Numărul benzinăriilor din Moldova a scăzut cu 20% în ultimul an. În același timp, unii jucători de pe piață vorbesc despre aproape jumătate din benzinăriile închise. Aceștia atribuie acest lucru reglementărilor stricte ale pieței și marjelor specifice extrem de inechitabile, care nu acoperă costurile retailerului. ANRE este conștientă de această problemă, dar continuă să creadă că există deja prea multe benzinării în Moldova. Ministrul Energiei recunoaște că reglementarea este proastă pentru piață, dar schimbările nu sunt încă posibile. Experții fac apel chiar și la procuratură pentru a afla a cui rea intenție ruinează mica afacere cu carburanți. BP a încercat să afle ce îi așteaptă pe consumatori în acest caz.
Ce s-a întâmplat?
În ultimele șase luni, piața carburanților din Moldova a suferit schimbări serioase, și nu în bine. Benzinăriile se închid și tot mai multe companii de carburanți înregistrează pierderi.
Potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică(ANRE), 60 de benzinării s-au închis în perioada martie 2022 – martie 2023. La sfârșitul lunii martie, numărul acestora era de 645. Ulterior, la sfârșitul lunii mai, s-a aflat că toate benzinăriile Tirex Petrol au fost închise – este vorba despre 80 de benzinării.
După cum a declarat pentru BP un participant la piață, care a insistat să rămână anonim, chiar și marile companii, inclusiv Rompetrol și Lukoil, se confruntă cu dificultăți, ca să nu mai vorbim de micii antreprenori care dețin 1-2 benzinării. Potrivit lui, aproximativ jumătate din benzinăriile din Moldova nu funcționează, iar majoritatea sunt situate în zonele rurale, în raioane.
Cu toate acestea, potrivit cifrelor oficiale, 140 din cele 705 benzinării care au funcționat anul trecut s-au închis, adică 20%.
Interlocutorul BP a declarat că Vento este următoarea pe lista de închidere. Compania însăși nu a răspuns la o solicitare de a comenta situația de pe piață și de a răspunde la câteva întrebări la momentul publicării.
Reamintim că, în anunțul de închidere a benzinăriilor, Tirex Petrol a dat vina pe mecanismul de reglementare a prețului carburanților, prin care ANRE stabilește prețuri maxime pentru benzină și motorină, care nu acoperă costurile companiei pentru funcționarea stațiilor și plata salariilor angajaților.
Poziția ANRE
La rândul său, autoritatea de reglementare nu și-a ascuns niciodată poziția privind benzinăriile: ANRE consideră că sunt prea multe pentru atâtea mașini și că, pentru a reduce costurile ridicate de funcționare a stațiilor, de care s-au plâns companiile de carburanți, ar trebui redus numărul de stații.
În același timp, pierderile suferite de vânzătorii de produse petroliere sunt un motiv de îngrijorare pentru ANRE – la urma urmei, aceștia plătesc taxe către autoritatea de reglementare în funcție de veniturile lor.
Ca urmare, ANRE a decis modificarea Metodologiei de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere, respectiv a mecanismului de calcul al marjei specifice pentru comercianții cu amănuntul de carburanți (în prezent 2,91 lei/litru). „Ca urmare a izbucnirii războiului din Ucraina, unele piețe externe tradiționale au devenit inaccesibile pentru importatorii moldoveni la achiziții și, cel mai important, au fost rupte lanțuri importante de aprovizionare cu produse petroliere. Acești doi factori principali au dus la o creștere semnificativă a costurilor de livrare a carburanților în țara noastră și au redus semnificativ atractivitatea prețului resursei pe unele piețe”, potrivit răspunsului ANRE către BP.
Agenția a adăugat că, din aceleași motive, autoritatea de reglementare a exclus anterior factorul de eficiență a pieței de 10% utilizat în calculele pentru produsele petroliere.
Acum au decis să ia în considerare și inflația, dar nu în proporție de 28,7% (media anuală), ci doar 10%. Întrebat de BP de ce ANRE a decis să limiteze rata inflației pentru calcul, autoritatea de reglementare a dat asigurări că „nu își asumă în niciun caz dreptul de a limita valoarea inflației, ci doar stabilește nivelul maxim anual de indexare pentru anumite marje comerciale”. Cu toate acestea, agenția nu a explicat de ce indexarea a fost limitată la zece procente în loc să ia în considerare rata reală a inflației. A fost aproape la fel ca în cazul indexării pensiilor – inflația este de aproape 30%, iar indexarea este de 15%, pentru că nu sunt bani pentru mai mult.
În același timp, agenția a adăugat că luarea în considerare a inflației în marjă nu înseamnă că aceasta va crește de la 1 iulie (de obicei, marja este stabilită pentru șase luni): „În prezent, este prematur să vorbim despre viitoarea decizie a ANRE, întrucât valoarea marjei specifice va fi calculată și stabilită prin analizarea totalității datelor referitoare la activitățile de import și angro și la activitățile de vânzare cu amănuntul a produselor petroliere”.
BP a solicitat ANRE să furnizeze calcule cu privire la ceea ce reprezintă marja comercială în cifre: cât reprezintă pe litru de combustibil costul de transport și depozitare a combustibilului, marja uzinei, costurile de asigurare, descărcarea și încărcarea combustibilului, costurile de vânzare cu amănuntul pe litru și profitul încorporat în marjă.
ANRE a subliniat faptul că, la stabilirea marjelor, costurile sunt determinate exclusiv la nivelul întregului sector și nu pe baza exemplului individual al fiecăruia dintre cei peste 80 de operatori activi. În această abordare, a spus agenția, nu ar fi corect să se detalieze nivelul exact al fiecărei componente individuale de cost, deoarece, în funcție de modelul de afaceri utilizat, un jucător de pe piață poate avea un element de cost care nu este tipic pentru un alt operator. „În mod obișnuit, costurile specifice variază considerabil între companii, fie în sus, fie în jos, ceea ce, cu o abordare comună a industriei pentru calcularea marjelor, permite compensarea costurilor între un element sau altul. De exemplu, în structura de costuri a unei companii care nu deține propriile benzinării, există o componentă semnificativă a costurilor de leasing operațional care asumă beneficiul locatorului. În timp ce în cazul unei companii care operează propriile stații, există o deducere a costurilor de amortizare a activului”, a subliniat ANRE.
Poziția participanților la piață
Participanții de pe piață nu sunt de acord cu această abordare. Aceștia au prezentat alte calcule. Potrivit interlocutorului BP, costurile unui comerciant cu amănuntul sunt formate din trei componente: achiziția de combustibil cu ridicata, costurile cu amănuntul și profitul. „Dacă luăm în calcul plățile către uzina producătoare, costul combustibilului importat înmulțit cu cursul de schimb, costul asigurărilor, transportul, lucrările de descărcare și încărcare, salariile angajaților stației de alimentare și alte cheltuieli pentru aceasta (chirie, amortizarea echipamentului, plata utilităților, taxe locale), marja minimă fără a lua în calcul profitul este de 3,62 lei pe litru și nu de 2,91 lei, cum este acum.
Asociația Investitorilor Străini (FIA) a semnalat în repetate rânduri marjele scăzute. La sfârșitul anului trecut, aceasta a trimis o scrisoare autorității de reglementare în care arăta care ar trebui să fie marja reală. „Având în vedere inflația de 33,9%, marja comercială ar trebui stabilită la 3,51 lei pe litru. În același timp, am dori să subliniem faptul că unele costuri din acest sector au depășit semnificativ acest nivel al inflației…”, se arată în scrisoare. De asemenea, Asociația a subliniat că la elaborarea formulei actuale a prețului marginal au fost luate în considerare costurile suportate în perioada 2016-2019, astfel încât componenta costurilor inițiale a fost subestimată la calcularea marjei. „Suntem conștienți de situația actuală dificilă de pe piața energetică și de impactul aferent asupra consumatorilor, dar acest lucru va permite sectorului să își continue operațiunile fără întreruperi și să asigure aprovizionarea pieței cu produsele petroliere necesare”, a argumentat FIA.
Între timp, disponibilitatea combustibilului, potrivit interlocutorului BP, s-a înrăutățit de multe ori, în special în satele izolate, unde nu se găsește nicio benzinărie pe o rază de 40 km, deoarece benzinăriile mici s-au închis. „Există impresia că ANRE acționează în interesul marilor companii, obligându-le pe cele mici să se închidă. Dar acest lucru nu este corect: oamenii au cheltuit bani și au pornit o mică afacere și voi o omorâți cu regulile voastre nedrepte”, s-a revoltat el.
Poziția Ministerului Energiei
Ministrul Energiei, Victor Parlicov, continuă să se opună reglementării stricte a pieței de carburanți. Potrivit acestuia, mecanismul de limitare a prețurilor care a fost introdus la vremea sa este o decizie politică. „Aceasta este o reacție a politicienilor pentru a preveni rapid creșterea necontrolată a prețurilor cu un instrument administrativ”, a precizat Parlicov.
Ministrul a subliniat că problema fundamentală este că, dacă piața este liberalizată, Consiliul Concurenței își poate îndeplini funcția de control al comportamentului companiilor, dar până acum acest lucru nu este posibil. Parlicov a spus că eșecul autorităților de a rezolva problema cu Consiliul Concurenței duce la faptul că avem în continuare o piață reglementată a produselor petroliere, iar unele companii încep să declare mari dificultăți financiare urmate de închidere.
Un alt motiv, în opinia sa, este marja, care pur și simplu nu poate fi stabilită corect: „Nu există o marjă corectă pe o piață concurențială. ANRE o stabilește cât de bine poate. Dacă agenția o stabilește prea mare, nu va avea niciun sens, iar dacă este prea mică, unele companii pur și simplu nu se vor încadra în ea și vor începe treptat să se retragă de pe piață. Ceea ce se întâmplă. Dar vorbim despre concentrarea pe piața cu amănuntul, care va crește, și nu despre aceeași concentrare pe piața angro”.
De asemenea, el a confirmat că „densitatea” benzinăriilor din Moldova este mai mare decât în regiune. Cu toate acestea, ministrul este sigur că este nevoie de o decizie – dacă vrem prețuri mici, avem nevoie de concurență și de mai puține stații care vor vinde mai mult combustibil. În acest fel, costurile unitare vor fi mai mici. Dar pentru aceasta este nevoie de o conectivitate normală și de calitatea drumurilor.
„Nu există niciun dezastru în Moldova. Dacă se elimină marja, va fi mai puțin rău. Pentru că la sate oamenii sunt gata să plătească cu 1-2 lei mai mult pe litru doar pentru a avea combustibil lângă ei. Nu cred că „a face plafonul unul pentru toți” este cea mai bună abordare”, a subliniat el.
Opinia expertului
Expertul economic Veaceslav Ioniță consideră că Procuratura ar trebui să se ocupe de acest caz, deoarece există o intenție răuvoitoare în interesul marilor companii, ceea ce duce la ruinarea nu a 1-2 persoane, dar a cel puțin 20% din piață, adică un prejudiciu material grav. „Dar în Moldova, cel care a furat un morcov este băgat la pușcărie, iar cel care a ruinat oamenii nu răspunde de nimic”, s-a indignat Ioniță. În opinia sa, actuala reglementare îngrozitoare a prețurilor este un lobby ascuns al monopoliștilor. „La costurile benzinăriilor regionale ar fi trebuit să se adauge minimum 70 de bani pe litru la costurile de transport – acest lucru este relevant mai ales pentru regiunea de nord”, a dat exemplu expertul.
El constată o lipsă de concurență, dar nici Consiliul Concurenței, nici comisia parlamentară competentă nu reacționează la acest lucru.
Ce se întâmplă cu consumatorul?
Între timp, consumatorul plătește combustibilul și se bucură când acesta se ieftinește. În același timp, calitatea acestuia lasă adesea de dorit – este diluat, insuficient umplut sau este turnat ca standard în loc de premium. Acest lucru a fost demonstrat de inspecțiile efectuate la benzinăriile deținute de patru companii producătoare de carburanți.
Consumatorului nu-i pasă de dificultățile din domeniul carburanților – majoritatea consideră că este una dintre cele mai profitabile afaceri. Dar ce va face consumatorul atunci când vor exista și mai puține benzinării, iar cea mai apropiată va fi la câteva zeci de kilometri distanță? Ceea ce trebuie făcut este să ceară ordine de la ANRE, dar dacă aceasta va putea face acest lucru este o mare întrebare.
De altfel, Ioniță este de părere că pe termen scurt consumatorul beneficiază de o reglementare strictă – prețurile sunt ținute, dar pe termen mediu va resimți lipsa de legalitate a monopoliștilor – aceștia își vor lua câștigurile.
