În Chișinău există pur și simplu prea multe mașini – o recunoaște chiar și primarul Ion Ceban. Am ajuns să acceptăm ambuteiajele tot mai crâncene și parcatul pe unde se nimerește ca pe noua normă. Totuși, urbanismul modern înseamnă descurajarea folosirii automobilelor în favoarea transportului public și a metodelor de mobilitate alternativă, precum bicicletele. Despre ele am discutat în prima parte a acestei analize. 

Trebuie să recunoaștem însă că nu e realist să ne așteptăm la eliminarea completă a automobilelor din oraș. Aici intervin mașinile electrice.

O mașină pe baterii electrice nu rezolva problema ambuteiajelor sau a deficitului de parcări, dar ameliorează problema poluării. Respectiv, pornind de la premiza că oricum vom avea mașini pe drum, e preferabil ca aceastea să fie electrice decât cu motoare cu ardere internă. În ierarhia soluțiilor pentru transport sustenabil în oraș, transportul public și bicicletele au prioritate, dar mașinile electrice își au și ele locul lor. 

Nu în ultimul rând, trebuie să ținem cont și de faptul că țările UE au căzut de acord să interzică vânzarea automobilelor termice din 2035. În procesul de aderare la UE, Moldova va trebuie să se alinieze și ea acestui obiectiv, iar ca să nu ne trezim în ajun într-o situație de criză și panică, e bine să ne pregătim din timp pentru această tranziție.

Cât de eco sunt totuși mașinile electrice?

Un studiu recent publicat de Nature Sustenability arată că mașinile electrice contribuie la îmbunătățirea condițiilor de mediu în proporție de 70% în majoritatea țărilor lumii. În Chișinău, conform datelor Ministerului Mediului, arderea combustibililor fosili în vehicule constituie 90% din sursa de poluare ale aerului. Aceștia pot provoca inflamații și intoxicări, afecta țesutul pulmonar sau chiar duce la apariția bolilor incurabile. 

Automobilele electrice nu rezolvă complet problema poluării. Pe o parte, ele nu emit gaze de eșapament. Pe de altă parte, procesul de producere al bateriilor electrice e foarte poluant în sine, iar mașinile electrice tind să emită mai multe particule de uzură a cauciucurilor fiindcă sunt mai grele. Chiar și așa, luând în considerație și acești factori, studiile arată că automobilele electrice sunt în medie mai puțin poluante decât cele clasice.

Un alt avantaj, deopotrivă ecologic și economic, al mașinilor electrice e că pot fi folosite ca baterii. Cine are panouri fotovoltaice sau măcar un contor inteligent, poate stoca energia în bateria mașinii când are surplus (sau e mai ieftină) și să o folosească când e deficit (sau e mai scumpă). Acest concept se numește Vehicle-to-Grid și, aplicat la scară largă, poate ajuta mult la stabilizarea rețelei electrice și la integrarea surselor de energie regenerabilă. Ministerul Energiei de la Chișinău vede în această tehnologie o parte importantă a tranziției la energia verde.

Avantaje vs. dezavantaje

Deși mașinile electrice sunt în medie mai scumpe decât cele cele cu motoare termice, posesorii primelor vor avea în general costuri de rulare mai mici, mai ales dacă își încarcă bateriile de la priza de acasă (dacă vorbim de stații de alimentare publice de tip fast charge, costurile ar putea fi comparabile). La utilizarea panourilor fotovoltaice consumul poate să fie gratuit. Când vorbim de eficiența unui vehicul electric, sunt o grămadă de variabile: motoare mai slabe sau mai puternice, temperatura de afară, stilul de șofat, viteza traficului etc. Dar în general, un vehicul electric este mai eficient anume în oraș, în condiții de trafic lent, spre deosebire de un motor termic, care consumă mai mult în astfel de situații. 

La fel, automobilele electrice sunt în genere mai ieftine și la întreținere. Pentru un autoturism cu motor termic, se recomande schimbarea uleiului și a filtrelor de aer și ulei la fiecare 15-19 mii km, dacă nu mai des. Producătorii mașinilor electrice efectuează deservirea tehnică la fiecare 30 mii km. Aceasta include verificarea de software și balansarea bateriei, iar costul deservirii nu depășește €50.

Printre dezavantaje se numără faptul că automobilele electrice sunt mai grele, din cauza bateriilor, iar astfel își uzează anvelopele mai repede. Nu în ultimul rând, automobilele electrice au limită în distanța parcursă de la încărcare – de la 120 până la 800 km, în funcție de model. Mulți șoferi de automobile electrice suferă de așa-numita „range anxiety” – teama că nu le va ajunge suficientă energie pentru a ajunge la destinație.

Timpul de încărcare e și el mai lung decât un plin pentru o mașină clasică – de la 30 minute la stații specializate și până la 10 ore – de la o priză de uz casnic. Despre disponibilitatea stațiilor de alimentare vom vorbi puțin mai jos.

Cum stă Moldova la capitolul electromobilitate? 

Potrivit Centrului Național pentru Energie Durabilă, 3.829 de automobile înmatriculate în ultimii 7 ani (în perioada 2018 – iulie 2024) în Republica Moldova sunt electrice și 37.744 sunt de tip hibrid. În total, asta înseamnă abia ~4% din numărul total de autoturisme din țară.

Guvernul își propune totuși să popularizeze vehiculele electrice și a inclus acest obiectiv în Strategia de Mediu, dar și în proiectele Strategiei Energetice și Planului Național Integrat pentru Energie și Climă. Prevederile incluse în acestea presupun:

• reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră prin reducerea emisiilor de la transport;
• dezvoltate măsuri pentru creșterea electrificării infrastructurii de transport rutier și feroviar (eventual cuplate cu subvenții sau cu reducerea accizelor și/sau a TVA pentru automobilele electrice și hibride)
• creșterea consumului de energie electrică în sectorul transporturilor de 40 de ori în 2050, comparativ cu 2020.

Încurajăm sau descurajăm?

Unul din principalele instrumente prin care autoritățile pot încuraja cetățenii să cumpere mașini electrice este politica fiscală. În 2025, pentru importarea automobilelor electrice și de tip hibrid nu se percep accizele, ceea ce reduce semnificativ prețul acestora. Proprietarii achită accizele doar dacă automobilul are motor cu ardere internă. Acestea depind de volumul motorului și anul fabricării. De exemplu, dacă o persoană fizică va dori să importe un automobil din anul 2020 cu motor electric și preț de €20.000, aceasta va achita doar taxele vamale în mărime de €80. În cazul în care automobilul va avea același an al fabricării și preț, dar motor cu ardere internă cu o capacitate de 2000 cm2, proprietarul va achita €1.989 accize și €80 taxele vamale. 

La fel, proprietarii automobilelor electrice nu achită taxa pentru folosirea drumurilor. Unele bănci oferă condiții speciale preferențiale la achiziționarea mașinilor electrice în leasing. 

Anul viitor, situația s-ar putea schimba totuși. Legea 212/2023 ar putea „egala” mașinile electrice și cele de tip hibrid cu alte mijloace de transport în politica bugetar-fiscală. Astfel, urmează să fie anulate accizele pentru importarea automobilelor, în favoarea introducerii TVA de 20% din costul mijlocului de transport, inclusiv electric sau de tip hibrid. Astfel, cu cât mai mare va fi prețul autoturismului, cu atât mai mult va achita proprietarul taxa pe valoare adăugată. Volumul motorului nu va fi luat în considerare în procesul devamării. 

Unii antreprenori locali au criticat inițiativa. Bunăoară, Vasile Chirtoca, președintele DAAC Hermes SA, consideră că introducerea TVA-ului în locul accizei ar putea descuraja importul de automobile electrice. El consideră că taxele de import trebuie să fie proporționale cu performanța ecologică a mașinii.

Totodată, Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare Economie, a explicat că Guvernul pregătește în paralel un mecanism de acordare a unor reduceri de TVA, în funcție de cât de ecologic e automobilul. Detalii nu se cunosc deocamdată. 

Din 1 ianuarie 2026, va fi introdusă și taxa pentru folosirea drumurilor. Dacă în prezent această taxă este calculată în funcție de volumul motorului, de la anul proprietarii urmează să plătească proporțional masei totale a autovehiculului, de la 0,60 lei până la 1,80 lei per kg, ceea ce se aplică și pentru mașini electrice. Pe deoparte, toate mijloacele de transport uzează drumurile, deci toți trebuie să plătească. 

Apoi, taxa pe greutate este și un instrument bun pentru a preveni tendințele din alte state, cum ar fi SUA, de a procura automobile cât mai mari, care inevitabil afectează mai tare carosabilul, dar și agravează unele probleme inerente ale mașinilor electrice precum poluarea provocată de uzura cauciucurilor. Pe de altă parte, reducerea acestei taxe pentru mașini electrice, care oricum sunt în medie mai grele, ar putea încuraja mai multă lume să treacă la acest tip de transport. 

Începând cu 7 iunie 2024, în Republica Moldova, automobilele cu emisii zero de CO2 au trecut pe numere de înmatriculare de culoare verde. Autoritățile publice recunosc că e mai mult o chestie estetică: „plăcile cu numere de înmatriculare verzi vor fi un element distinctiv al autovehiculelor electrice, contribuind la o mai bună identificare a acestora în trafic și la promovarea mobilității durabile”.  

Cum rămâne cu infrastructura?

La fel, autoritățile planifică modificări legislative care ar permite dezvoltarea infrastructurii de alimentare a autovehiculelor electrice. De exemplu, Ministerul Energiei elaborează amendamente la Codul Funciar pentru a permite construirea stațiilor de alimentare pe terenuri agricole. În anul 2023 au fost introduse modificări în Legea 139/2018 cu privire la eficiența energetică, care impun Guvernului „stabilirea cerințelor minime privind integrarea infrastructurii de încărcare a autovehiculelor electrice în clădirile de locuit cu mai multe apartamente, atât în cele noi, cât și în cele supuse unei renovări majore, în clădirile publice și cele aferente sectorului de prestări servicii”. 

În prezent, infrastructura de încărcare a automobilelor electrice rămâne a fi slab dezvoltată. În lipsa unor stimulente semnificative din partea Guvernului, inițiativele vin din partea agenților economici, care instalează stații de alimentare pe teritoriul Moldovei, însă majoritatea doar în raza municipiului Chișinău. În anul 2025, pe teritoriul Moldovei activează puține companii private, specializate în furnizarea serviciilor legate de stațiile de alimentare pentru vehicule electrice. Cumulativ, pînă în februarie 2025, acestea au instalat sub 100 de unități în capitală, 10-15 în Cahul și în Bălți. În alte localități numărul acestora nu depășește 2-3 unități.

Ce putem învăța de la alte țări? 

Moldova încearcă să prindă din urmă țările mai dezvoltate la capitolul transport electric, dar avantajul e că putem învăța din experiența și practicile lor.

În Ucraina, statul oferă scutire de TVA pentru procurarea mașinilor electrice, atât de pe teritoriul țării, cât și la importarea acestora. Totodată, automobilele electrice au fost scutite de la achitarea taxei de drum până în 2022. 

În anul 2023, 20 de state europene propuneau diverse stimulente pentru achiziționarea mașinilor electrice. Șapte țări oferă scutirea sau reducerea impozitului pentru automobile. De exemplu, în România automobilele electrice sunt în continuare scutite de plata impozitului auto, iar proprietarii de mașini de tip hibrid plătesc 5% din valoarea impozitului pentru capacitatea cilindrică respectivă. În același timp, România plănuiește să aibă peste 30.000 de stații de încărcare electrică către anul 2026. 

Totuși, în cadrul acestui studiu vom pune accent pe exemplul Olandei, care poate fi considerată o țară-model în domeniul promovării utilizării transportului ecologic. 

Verde pentru Olanda

În 2023, Olanda avea înmatriculate 12 milioane de unități de transport. Dintre acestea – aproape 500 mii exclusiv electrice (4,1%) și 820 mii de tip hibrid (6,6%). 

În Olanda, fiecare vehicul importat, pe lângă TVA (21%) și taxe vamale (10%), este adițional supus taxei private pentru autoturisme și motociclete (bpm). Aceasta se calculează în dependență de nivelul emisiei de CO2 și se reduce lunar după înregistrare pe teritoriul Olandei conform tabelului de amortizare. Pentru anul 2024, ea variază de la €450 la €14.000 pentru autoturisme pe benzină sau motorină și de la €28 până la €4.000 pentru automobile de tip hibrid. Pentru importarea automobilelor electrice, taxa bpm nu se achită, ceea ce reprezintă o economie substanțială. Astfel, bpm ar reprezenta o alternativă pentru acciza aplicată în Republica Moldova. Însă, în Țările de Jos sunt aplicate ambele taxe—acciza și TVA—ca parte a politicii statului de a descuraja utilizarea automobilelor în favoarea transportului alternativ. 

Proprietarii de automobile electrice sau de tip hibrid au facilități și privind achitarea taxei pentru autovehicule (mrb), alternativa taxei pentru folosirea drumurilor aplicată în Republica Moldova. Mrb se achită trimestrial, iar valoarea acesteia depinde de tipul automobilului, tipul motorului, greutate și provincie. De exemplu, pentru un automobil înregistrat în Amsterdam, care circulă pe benzină și are o greutate de până la 1,350 kg, proprietarul va achita €190 trimestrial. Proprietarii mașinilor de tip hibrid beneficiază de reducere de 50%, iar automobile electrice sunt scutite de plata acestei taxe.

Încă un stimulent din partea statului e subvenția pentru mașini electrice pentru persoane fizice (SEPP). Valoarea acesteia constituie €2.950 pentru automobilele noi și €2.000 pentru cele rulate. De subvenție pot beneficia proprietarii automobilelor electrice cu o valoare de la €12.000 până la €45.000.

Țările de Jos înregistrează peste 120 mii de stații de alimentare electrice publice și semipublice, ceea ce reprezintă aproximativ 3 unități la fiecare km2. Prețul de alimentare în medie constituie €0,44/kWh, sau aproximativ 8,5 lei/kWh. 

În prezent, Guvernul Olandei obligă agenții economici să instaleze stații de alimentare la amenajarea locurilor de parcare. La construcția clădirilor comerciale noi, antreprenorul este obligat să asigure ca fiecare al cincilea loc de parcare să aibă conexiune la o stație de alimentare. În același timp, proprietarii de afaceri pot aplica pentru subvenții guvernamentale pentru dezvoltarea infrastructurii de alimentare electrică. 

Implementând aceste politici, Guvernul Olandei tinde să mărească numărul automobilelor electrice până la 1,9 milioane către anul 2030, și ca 100% din mașinile noi procurate să aibă zero emisii de CO2. Olanda vrea astfel să fie pregătită din timp pentru interzicerea vânzării automobilelor noi cu motoare termice la nivel de UE, care va intra în vigoare în 2035.  

Cum putem promova tranziția către mașinile electrice în Moldova?

• Introducerea și reevalurea stimulentelor fiscale pentru intensificarea importului de automobile electrice și hibride;
• Elaborarea unui plan privind alinierea cel puțin parțială la inițiativa UE privind reducerea treptată a vânzării automobilelor noi cu motor cu ardere internăpână în anul 2035;
• Acordarea facilităților fiscale antreprenorilor care instalează stații de încărcare pentru automobile electrice;
• Stabilirea unui parteneriat public-privat între autoritățile locale ale municipiilor Chișinău, Bălți și Cahul (în prima etapă) și companiile de instalare a stațiilor de încărcare pentru automobile electrice pe teritoriul parcărilor publice. Inițiativa se poate extinde în alte localități în funcție de analizele de piață și de solicitările venite din partea proprietarilor de automobile electrice;
• Oferirea unor subvenții de stat (posibil procentuale) pentru achiziționarea automobilelor electrice noi pe teritoriul Republicii Moldova.

Concluzii

Automobilele electrice vor înlocui treptat mașinile cu motor cu ardere internă – o tendință consfințită deja în legislația UE. Moldova va trebui și ea să se alinieze acestei tranziții și e important să facă acest lucru într-un mod inteligent. În Chișinău, scopul principal trebuie să rămână reducerea numărului de mașini și promovarea transportului public și a mobilității alternative.

În același timp, mașinile electrice oferă suficiente beneficii ca să fie parte a soluției. Un amestec potrivit de facilități fiscale și investiții infrastructură ar facilita considerabil tranziția către automobilele electrice. Firește, politica fiscală trebuie să fie bine țintită – străzile orașului nu sunt făcute pentru SUV-uri și mașini de teren, fie ele și electrice, așa că eventualele facilități nu trebuie să încurajeze cumpărarea de „tancuri” electrice. 

Dacă e să ne imaginăm optimist viitorul Chișinăului, acesta e un oraș cu o rețea bine dezvoltată de transport public modern și confortabil, cu infrastructura necesară pentru biciclete și alte moduri de transport alternativ, cu o planificare urbană care în genere reduce necesitatea deplasărilor regulate la distanțe mari. Și cu mai puține mașini – iar cele rămase să fie electrice. 

Autori: Natalia Marcoci, Igor Fomin

cpr.md

Articol elaborat în cadrul proiectului „Sustenabilitate și bună guvernanță pentru instituțiile publice și mediul de afaceri”, implementat de CPR cu susținerea Suediei.