Joi, 28 Mai 2020 12:09

Dincolo de prognoze. Ce arată statisticile

covid19 2S-au făcut mai multe prognoze privind evoluţia economiei după pandemie. Previziuni relativ optimiste, dacă e să considerăm o cădere cu 3 la sută optimistă, dar şi pesimiste. Se vor confirma? Nu se vor confirma? Mai există multe semne de întrebare: cât va dura pandemia? Va fi al doilea val, nu va fi? Multă incertitudine deocamdată, scrie capital.market.md.

Ce arată, însă, statisticile oficiale. Este clar că cifrele pe care le regăsim în ele sunt doar primele semne ale crizei economice şi financiare care o să vină. Mai ales că cifrele cuprind doar primul trimestru sau primele patru luni ale anului, când virusul abia începea să facă ravagii.

Ne vom referi doar la câteva domenii ca, de exemplu, comerţul exterior, industria, agricultura, creditarea, transferurile de peste hotare în favoarea persoanelor fizice. Aşadar, ce arată statisticile? Ce tendinţe se prefigurează?

Biroul Naţional de Statistică anunţă că în luna martie exporturile de mărfuri din Republica Moldova au scăzut cu 18,3 la sută faţă de perioadă respectivă a anului precedent, iar importurile cu 6,1 la sută faţă de 2019. Oprirea economiilor şi închiderea hotarelor pe vreme de pandemie şi-a arătat efectele deja în prima lună în care guvernele au declarat stare de urgenţă.

În ianuarie-martie 2020, exporturile de mărfuri au totalizat 675,0 milioane dolari SUA, volum inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2019 cu 7,9 la sută, iar importurile de mărfuri au constituit 1365,8 milioane dolari SUA, volum superior celui înregistrat în primele trei luni ale anului trecut.

Exporturile de mărfuri din Republica Moldova destinate ţărilor Uniunii Europene au scăzut cu 2,5 la sută faţă de primul trimestru 2019, deţinând o cotă de 66,3 la sută în total exporturi. Exporturile de mărfuri către ţările CSI s-au micşorat cu 7,1 la sută, comparativ cu primele trei luni ale anului trecut. Pe de altă parte, importurile de mărfuri din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 647,7 milioane dolari SUA, cu 1,4 la sută mai mult faţă de primul trimestru 2019, iar importurile din ţările CSI au scăzut cu 6,9 la sută, până la o valoare de 341,6 milioane dolari SUA.

Care sunt perspectivele? Deocamdată, incerte. Experţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare apreciază în ultimul său raport „Perspectivele dezvoltării regionale” că incertitudinea sporită, agravată de volatilitatea pieţelor financiare, va duce la scăderea exporturilor şi la amânarea proiectelor de investiţii din sectorul privat. “Cererea mai slabă a partenerilor comerciali va scădea exporturile moldoveneşti, în special din zona de liber schimb care este bine integrată în lanţurile globale de aprovizionare. Aceasta va fi agravată de o scădere probabilă a remitenţelor, care va afecta veniturile disponibile”, se arată în raport.

Expertul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Sergiu Gaibu, constată într-o analiză amplă că în criza din 2008, remitenţele au suferit o scădere de 29 la sută, iar exporturile – cu 19,6 la sută (2009 faţă de 2008).

„Scăderea exporturilor va afecta majoritatea ramurilor de bază: industria auto-motive, cerealierele, vinurile, textilele, farmaceutica, iar lista poate continua”, remarcă economistul Veaceslav Ioniţă.

În opinia sa, este prematur să facem prognoze, dar totuşi, în cel mai bun caz exporturile se vor reduce cu 300 de milioane de dolari, până la nivelul anului 2013. Două crize, cea din 2015-2016 şi cea din 2020, împreună cu lipsa oricărei viziuni de dezvoltare a ţării, au băgat exporturile moldoveneşti în cea mai profundă stagnare, care durează deja 10 ani.

Un alt domeniu afectat este industria, lucru previzibil în condiţiile de oprire a economiei. Statisticile oficiale arată că în luna martie 2020, producţia industrială s-a micşorat faţă de luna corespunzătoare a anului precedent cu 10,5 la sută, ca urmare a descreşterii producţiei industriale, în industria extractivă cu 20,9 la sută, în industria prelucrătoare – cu 8,7 la sută şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – cu 16 la sută. Consumul de energie electrică şi gaze era de aşteptat să scadă, în situaţia în care am avut o iarnă cu temperaturi peste medie şi o primăvară caldă.

Turismul a avut mult de suferit din cauza limitării circulaţiei şi o incertitudine privind deschiderea hotarelor pentru a pleca la mare sau la munte. Deja în primul trimestru „mişcarea” turiştilor şi excursioniştilor spre destinaţiile turistice a fost mult limitată. O demonstrează şi datele Biroului Naţional de Statistică. Potrivit acestuia, în ianuarie-martie 2020, agenţiile de turism şi operatorii de turism au acordat cu 28,3 la sută mai puţine servicii turistice decât în perioada corespunzătoare a anului precedent. Iar numărul străinilor care au vizitat R. Moldova prin intermediul companiilor de turism în ianuarie-martie a scăzut aproape la jumătate – cu 45,4 la sută. Nu au fost făcute publice date pentru luna aprilie, dar, probabil, nici BNS nu o să aibă ce să arate.

Pe fondul stopării turismului, Parlamentul a aprobat un proiect de lege care prevede extinderea, de la 14 la 540 de zile, a termenului de restituire a plăţilor pentru pachetele turistice, în cazul rezilierii contractelor înainte de începerea călătoriei. Potrivit autorilor proiectului, măsura propusă va oferi agenţilor economici din sectorul turismului emiţător, afectaţi de criza COVID-19, posibilitatea de a-şi onora obligaţiile contractuale, inclusiv de restituire a plăţilor pentru clienţii care au solicitat sau vor solicita acest fapt. Aceasta urmează a fi aplicată doar pentru contractele încheiate în perioada octombrie 2019 – 17 martie 2020 când a fost instituită starea de urgenţă.

În octombrie 2019 – martie 2020, companiile locale de turism au avut încasări pentru pachete turistice achitate parţial sau complet pentru circa 25 mii de clienţi, în valoare de aproape 5 milioane de euro. Totodată, transferurile externe realizate de către companiile turistice în aceeaşi perioadă pentru aceste pachete turistice au depăşit suma de 6 milioane de euro.

Şi agricultura va avea de suferit în urma secetei şi aproape lipsei de precipitaţii în perioada de iarnă, însă nu au fost făcute publice deocamdată evaluări sau statistici privind evoluţia din agricultură.

După doi ani de creştere continuă, în luna aprilie 2020, portofoliul de credite din sistemul bancar al Republicii Moldova a înregistrat o scădere de 640 de milioane de lei. Trebuie de menţionat că, în primul trimestru al anului 2020, portofoliul de credite din sistemul bancar a înregistrat cea mai mare creştere din ultimii cinci ani, de 1,6 miliarde de lei, mai mult decât creşterea anuală din 2018- 2019, constată economistul Veaceslav Ioniţă.

Pentru prima dată în ultimii patru ani au scăzut şi creditele oferite de către bănci persoanelor fizice, cu 76 milioane de lei sau cu 0,5%. În cea mai mare parte, portofoliul de credite pentru persoanele fizice s-a redus din cauza micşorării creditelor de consum. Scăderea se datorează faptului că majoritatea centrelor comerciale au fost închise din cauza carantinei.

Portofoliul de credite din sistemul bancar oferit persoanelor juridice s-a redus într-o singură lună cu 2 la sută sau cu 567 de milioane de lei. Mai mult de jumătate din această reducere se datorează comerţului, care este direct determinat de faptul că unităţile de comerţ în cea mai mare parte au fost închise în ultima perioadă, constată economistul.

Cum era de aşteptat, în timpul pandemiei sunt transferate mai puţine mijloace băneşti de peste hotare. Banca Naţională a Moldovei a anunţat că în luna aprilie 2020, prin intermediul băncilor au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice sume băneşti în valoare de 92,06 milioane de dolari, cu 11,6 la sută mai puţin decât în perioada similară a anului precedent.

BNM notează că „în aprilie 2020, comparativ cu perioada similară a anului precedent, fluctuaţiile cursului de schimb al valutelor faţă de dolarul SUA au contribuit cu 0,5 puncte procentuale la scăderea valorii transferurilor din străinătate în favoarea persoanelor fizice, însă, de facto (eliminându-se efectul cursului de schimb prin recalcularea sumelor la cursul perioadei respective a anului precedent), a fost înregistrată o scădere a volumului transferurilor cu 11,0 la sută”.

Şi acesta abia e începutul crizei ce se va declanşa în toate domeniile la care am făcut referire. Vom reveni peste câteva luni la statistici pentru a vedea în ce măsură se confirmă prognozele lansate de autorităţile statului, instituţiile financiare internaţio­nale sau experţi. Până atunci, prima pe ordinea de zi este oprirea pandemiei şi repornirea cât mai rapidă a economiei.

Vlad Bercu

capital.market.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика