Se pare că anul 2018 va fi un punct de cotitură pentru crescătorii de pomușoare din Repubica Moldova.
Se pare că anul 2018 va fi un punct de cotitură pentru crescătorii de pomușoare din Republica Moldova.
Anul trecut, în primele cinci luni, exporturile de cireșe s-au ridicat la 630 tone și de 223 tone la căpșune. În acest sens, 80 la sută dintre acestea au fost exportate în Rusia, iar 20 la sută în Belarus. În total, din cele 10 mii de tone cultivate, pe piața internă au fost vândute circa 85 la sută.
În anul 2018, în perioada ianuarie-mai, exporturile de cireșe au crescut de 5,5 ori, iar exporturile de căpșune - de 6,1 ori. Conform certificatelor eliberate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, către piețele externe au mers trei mii 450 tone cireșe și una mie 355 tone de căpșune. Mai mult, au fost exportate 5 tone de vișine și, în premieră - 19 tone de zmeură.
E important să menționăm că s-a extins și arealul geografic al exporturilor. Principalii consumatori rămân în continuare Rusia și Belarus. Însă, acum pomușoarele autohtone au ajuns atât în România, cât și în țările baltice. Conform previziunilor Asociației Producătorilor și Exportatorilor „Moldova Fruct”, în anul 2018, șapte producători de cireșe din Republica Moldova vor începe să furnizeze fructe către statele UE.
Conform experților proiectului USAID: Agricultura Performantă în Moldova, principalul factor care împiedică exportul de pomușoare către UE este lipsa certificatelor de calitate recunoscute de lanțurile europene de supermarketuri. Către începutul anului 2019, crescătorii de pomușoare din Moldova speră să elimine această problemă și să înceapă certificarea produselor conform standardului Global GAP (un certificat care trebuie reînnoit anual).
Crescătorii de pomușoare din Moldova nu ezită să încerce și alte piețe, mai îndepărtate. Acum doi ani, întreprinderea Impex Business Grup SRL din Criuleni a început să exporte căpșune moldovenești către Emiratele Arabe Unite. Iar în această primăvară, primul lot de cireșe a plecat spre Dubai. Exportul către aceste state este împiedicat și de absența unui zbor direct.
Procesul de creștere a investițiilor în acest sector a început în anul 2012. Atunci în țară erau doar 800 de hectare plantate cu pomușoare, care ofereau o recoltă de 1,5 mii tone. În 2017, plantațiile de pomușoare ocupau deja 3,6 mii hectare, iar recolta a ajuns la 10 mii tone. Până în anul 2021 sunt prognozate 5,6 mii hectare și o recoltă de 17 mii tone (aici nu intră cele aproximativ 90 de mii de gospodării subsidiare, care cresc inclusiv și pomușoare). În același timp, experții din domeniu se așteaptă ca în anul 2021 piața internă să absoarbă aproximativ o treime din pomușoarele cultivate. Restul vor fi exportate în stare proaspătă sau vor fi prelucrate, de asemenea, pentru export.
Se remarcă o diversitate și în sortimentul de pomușoare. Până de curând, în Moldova, puțini oameni se ocupau cu creșterea murelor, a fructelor goji sau a afinelor. În prezent, acestea pot fi găsite pe rafturile supermarketurilor din Chișinău, cu inscripția Made in Moldova.
Și nu e vorba doar de pomușoare proaspete. De exemplu, întreprinderea moldo-iordaniană Kardel și SA Alfa Nistru din Soroca oferă pomușoare congelate în curent de aer rece. Se mai produc sucuri prin stoarcere directă din mure sau aronie; vin din mure; sufleu din miere cu afine; pastilă din diverse pomușoare și multe alte produse de calitate europeană, care au potențial de export.
Este deosebit de îmbucurător faptul că interesul tot mai mare a agricultorilor pentru pomușoare nu este stimulat doar de activitatea unor proiecte internaționale de asistență (ACED, AMIB- HEKS / EPER, ARM-USAID, Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) și altele.), dar și de subvențiile pe care le oferă statul crescătorilor de pomușoare. Datorită acestui suport, de exemplu, suprafața plantațiilor de coacăze negre a crescut de cinci ori. Conform programului guvernamental, aproximativ 20 la sută din totalul investițiilor pentru sădirea plantațiilor de coacăz au fost compensate din buget.
În Moldova, există un program, care acoperă de la 15 până la 25 la sută din costul cheltuielilor suferite pentru crearea unei plantații de zmeură, mure, căpșune, cătină, agriș și afine. Aceste subsidii se dau pentru procurarea materialului săditor, pentru sisteme de irigații și alte cheltuieli pe care le suportă agricultorii autohtoni. Separat, statul oferă subvenții pentru achiziționarea de echipamente agricole pentru prelucrarea plantațiilor.
Pentru a ieși mai ușor la export, producătorii autohtoni formează cooperative, iar pentru a-și promova interesele, a fost creată Asociația „Pomușoarele Moldovei”.
Riscuri
Pe lângă riscurile tradiționale, legate de condițiile meteorologice, crescătorii de pomușoare din Moldova se confruntă și cu multe alte dificultăți:
- lipsa forței de muncă. Potrivit Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova în primul trimestru al anului 2018, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul lucrătorilor agricoli a crescut cu 20,8 mii, adică cu 6,7%. În total, în perioada indicată, peste 330 mii persoane au fost implicate în sectorul agricol din Moldova. Aceasta cifră reprezintă 29,5% din numărul total al moldovenilor angajați în câmpul muncii.
În pofida acestei creșteri, agricultorii continuă să se confrunte cu o criză a forței de muncă. În ultimii ani, lipsa acesteia și productivitatea relativ scăzută a muncii au devenit unul dintre principalii factori care împiedică dezvoltarea sectorului de pomușoare în Moldova.
În Polonia, de exemplu, în acest an aproximativ 30-40 la sută din căpșunele crescute au rămas în câmp. Acest lucru a fost cauzat de faptul că lucrătorii migranți ucraineni, care în ultimii ani erau implicați în culesul roadei, nu mai vor să lucreze pentru 2,5 zloți (0,68 USD) pentru o căldare de căpșune culese. Aceștia afirmă că în alte locuri pot câștiga mai mult.
- conjunctura prețurilor mondiale și concurența globală. De exemplu, producătorii de cireșe din Turcia în această vară au lăsat o parte semnificativă a roadei în livezi. Ei consideră că este inoportun să culeagă toate cireșele din cauza prețului scăzut, precum și din cauza costurilor ridicate pentru forța de muncă.
Agricultorii din Bursa, oraș situat în nord-vestul țării, la mijloc de iunie curent vând cireșile la un preț de 0,25-0,35 USD/ kg, preț ce este în mediu cu 50 la sută mai ieftin decât anul trecut.
„La începutul sezonului reușeam să vindem pomușoare către companiile angro la un preț de 1,25 - 1,5 USD/ kg. Însă, acest preț a rezistat doar câteva zile, scăzând considerabil în perioada următoare până la 0,25USD / kg. Atunci majoritatea fermierilor locali au decis să nu mai culeagă roada rămasă, deoarece vânzarea cireșelor a ajuns a fi neprofitabilă. De exemplu, eu achit zilnic unui muncitor care culege roada, în mediu aproximativ 18 USD pe zi, iar la acest preț eu nu câștig nimic, chiar sunt în pierdere”, a declarat unul din agricultorii locali din Turcia.
- contrabanda din Ucraina. Producătorii de pomușoare din Moldova au probleme serioase chiar și pe piața internă. Președintele Asociației „Pomușoarele Moldovei”, Iurii Tarai a evaluat cota de mărfuri aduse prin contrabandă la începutul sezonului 2018 și aceasta este de circa 70 la sută. Pomușoarele sunt aduse, de obicei, în loturi mici prin Transnistria, fiind apoi comercializată la piețele agricole din Moldova.
„Pomușoarele aduse prin contrabandă din Ucraina sunt destul de competitive pe piața moldovenească, datorită costului relativ scăzut pe care le au. În țara vecină există numeroase resurse, relativ ieftine, pentru dezvoltarea sectorului agricol: îngrășăminte minerale, pesticide, electricitate, echipament agricol. La noi practic, toate resursele sunt de import și sunt scumpe”, a spus Iurii Tarai. Mai mult ca atât, salariul lucrătorilor agricoli din Moldova este mai mare. Iurii, în calitate de director al companiei Lolly Berry, plătește salariaților 100 de lei sau 5 euro pe zi. În Ucraina, oamenii primesc doar 3 dolari pentru o muncă similară.
