Ramura de producere şi procesare a laptelui din ţară a încheiat anul 2022, un an dificil, marcat concomitent de câteva crize, prin reducerea volumului de producţie în sectorul zootehnic cu 12,1% şi creşterea preţurilor la lactate la nivelul de 10%. Moldova continuă să importe o treime din cantitatea de produse lactate necesară pentru a asigura consumul intern, totuşi industria de procesare reuşeşte să asigure în totalitate poziţiile tarifare de bază, adică lapte, chefir, brânză de vaci şi frişcă. Sustenabilitatea sectorului de procesare, în primul rând al liderilor săi permanenţi, rămâne a fi un factor de stabilizare a pieţei lactatelor rămase blocate în zona de turbulenţe. 

Piaţa de producere a laptelui se distinge printr-o structură destul de complexă. Aceasta include sectorul zootehnic de producere a laptelui, sectorul de procesare a laptelui, infrastructura de comercializare. Starea fiecărui sector are impact asupra situaţiei în celelalte, lucru care devine mai pregnant în special în perioadele dificile. În pofida unei animări relative a sectorului de producere a materiei prime, dificultăţile pentru ramura producerii și procesării laptelui din Moldova încă nu s-au încheiat, scrie unimedia.info.

Sectorul zootehnic pentru producerea laptelui, în aşteptare de schimbări

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, efectivul de vaci din Moldova s-a majorat în 2022 cu 2,3% – până la 69 400 de capete. Creșterea s-a produs din contul gospodarilor de fermieri care şi-au majorat efectivul de bovine cu 92,7% – până la 11 700 de capete. La sfârşitul lui martie, vice-premierul, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare Vladimir Bolea a prezentat în cadrul întrevederii cu Asociaţia fermierilor producători de lapte nişte date şi mai noi. Potrivit oficialului, în ţară sunt peste 220 de fermele zootehnice de bovine pentru producerea laptelui cu un efectiv de aproape 14 mii de vaci.

Acum doi ani, Guvernul a început subvenţionarea sectorului zootehnic de producere a laptelui. Fermierii beneficiază de la 5 la 7,5 mii de lei per cap de bovină. Din anul curent, la solicitarea fermierilor, a fost luată decizia de a modifica mecanismul: subvențiile vor fi calculate pentru 1 kg de lapte predat în baza facturilor prezentate şi per cap de junincă până la prima fătare.

Banca Mondială intenţionează să acorde Moldovei $25 mln pentru modernizarea, restructurarea şi extinderea exploatațiilor zootehnice. În plus, ramura este susţinută în continuare de ţările UE. Cehia, de exemplu, deja de mai mulţi ani oferă mijloace pentru a ajuta fermierii producători de lapte de la nordul Moldovei unde sunt obţinute peste 50% din laptele materie primă.

În urma tuturor eforturilor întreprinse, fermierii au devenit interesaţi să dezvolte sectorul zootehnic de producere a laptelui. Astfel, în anul trecut, ei au sporit volumele de producere a laptelui materie primă cu aproape 13,2%. Totuşi declinul sectorului n-a putut fi stopat. Pe parcursul anului 2022, în Moldova au fost produse 264,9 mii tone de lapte materie primă, pe când în anul precedent indicatorul respectiv era de 295,3 mii tone. Respectiv, industria de procesare a laptelui se vede nevoită să-și desfășoare activitatea în condițiile unei penurii acute de materie primă.

Procesarea laptelui: urmând strategia liderului

Sectorul de procesare a laptelui este, fără a exagera, tocmai segmentul pieței lactatelor din Moldova care se dezvoltă cel mai activ. Avansarea lui a fost determinată inițial de situația creată după anul 1991 când în țară au început să dispară fermele de lapte devenite nerentabile, iar ulterior de concurența tot mai acerbă cu furnizorii din țările unde volumele de producere sunt mai mari și prețurile, în consecință, sunt mai mici.

Regulile și tendințele în materie de transformări erau dictate de către companiile JLC și Incomlac. Aceste întreprinderi au fost primele care au conştientizat că dacă vor continua să activeze utilizând 20-25% din capacităţi din cauza insuficienței drastice de materie primă și vor suporta pierderi de producere din cauza că au în dotare echipamente care se învechesc constant ar putea intra în faliment, astfel că au inițiat niște schimbări radicale: s-au pronunțat pentru implementarea sistemului HACCP (Sistemul de Analiză a Riscurilor în Punctele Critice de Control) și a ISO 22000, în plus, au lansat reutilarea și modernizarea proceselor de producere.

Următorul pas a fost crearea punctelor de colectare a laptelui de la persoanele particulare care au devenit furnizorii principali de materie primă pentru industria de procesare. Întreprindere de producere a lactatelor asigurau, din cont propriu, utilarea și reutilarea acestor exploataţii zootehnice în conformitate cu standardele și rigorile moderne. În acest mod ei ținteau de fapt două obiective: beneficiau doar de materie primă de calitate și le ofereau locuitorilor din mediul rural posibilitatea să crească în gospodării vaci în calitate de sursă de venituri. Este de remarcat că aceste eforturi ale agenților economici totuşi nu erau susținute în niciun fel de către stat.

De menționat că JLC și în prezent are cel mai mare număr de puncte de colectare a laptelui materie primă: 150. Ceilalți producători de lactate au mai puține astfel de puncte: de la 30 la 130. Anume pentru că dispune de o bază de materie primă liderul din ramură poate fabrica produsele doar din materie primă naturală şi de calitate.

Preţurile angro pentru laptele de la ferme variază în limita a 7,9-8,5 lei/kg, iar de la persoanele particulare acesta este achiziţionat cu 5,5-6,5 lei/kg. Acestea sunt prețurile aplicate pentru laptele cu un conţinut de grăsime de cel puţin 3,5%. Dacă conținutul de grăsime este mai înalt, respectiv, și prețul de achiziție este mai mare.

Prin modernizare și controlul calității la nivelul standardelor europene, compania JLC a putut impune pe piață și o altă tendință: cea de diversificare a sortimentului de produse. Compania a fost prima care a lansat producerea unor tipuri de lactate care anterior erau disponibile în magazine doar de la producătorii de peste hotare. De altfel, produsele noi lansate nu rămâneau în urmă de cele de import la capitolul conformitatea tuturor normelor și cerințelor.

Top 8 producători de lapte în RM după volumele de produse fabricate

• JLC
• Incomlac
• Alba
• MilkMark
• Lactis
• Sana
• Lapmol
• Inlac

În 2022, potrivit datelor oficiale, în țară activau 41 de entități care produceau lactate. Dintre aceștia 10% sunt întreprinderi mici, iar restul sunt întreprinderi mari, care asigură 90% din volumul pieții. Doar că în martie curent unul din acești producători, Fabrica de Brânzeturi din Cahul, a cedat: agentul economic n-a putut face faţă dificultăților generate de concurența tot mai acerbă cu producătorii de peste hotare.

Pe parcursul ultimilor șapte ani, importurile de produse lactate au crescut cu 20-22% anual, totuși majorarea a avut loc, în temei, din contul cașcavalurilor, înghețatei și untului. În Moldova, pur și simplu, nu avem suficientă materie primă pentru a fabrica cantitățile necesare de aceste produse. Bunăoară, pentru a produce 1 kg de unt este nevoie de 24 kg de lapte. La noi în țară consumul de unt constituie 6 mii de tone, pe când sunt produse doar 3 mii de tone. Restul suntem nevoiţi să le achiziţionăm de peste hotare.

Ori avem nevoie să importăm lapte în calitate de materie primă pentru a acoperi necesarul propriu de procesare. Anul trecut astfel de achiziţii erau efectuate preponderent din Ucraina. Importurile din România nu erau convenabile din cauza că în ţara vecină, în contextul reanimării sectorului HoReCа, a început să sporească cererea pentru lapte în calitate de materie primă şi, respectiv, au început să crească şi preţurile la acest produs. Din cele 5 mii de tone stabilite pentru Moldova în calitate de cotă pentru livrările în UE, compania Incomlac a optat pentru 1,6 mii, Lactalis-Alba a ales să asigure şi mai puţin, restul cotei rămânând nevalorificată. Totodată, din Ucraina, potrivit datelor de care dispun experţii în domeniu, Lactalis-Alba şi Lactis importau materie primă de lapte în volum de 200 de tone pe lună. JLC a achiziţionat de la vecinul din est 8,1 mii tone de materie primă, iar Incomlac a importat 4,8 mii.

Evoluția modificării structurii resurselor pentru producerea laptelui în RM (mii. tone)

Sursa: Asociația „Lapte”

Totuși, consumatorul autohton este asigurat cu lapte integral și produse acidolactice în totalitate din contul materiei prime moldovenești. Astfel, doar consumul şi utilizarea laptelui în alte scopuri constituie în Moldova ceva mai puţin de 60 de mii de tone pe an, respectiv astăzi obiectivul de bază al procesatorilor este să contribuie la revenirea consumului de lapte la volumele recomandate de normele pentru o alimentaţie sănătoasă.

Prin încercări spre noi oportunităţi

Pentru a asigura alimentaţia sănătoasă a locuitorilor, în Moldova urmează să fie produse anual cca 2 mil. tone de lapte (adică 214 kg per capita). Totuşi în prezent acest indicator este de doar 180 kg.

Reducerea consumului a fost determinată, în primul rând, de exodul populaţiei active din ţară şi micşorarea capacităţii de cumpărare a moldovenilor. În plus, un anumit rol are şi impactul negativ al deprinderilor sociale. Astfel, o treime din locuitorii țării optează pentru produsele de casă în detrimentul celor industriale, fiind convinși că „de casă e mai gustos”. Totuși axioma valabilă, bunăoară, pentru cartofii prăjiți, nu funcționează în cazul laptelui care necesită prelucrare sanitară și păstrare la nivelul rigorilor de calitate. Acest lucru este confirmat și de statisticile privind cazurile de intoxicare cu produse lactate necertificate.

Branduri de produse lactate în RM după nivelul de consum (%)

1. Produse de casă 33,6
2. JLC 27,6
3. Căsuța Mea 24
4. Alba 18,1
5. Sana 15,2
6. President 14
7. Incomlac 10
8. Latti 9
9. MilkMark 7,1
10. Lactis 4,6
11. Lacta*** 3,9
12. Albalac 3,4
13. Inlac 2,9
14. Florești*** 1,8
15. LapMol 1,7
16. Ferma cu Origini 1,5
17. Prodlacta 1,2
18. Lactel 1,2

Sursa: compania iData.

Remarcă: sociologii le-au propus respondenților să numească 5 branduri de produse lactate pe care ei le consumă cel mai des. Datele obținute sunt prezentate în % în raport cu numărul total al consumatorilor de produse lactate. Uneori respondenții încurcau brandurile, astfel că răspunsurile respective sunt marcate cu ***.

Pentru a schimba starea de lucruri sunt necesare mai multe acțiuni, de la cele de educare și sensibilizare la cele de gestionare și organizare, totuși în condițiile existente toate aceste aspirații rămân doar la nivelul de planuri pentru viitor. În schimb, companiile de procesare a laptelui acționează deja acum, fabricând produse atractive, delicioase și inofensive.

Rețelele de comerț încearcă să-şi umple rafturile cu lapte de import, totuși, 87% din moldoveni, potrivit constatărilor companiei sociologice iData, optează pentru lactatele autohtone în detrimentul celor de peste hotare. Iar acest lucru confirmă încă o dată nivelul bun al sectorului național al industriei procesatoare.

Dezvoltarea acestui sector are loc nu grație, ci în pofida condițiilor existente. În plus, pe parcursul ultimilor ani presiune asupra sectorului au pus inclusiv câteva crize care au împins preţurile şi mai sus. Totuşi, aşa cum arată totalurile anului 2022, sectorul a fabricat 88 638,2 tone de produse lactate, adică doar cu 7% mai puțin decât în 2021. De altfel, sectorul de procesare a laptelui se bazează pe câţiva factori care îi asigură sustenabilitatea şi îl ajută să reziste numeroaselor provocări: nivelul de calitate, tradiţiile de modernizare, un lider puternic şi aspiraţia de a deveni mai buni.

unimedia.info