pot contribui la diminuarea volumului efectiv al producţiei agricole.
Victor URSU
