Pe cea mai mare piață de flori (str. Bănulescu Bodoni) apar tot mai multe flori moldovenești care reușesc să înlăture concurența celor importate, produse în cadrul licitațiilor de flori din Amsterdam (Olanda).
În câteva buticuri își realizează vânzări însăși producătorii. Însă, floriștii sunt persoane timide care, fie nu doresc să povestească despre afacerile lor, fie o fac fără tragere de inimă. Totuși, am reușit să discutăm cu unul din ei.
Co-proprietarul gospodăriei țărănești din satul Bardar, raionul Ialoveli, Tamara și-a dedicat 20 de ani din viață floriculturii. Tot aici e implicat și soțul ei. O seră mică construită dintr-un carcas de lemn acoperit cu o peliculă e situată în grădina casei (aria totală a suprafeței, ce include casa, este de 10 acri). Familia reușește să-și dezvolte afacerea individual, fără a angaja alți lucrători, deși este ocupată de dimineață până seară. În afară de lucrul în seră, Tamara o dată în două zile își vinde flori în butic. O înlocuiesc realizatorii care lucrează noaptea. În activitatea dată sunt implicate și rudele Tamarei, care sunt proprietarii altor sere. Iar fratele ei a creat prima din Moldova afacere privată de creștere a lalelelor.
Tamara, deși a absolvit facultatea de contabilitate, a devenit florist, asimilând toate particularitățile de creștere a acestor plante frumoase. Totuși, prima specializare a ajutat-o să ducă evidența contabilă gospodăriei țărănești individual. Ea afirmă că florile pot fi vândute pe tot parcursul anului. Doar că iarna acestea necesită mai multe cheltuieli. Astfel, pentru ca prețurile de iarnă să nu fie prea ridicate, costul inițial este calculat în baza cheltuielilor anuale. Iarna aici sunt crescute lalele, garofițe, alstromerii (care seamănă cu lalele de diferite culori).
De exemplu, alstromeriile nu-și scimbă prețul atât iarna, cât și vara – 15-20 lei bucata (răsăduri sunt din Olanda). Cel mai mult variază prețuri pentru lalele. În prezent, când acestea înfloresc în zone deschise, ele se vând câte 5-7 lei bucata, iarna – câte 15-20 lei. Însă totul depinde de soiul și calitatea produsului. Lalelele creează, de obicei, cele mai multe probleme.
În ultimul timp floriștii naționali tot mai mult preferă cepe de lalele olandeze, pe care le procură de la importatori locali pentru 4-10 lei bucata sau chiar și mai scump. Soiurile moldovenești includ doar pe cele roșii, care sunt destul de simple și, respectiv, mai rar cerute. Clienții mereu doresc ceva mai original.
- Cel mai dificil e să ghicești care va fi soiul și culoarea lalelelor care va fi cea mai cerută pe piață, - afirmă Tamara. – Totul depinde de culoarea recent intrată în modă. Când designerii propuneau haine galbene, lalele galbene erau vândute în primul rând. Mereu tindem să producem soiuri noi, însă ceea ce se vinde anul curent poate să nu mai fie cerut în viitor. Apropo, lalelele anului dat deja se termină.
Consumatorii iubesc flori de sezon. Unii floriști cresc în sere ghiocei – mari și frumoși – din cepe olandeze. Mi-a venit și mie ideea să le plantez, însă în acest caz aș fi fost nevoită să construiesc încă o seră mică. Nu mai vreau să investesc bani.
Dacă a venit timpul narciselor, acestea se vând cel mai bine. Cum apar crini, clienții își orientează preferințele asupra lor. Crinii mei cresc afară. Par a fi o plantă simplă, care se dezvoltă repede, dar, când am plantat rădăcini, în al doilea an erau puține și doar în al treilea s-au răspândit. După vor apărea bujori. La sfârșitul lunii mai va înflori eustoma (trandafir irlandez) și se va ține până la sfârșitul lunii noiembrie (răsad pentru ea este, la fel, din Olanda). Deoarece acestea sunt flori ce preferă căldura, nu pot fi crescute iarna. Vara vor apărea romanițe, iris, trandafiri. Toamna – multe soiuri de crizanteme (inclusiv și cele coreene). În total producem pe an 15 soiuri de flori.
În trecut creșteam și iarna trandafiri moldovenești. Însă aveam multe cheltuieli nejustificate. Acum le producem doar în perioada caldă a anului. Putem să pregătim totul din timp pentru ca ei să apară mai repede pe piață. Însă conumatorii preferă trandafiri aduși din Olanda, chiar dacă aceștia sunt mai scumpi. Oamenii apreciază faptul că ei sunt înalți, de aceeași lungime, având o tulpină groasă și corole de aceeași mărime. Iar trandafiri moldovenești nu sunt atât de înalți, doar cei roșii ajung până la lungimea de 1,2 m, însă sunt tardivi. În Olanda trandafiri sunt crescuți în respectarea anumitor reguli, care în Moldova nu se aplică. Totuși, în ciuda cererii, nu vând trandafiri importați deoarece îi cresc pe ai mei. În plus, nu vreau să mă ocup de import. În afară de flori standarde, vindem și surfini (este un hibrid între petunii, care se diferențiază prin tulpine mari și corole bogate – rezultă o cascadă de flori) în oale pentru balcoane. Pentru acestea procurăm răsad în Moldova și le creștem în seră.
Este tot mai greu de a menține afacerea din cauza unei concurențe mari, ce include și flori importate. Oamenii sunt obișnuit cu importul și rămân surprinși de fiecare dată când află că florile din buticul meu sunt crescute în Moldova. Afacerea a fost interesantă în perioada când clienții așteptau florile să fie transportate din sate. Așa a fost în perioada când fratele meu a început să crească lalele: consumatorii îl așteptau să aducă pentru a doua oară flori. Însă el are deja 75 ani și nu mai are posibilitatea să se ocupe de afacera dată. Doar este o muncă grea, - a mărturisit floristul.
Tamara, în așteptarea clienților, niciodată nu pierde timpul: face buchete la comandă sau coronițe de flori pentru mirese. În timp ce își descria meseria, plasa o floare după alta într-o nouă coroniță albă pentru mireasă.
Articol pregătit de MyBusiness.md