La 21 mai, la Chișinău va avea loc un eveniment numit generic Adunarea Națională „Moldova Europeană”. Este o inițiativă a actualei puteri din Republica Moldova, în particular a președintelui Maia Sandu, și ar urma să se desfășoare după modelul Marilor Adunări Naționale care au culminat cu proclamarea independenței Republicii Moldova, în 1991. De data aceasta, obiectivul este de a demonstra că majoritatea cetățenilor moldoveni își doresc ca Republica Moldova să se integreze în UE, cu atât mai mult cu cât manifestația ar urma să aibă loc cu doar câteva zile înainte de cel de al doilea summit al Comunității Politice Europene, ediția din acest an fiind găzduită de Republica Moldova.
Manifestația a fost anunțată în contextul în care Rusia se arată tot mai iritată de parcursul european al Republicii Moldova, iar filo-rușii din opoziția de la Chișinău își intensifică presiunile asupra guvernării pro-europene, încercând să exploateze nemulțumirea generată de crizele multiple prin care a trecut țara în ultimii ani, scrie veridica.ro.
Adunare Națională „Moldova Europeană”, un pariu riscant pentru guvernare
Maia Sandu a lansat inițiativa cu privire la adunarea națională „Moldova Europeană” la 10 aprilie. Această adunare ar trebui să fie, în opinia sa, un eveniment cu un pronunțat spirit civic și mai puțin unul care să servească drept tribună pentru diverse forțe politice. „Astăzi am lansat inițiativa de a convoca la Chișinău o adunare a cetățenilor la care să spunem lumii că noi suntem europeni și că aceasta e calea aleasă de noi. /…/ Să dăm răspuns celor care întreabă ce vor moldovenii. Un răspuns răspicat și clar. Să se audă vocea noastră, a celor mulți, vocea poporului nostru”, a declarat Maia Sandu.
Ea a subliniat că, în prezent, Republica Moldova se află într-un punct critic. „Ce facem acum va influența viețile noastre, ale copiilor noștri și ale copiilor copiilor noștri. Vin cu acest îndemn către toți cetățenii, pentru că în momentele cruciale deciziile mari nu se iau doar de politicieni. Deciziile mari se iau de oameni în Piața Marii Adunări Naționale. Acum e momentul să ne unim și să devenim împreună parte a familiei europene”, a spus Maia Sandu.
Contextul este unul important. Republica Moldova este, începând de anul trecut, ținta unui război hibrid lansat de Federația Rusă anul trecut, când au apărut și indicii că Moscova ar viza și militar țara. În plan intern, partidul oligarhului-fugar Ilan Șor, condamnat recent la 15 ani de închisoare pentru furtul a peste un milliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc, a organizat frecvent proteste și ar fi fost implicat într-un plan al FSB-ului privind o lovitură de stat în Republica Moldova. Toate aceste acțiuni vizează puterea pro-europeană din Republica Moldova și, implicit, revenirea la așa-numitul vector-estic, promovat, atunci când se aflau la putere, de formațiuni filo-ruse de stânga care își doreau o mai mare apropiere de Moscova.
Inițiativa Maiei Sandu reprezintă un pariu riscant. În primul rând, s-ar putea să le amintească unor critici ai actualei puteri din Republica Moldova de mitingurile organizate altădată de fostul președinte communist, Vladimir Voronin, sau de controversatul politician și om de afaceri care condus statul din umbră timp de câțiva ani, Vladimir Plahotniuc. Aceștia obișnuiau să organizeze mitinguri la care să aducă în mod organizat angajații unor instituții publice, amenințați cu diverse sancțiuni în caz de refuz. Pentru a evita criticile nefondate și acuzațiile că procedează la fel ca Voronin și Plahotniuc, actuala putere de la Chișinău va trebui să fie foarte prudentă și să evite utilizarea resurselor administrative.
În al doilea rând, evenimentul va trebui organizat foarte bine, inclusiv în ceea ce privește transportul cetățenilor, astfel încât la el să participe un număr considerabil de persoane, pentru că doar în astfel ar putea căpăta această adunare amploarea celor „naționale”; o prezență redusă la această manifestație ar fi cu siguranță exploatată de propaganda anti-europeană și opoziția filo-rusă.
Adunarea Națională „Moldova Europeană” ar urma să aibă loc cu doar câteva zile înainte de cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, o platformă de discuții privind viitorul Europei, inițiată de președintele francez Emmanuel Macron după ce Rusia a invadat la scară largă Ucraina. Comunitatea Politică Europeană reunește cele 27 de state membre UE, 17 state europene care nu fac parte din Uniune (majoritatea își doresc însă acest lucru și se află în diferite stadii de discuții cu Bruxellesul), precum și președinții Comisiei și Consiliului European.
Summitul Comunității Politice Europene care va avea loc la 1 iunie în Republica Moldova ar trebui să reconfirme mesajul instituțiilor UE transmis și cu alte ocazii: Republica Moldova este un stat european și are tot dreptul să devină membru al UE. Bineînțeles, după ce va întruni condițiile necesare.
Rusia, tot mai iritată de parcursul european al Republicii Moldova
Această apropiere fără precedent a Chișinăului de Buxelles, mai ales începând cu 23 iunie 2022, când a obținut statutul de stat candidat la UE, pare să irite tot mai mult Federația Rusă. Poate și din cauză că mai multe încercări ale Moscovei de a readuce Chișinăul în sfera sa de influență au eșuat până acum. A eșuat și șantajul energetic din sezonul rece, pentru că Republica Moldova a reușit să treacă cu bine de această iarnă cu ajutorul statelor occidentale, inclusiv a României. Eu eșuat, totodată, și încercările de a da jos actuala putere în frunte cu Maia Sandu și de a o înlocui cu partide proruse de genul celui condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Par să fi eșuat, de asemenea, și încercările de a bloca reforma justiției cu ajutorul unor interpuși ca Ilan Șor sau Vlad Plahotniuc pentru a provoca și mai multă incertitudine în societate.
Relațiile tot mai tensionate dintre Chișinău și Moscova au culminat de curând cu un nou scandal diplomatic. Un angajat al Amabasadei Federatației Ruse la Chișinău a fost expulzat din Republica Moldova, pe 19 aprilie, după ce a fost implicat într-un conflict cu poliția de frontieră la Aeroportul din Chișinău.
În replică, autoritățile de la Moscova l-au expulzat pe un angajat al Ambasadei Republicii Moldova la Moscova și i-au declarat persona non grata pe teritoriul Rusiei pe ministrul moldovean de Interne, Ana Revenco, și pe deputații Partidului Acțiune și Solidaritate Oazu Nantoi, Olesea Stamate și Lilian Carp, ca urmare a „declarațiilor antirusești și acțiunilor ostile ale Chișinăului”.
La rândul său, Maia Sandu a acuzat Moscova că „nu respectă suveranitatea și integritatea Republicii Moldova”. „Moscova încearcă se destabilizeze situația în RM pentru a împiedica aceste transformări pe care vrem să le facem, parcursul nostru european, pentru că Moscovei îi convine ca în Moldova să fie haos, să fie corupție, sărăcie, să fie guvernări pe care le poate cumpăra și controla. Doar așa își poate promova interesele. Noi vrem altceva, o țară liberă, să construim aici bunăstare și să ne consolidăm instituțiile ca să apere cetățenii”, a declarat Maia Sandu.
UE își consolidează prezența la Chișinău cu o nouă misiune, condusă de un diplomat român
Pe fundalul acestor tensiuni tot mai pronunțate între Chișinău și Moscova, Uniunea Europeană a anunțat, la 24 aprilie, instituirea unei misiuni civile de asistență în Republica Moldova. Unul din obiectivele-cheie ale misiunii va fi consolidarea securității acestui stat, inclusiv securității cibernetice, dar și contracararea dezinformării și a ingerințelor străine. „Întrucât Republica Moldova este una dintre țările cele mai afectate de consecințele invadării ilegale a Ucrainei de către Rusia, asistăm la continuarea și intensificarea tentativelor Rusiei de a destabiliza această țară prin acțiuni hibride. Astăzi sporim sprijinul acordat de UE Republicii Moldova în vederea protejării securității, a integrității teritoriale și a suveranității acesteia. Desfășurarea acestei noi misiuni constituie un nou semn politic important al sprijinului UE în circumstanțele dificile actuale”, a declarat Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate al UE, Josep Borrell.
Șef al acestei misiuni a fost ales actualul ambasador al României la Vilnius, Cosmin Dinescu.
Misiunea, „desfășurată sub egida Politicii de Securitate şi Apărare Comună a Uniunii Europene, este prima misiune civilă a UE în Republica Moldova și constituie o reușită a implicării constante și insistente a României și a MAE pentru creșterea profilului Republicii Moldova pe agenda Uniunii și consolidarea securității și rezilienței acestei țări”, a subliniat ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu.
Opțiunea europeană pentru un diplomat român nu are cum să fie pe placul Moscovei sau al filo-rușilor de la Chișinău, care prezintă România ca pe un soi de sursă a tuturor relelor în încercarea de a ancora teritoriul din stânga Prutului în așa-numita „lume rusă”. Aceste eforturi includ, printre altele, promovarea teoriilor moldovenismului și a mitului privind „jandarmul român”, asocierea României moderne cu fascismul, acuzațiile nefondate din epoca Voronin privind instrumentarea unei lovituri de stat la Chișinău de către România sau mai recentele narațiuni de propagandă privind intențiile României de a ataca regiunea separatistă transnistreană sau/și de a forța unirea cu Republica Moldova. Evident că sunt trecute sub tăcere faptul că România a susținut de la bun început suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, a sprijinit-o atât prin programe pe termen mediu și lung cât și prin ajutorul oferit în momentele de criză și a făcut constant lobby pentru Chișinău pe lângă partenerii săi europeni.
Moldova și-a accelerat apropierea de UE, dar doar o victorie a Ucrainei în război îi poate asigura desprinderea din orbita Rusiei
Maia Sandu și PAS au venit la putere cu un mesaj ferm pro-european, care le-a adus un număr de voturi fără precedent pentru un politician/partid de dreapta din Republica Moldova. Înaintea lor, peisajul politic din Republica Moldova a fost dominat, începând cu așa-numita Revoluție Twitter din aprilie 2009, de formațiuni cu un discurs pro-european (care, e drept, nu s-a regăsit de fiecare dată și în modul în care au înțeles să guverneze).
Pe parcursul celor 11 luni de când Republica Moldova a obținut statutul de țară candidat la UE, procesul de îndepărtare de Rusia s-a accelerat, în pofida unor tentative constante ale Moscovei de a împiedica apropierea Chișinăului de Occident. În acest context, adunarea națională „Moldova Europeană” din 21 mai, deopotrivă cu summitul Comunității Europene din 1 iunie, ar urma să consolideze și mai mult parcursul european al Republicii Moldova. Parcurs, care, trebuie spus, mai depinde încă de succesul armatei ucrainene pe câmpul de luptă împotriva trupelor ruse invadatoare.
